Marketingul cultural condamnat la proba timpului.(1)

octombrie 23, 2008

N-am exagerat când am numit într-un articol recent, topomanie, fenomenul obsesiei pentru clasificări.
(Cine-i cel mai bun, cine-i cel mai bogat, cine-i cel mai citit,cel mai vândut, cea mai …).
Totuşi, unele sunt utile. De pildă, dacă vrei să vezi cu ce se mănâncă literatura azi, cele două topuri publicate recent în ziarul “Cotidianul” arată destul de exact cum stăm cu citirea:
“Marii necitiţi din literatura română” şi “Scriitorii romani contemporani-condamnaţi la marketing”
Cu ele sau fără ele, e limpede că în absenţa unor politici culturale cu o viziune ceva mai cuprinzătoare decât cea a tarabei, criteriile comerciale fac legea şi reforma!
Cu cât se comunică mai mult în limba chat, în idiomuri de gang sau în stil telenovelistic cu atât cărţile respective sunt mai vandabile. Cultură la tot cartierul! Cu excepţiile de rigoare.
Romgleza o văd, în schimb, mai curînd ca o formă vie de extensie a limbii şi posibil cu rol pozitiv dacă nu depăşeşte nişte limite.
Nu neapărat ca un paradox, nici apetitul snob pentru cartea de valoare nu are efecte rele. Se contrapune atracţiei pentru cultura tabloidă şi ridică puţin stacheta.
Dar ce cărţi sunt cu adevărat de valoare şi cum pot fi evaluate altfel?
Deţinătorii de alte criterii valorice, se vede bine, reuşesc destul de puţin să influenţeze trendul pieţei, în general şi nivelul cultural studenţesc, în special.
Prin urmare interesul marketerilor culturali care vizează exclusiv calitatea ei de marfă o condamnă din start la perisabilitate. Oricât de mare ar fi succesul momentan de piaţă, tot un balon de săpun rămâne.
O poezie devine, comercial vorbind o gogoaşă sau ceva asemănător. Un roman, hârtie de ambalaj.
Nu, nu exagerez! Îmi aduc bine aminte de strângerea de inimă pe care am trăit-o cu vreo zece ani în urmă când cu preţul a câteva hârtii igienice am cumpărat un raft de volume uitate în praful unei librării: Balzac, Cehov, Dickens, Tolstoi…
Ce să te mai miri atunci de destinul Cărţii Româneşti?…Şi, în general, de preţul culturii autohtone?
Senzaţia că aşa liberi cum am devenit, suntem împinşi grămadă pe un povârniş abrupt, n-a fost un balon de săpun. O simt şi acum…

Entry Filed under: Staţii, Vedere in infraverde.. Etichete: , , , .

6 Comments Add your own

  • 1. filadel  |  octombrie 23, 2008 at 13:34

    Senzaţia de cultură e ca un foc de paie. După ce s-a stins eşti la fel de îngheţat ca înainte şi ca în timpul. Am zis “timpul”? Ăsta singurul poate să discearnă valoarea de cenuşă.

  • 2. noradamian  |  octombrie 23, 2008 at 13:38

    Asa e, filadel.
    Parca ai intuit ce gandeam. Si ce o sa incerc sa spun in partea care va urma.

  • 3. o'skorpion  |  octombrie 23, 2008 at 22:42

    O’Nora

    eu mai am o teorie.
    Internetul….

    pina sa intre internetul in viata mea, citeam dilema in fiecare vineri din scoarta in scoarta, mai citeam si carti,
    dar de la o vreme ma cramponez mai mult pe internet…

    cred ca depinde si de noi sa ne dezvatam sau sa le combinam: si carti bune, si internet, si plimbari in natura…de toate, daca s-o putea!

    avem atitea de citit….

  • 4. noradamian  |  octombrie 24, 2008 at 12:29

    O’Skorpion,

    ai pus punctul pe i (i de la interenet)! :)
    Adica pe faptul ca statul in povesti e rodnic mai ales
    dupa ce ai citit povestile… :)
    Dupa cate am povestit noi, lecturile dar si evenimentele prin care ne-am format fiecare, ne asigura vreme indelungata si pe mai departe atat plimbarile in natura cat si expeditiile in carti inca necitite ca si pe net…

    :D

  • 5. andreea  |  octombrie 24, 2008 at 14:03

    Normal ca nu mai cei mai tineri nu mai citesc: ati vazut voi vreo vedeta care este model pentru cei mai multi dintre ei recomandand o carte? Eu nu…In schimb am vazut vedete care nu s-au putut abitne sa nu isi scrie ineptiile. Nu exista modele sociale care sa fie urmate. Astazi trebuie sa fii smecher, iar cititul nu intra in acest tipar. Din nefericire…

  • 6. noradamian  |  octombrie 24, 2008 at 15:38

    andreea,

    “Nu exista modele sociale care sa fie urmate. Astazi trebuie sa fii smecher, iar cititul nu intra in acest tipar. Din nefericire…”
    Un diagnostic exact. O boala produsa de invazia de smecheri, adica de vip-urile de carton putregait. Si ce-i putregait se va duce la gunoi,
    cu vedetele lor cu tot.
    Am citit adineaori pe un forumul Hotnews cateva raspunsuri la intrebarea”cine mai citeste azi poezie” , erau cam in aceeasi nota cu ce spui tu. Ale unora care nu suporta ineptiile. Din fericire…

Leave a Comment

Required

Required, hidden

Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhivă

Articole recente

Categorii

comentarii recente

noradamian on Preşedinte pentru soacră
noradamian on Preşedinte pentru soacră
fini on Preşedinte pentru soacră
fini on Preşedinte pentru soacră
noradamian on Preşedinte pentru soacră

Top articole

 

octombrie 2008
L M Mi J V S D
« Sep   Nov »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Blogroll

Luminoşi, ochii cuvintelor ne ajung din urmă-n noapte.

Etichete

alterare programată amprentă distructivă apa arbitrariu atentat Băsescu Creaţie crin criterii criză democraţie Deşertul Iudeii dictatură foc fragmentarism comunicaţional frică Imagine imagine cartografică imagistică implicare ivrit libertate marfă mijloace ministrul Andronescu model moguli monotonie motor politic mutaţii oportunitate. Patriciu pedeapsă potcoavă cu ghinion punct critic reactivitate ridicol România răniţi slăbiciune subcultură topuri vot Vântu împărţeală

nor de etichete