Însemnări din Iraq

ianuarie 7, 2012 at 22:08 86 comentarii

Postate de Crengulin, în “Grădina publică”

Ianuarie 2007. Venise momentul când trebuia sa ma mut in Bucuresti. Asta-nsemna, înainte de toate, să găsesc de lucru. Cu CV-uri pe e-jobs şi prin alte părţi, normal, numai că era cam greu cu aquacultura, cu pestii, adică, prin locurile astea. Îi gaseai ori la magazin ori in cateva acvarii micute. Cat de mare e Bucurestiul nu are un Aquarium- pe cand Galatiul are un supermuzeu de stiinte ale naturii în care se găsesc si cateva acvarii. Cine vrea sa vada pesti, poate merge la Facultatea de Biologie. Prin 2004, deja, aveau un pavilion cu multe acvarii, care urma sa se extinda. Cam greu sa gasesc de treabă, deci, in vreo pescarie in Bucuresti. Iar la ANPA si CNPA salariul era micut… Daca nu se poate cu pestii, macar cu apa, m-am gândit. Zis si facut, caut ceva de făcut legat de tratarea apei… Şi, ce sa vezi, dau de un anunt pentru fabrica de imbuteliat apa intr-o baza militara in Iraq. Acolo,însă, abia se linistise discutia despre nişte presupuşi spioni romani.-Niste teribilisti care filmaseră unde n-aveau voie,aşa că erau de ceva timp la prizon. Ulterior au fost eliberati -la interventia presedintelui Basescu, se pare. …Aplic pentru job, erau doua anunturi, unul printr-o firma de intermediere, altul direct de la firma “Al Morell Development”. Aplic la amandoua. Dupa doua zile, tarrrr! Sunteti disponibil pentru un interviu in data de, la ora de…? Aaaa, da, ne vedem atunci. Si iata-ma in Bucuresti ratacind printre strazi, cautand strada Fabrica de Paine. Ajung la birou cu 10-15 minute inainte de ora stabilita si-mi astept randul. Cam frig, cica nu prea foloseau birouL, ei fiind plecati mai mult prin Kuweit.

La interviu, un tinerel inalt ma intreaba de una-de alta, in engleza. Dupa 10 minute schimbam macazul si o dam in romana, in baza militara e sigur, nimeni n-a patit nimic, doar cei doi teribilişti arestati fiindcă nu au respectat procedurile. Se termina si interviul, urma să fiu anunţat dac-am reusit. Peste două zile raspunsul, pe nouă februarie plecarea spre Kuweit, de acolo spre Iraq. Mai trebuia, desigur, si sa ma hotarasc daca plec sau nu. Repede. In cinci minute decizia era luată: da, merg, ce o fi, o fi! Eu ma hotarasem, dar restul lumii era de părere că-mi lipseste o doaga- ce sa caut acolo?? Scanat, trimis copia după pasaport pentru viza de Kuweit, trec si pe la birou sa iau biletele de avion si instructiunile. Acolo dau peste alţi doi nebuni ce luau drumul Irakului, un domn V din Baicoi si încă unul, un barbos de pe langa Brasov. Si, iata-ma la aeroport, lacrimi de despărţire, plecam pentru şase luni in Irak. Nouă, celor trei incepatori care eram, ni s-a alaturat încă un baiat, ăsta mai fusese prin Irak. Prima escala, in Istanbul- in drum spre Kuweit. Cateva ore de asteptare. Baietii au tras cate o bere stiind că e ultima pe perioada respectivă: in baza militara nu se consuma alcool. O luăm spre poarta de imbarcare. Dl barbos, în pană, nu-şi mai gasea viza de Kuweit. Explica el una- alta, dar nimic. N-ai viza, nu treci. S-a intors la cafenea s-o caute, nimic. Timpul de imbarcare sosise, aşa că dl. barbos a ramas pe dinafară, singur in Istanbul. In avion, galagie cat se poate, se intorceau kuweitienii din concediu. Plecasera cu catel cu purcel, cu neveste si copii, rasfatati si galagiosi. Doamne, dar cate bagaje aveau! Cred ca luaseră tot din casa, in afara de camila! Carucioarele obisnuite erau doar jucarii- pentru ce aveau ei n-ar fi făcut faţă. Aşa c-au folosit platforme, din acelea ca-n gara, la trenuri.

