Ultima noapte de consens, întâia noapte de incitare.

Vă amintiţi de refrenul cu consensul? Chemarea paternalistă adresată poporului ascultător pe parcursul a vreo trei mandate iliescene. Nu poate spune nimeni că apelul n-a avut ecou! Că n-a fost susţinut, voluntar şi involuntar, în intenţii şi acţiuni, începând din 22 decembrie 1989. În contramanifestaţii. La mineriade. În plantarea de flori pentru a şterge sângele şi a curăţa locul de “golani”. Sprijinit să înfiinţeze fabrica de diplome de revoluţionari cu drepturi şi privilegii. Şi apoi institutul revoluţiei. Ajutat să falsifice istoria. Să-i spuie justiţiei “măi dragă”. Aplaudat în oprobiul aruncat asupra “măi animalelor” care voiau să afle adevărul despre morţii aşa-zisei revoluţii. Ca şi în răbufnirile de furie asupra celor aduşi la disperare de o justiţie imorală. Dar mai ales apreciat ca incubator perfect pentru clocirea jafului naţional. Pentru demontarea metodică şi sistematică a activelor, pasivelor, colectivelor, productivelor, arhivelor pentru a fi preluate şi urcate în căruţele proprietarilor revoluţiei. Protectorul atent la soarta celor amărâţi n-a precupeţit nimic pentru a susţine, cu recunoştinţă, capitalismul sălbatic al cumetrilor de stânga şi de dreapta, fără discriminare. Dar dintre toate, cea mai reuşită realizare în materie de consens s-a dovedit a fi mărirea colectivului de rubedenii. Cupluri de inamici pe viaţă şi pe moarte aduşi de chemarea consensului la aceeaşi masă. Şi pe sub masă. Şi asta nu e tot, cum ar spune cei de la teleshopping. Odată cu această genială consensualizare s-a produs firesc şi deplasarea magnetică într-acolo a cumetrilor din media şi din stufosul aparat de administraţie şi consultanţă. Cum să scape un asemenea ospăţ?

La ce duce un asemenea consens, nu-i greu de văzut. Odată deconspirat în toată dinamica sa istorică, chemarea patetică ar stârni hazul, dacă n-ar fi fost pavăza sub care a funcţionat tot timpul instigarea la rău. Enervat la culme de rezultatul generator, volens nolens, de altfel de consens în urma recentelor alegeri, cumătrul onorific al PSD nu se fereşte să anunţe, mai nou, că trece la incitare.