Din patru plecaţi de acasă, am ajuns doar trei in Kuweit unde eram asteptati la aeroport. Vremea foarte buna, un fel de primavara in Romania. Firma avea inchiriata o vila, de fapt cam asa era tot orasul, o padure de vile la marginea desertului. Am stat acolo doar cat sa mancam dupa care am plecat spre baza militara americana din Kuweit. Aici trebuia s-asteptam eliberarea vizei de iesire din Kuweit si, apoi, avionul spre Irak. Surprize, surprize, ne cazeaza la cort. Cort mare cu şaisprezece paturi suprapuse, care paturi aveau doar salteaua goala. In mijlocul cortului trona o tulumba care sufla aerul conditionat. Paturi, cica s-ar fi gasit la magazinul numit pe scurt PX, dar acolo era inchis de cateva ore. Ne-am plimbat ce ne-am plimbat si am ajuns la net la MWR (morale welfare recreation) doar pentru jumătate de ora, ca asteptau si altii la rand. La miezul noptii s-a deschis si cantina – cu numele prescurtat (DFAC= dinning facility). La intrare, chiuvetele pentru a te spala pe maini, apoi tava, farfuria si tacamurile de plastic. Scanam, mai întâi, legitimatia sau hartia pe care o aveam cu codul de bare şi pe urmă ne alegeam mancarea. Adică un fel de plimba tava, o gramada de feluri de mancare, doar spuneai ce doreşti si ti se punea in farfurie. De la barul de salate iti luai singur cat pofteai. Sucuri prin frigidere sau dozatoare, inghetata de nu stiu cate feluri si, si… nu plateai nimic. Ochii mei au fost mai mari decat burta, pusesem cam mult in tava, trebuia sa fiu mai atent data viitoare. Vrei nu vrei, hai in cort la somn, am mai acoperit din gaurile care ne suflau aer in cap si ne-am bagat in pat. Seara, cam racoare, aerul conditionat setat pe rece, brrr! Noroc ca aveam o geaca de toamna-iarna cu gluga, am tras gluga peste cap, si somn de voie. Domnul V a tremurat cat a tremurat, apoi a găsit un sac de dormit nerevendicat de nimeni. Probabil abandonat de cineva căruia nu-i mai încăpuse-n bagaje.

Ca sa ramai pe lista de zbor trebuia sa fii in fiecare dimineata prezent la apel. NU erai, treceai la coada listei. In baza am dat peste un alt roman care abia isi daduse demisia de la “Al Morel” urmand sa lucreze pentru “KBR”, o firma ce ar fi avut cateva mii de angajati.”O gramada de bani” îmi răspunse când l-am intrebat daca plateste mai bine! Mai sa fie, as vrea si eu sa lucrez pentru ei, nici nu ajunsesem sa vad firma pentru care trebuia sa lucrez si deja ma gandeam s-ajung la KBR. In cort, intuneric bezna, cand ieseai afara, soare foarte puternic, imi trebuiau cateva minute pentru a ma acomoda. In cort nu prea-ti doreai sa stai asa ca eu si dl.V stateam si pierdeam timpul la MWR. Acolo, tot cort, doar ca era mai mare si nu iti sufla in cap aerul conditionat. Cum stateam noi si ne relaxam pe fotolii, hop, doua doamne îmbrăcate-n uniforma armatei romane. Am intrat in vorba cu ele, se-ntorceau in Irak dintr-o scurtă vacanţă. Lucrau ca asistente medicale intr-o puscarie. …Cred ca doua zile am stat in baza, timp ce mi s-a parut foarte lung. Într-un sfarsit am avut si noi loc intr-un avion. Echipamentul regulamentar, casca si vesta- primite de la biroul firmei din Kuweit, plus dopurile pentru urechi facute cadou pe aeroportul improvizat. Cativa civili, restul militari americani. Decolam spre Irak, destinatia Al Asad, o baza militara pierduta prin desert. Zborul a decurs fara probleme,aterizarea, însă, o fi fost ea normala dar corpului meu nu prea i-a placut. Un fel de spirala pentru a evita atacurile baietilor “buni”. Un fel de- si sus si jos, ca-n roller coaster! Ioi, da’ ce-am bucurat cand am atins solul! Eram trei, eu cu dl.V si un indian ce mai fusese prin Irak. Am fost imediat luati in primire, eram nou-sosiţi in zona, trebuia sa ne controleze si pe noi si bagajele din dotare. Am fost luati la bani marunti, amprente, scanarea irisului si… asteptare. Se facuse dimineata, eram rupti de somn pentru ca nu dormisem toata noaptea. Cand credeam ca am scăpat, surpriza: descoperisera ceva suspect in bagajul indianului! Cum el mai fusese prin zona, avea legitimatie. Nu stiu ce i-o fi trecut prin cap, dar facuse o copie color a unei legitimatii expirate. Politia militara, cercetari, ce avea de gand, samd. Dupa cateva ore de-ntors lucrurile pe toate feţele, si-au dat seama ca Raj nu avea ganduri necurate. În fine, am putut pleca. Am fost asteptati de QA manager, Bruce, puncte de control.După care, am ajuns la fabrica. Toata baza arata dezolant. Galben si maro! Era-n fosta albie a Eufratului deviată pentru construirea unui baraj si a unei hidrocentrale. Majoritatea muncitorilor erau romani, am facut cunostinta in viteza, apoi ne-am luat locul in primire. Camera era de doua persoane, fara paturi suprapuse, asta era bine. Am picat rupt de somn. A doua zi, la fabrica,am semnat tot felul de hartii si contracte, programul era de şase zile pe saptamana, daca se lucra duminica erau ore suplimentare. La sosire-n bază primisem o legitimatie temporara, oriunde ma duceam trebuia sa fiu insotit.

About these ads

Entry filed under: 7301634, grădina publică sau vedere-n infraverde. Tags: , , .

Ia gunoiul, neamule, la anul și la mulți ani! (4) Ia gunoiul, neamule, la anul și la mulți ani! (5)

86 comentarii Add your own

  • 1. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 22:40

    Seara bună si târzie :) Crengulin, abia acum ne dăm seama de ce erai tu atât de devreme la culcare într-o perioadă si de ce erai atât de secretos… :)

  • 2. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 22:43

    Seara buna!
    Prietene Creanga, ma bucur ca ai inceput sa publici iar, o sa imi pun rabdarea la incercare asteptand de la un episod la altul… esti fanul meu, ce mai! :lol:

  • 3. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 22:47

    Nora, chiar asa, imi amintesc de perioada aceea dar nu mi-ar fi picat fisa daca nu ziceai tu.
    La voi e mai tarziu decat la mine, eu mai stau dar iti spun noapte buna!

  • 4. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 22:48

    Crenguță,
    Probabil ai mai stat și prin România o perioadă. :)
    Agitat aquacultor mai ești! La atâtea căutări peste mări și țări, nu se poate să nu-ți pice vreo balenă.
    Avem și noi păstrăvării, doar de-o degustare.
    Mi-a plăcut cum ai vrut să nu scapi tava goală. :)

  • 5. skorpion  |  ianuarie 7, 2012 la 22:49

    salve, creanga…
    frumos!

    Cred ca luaseră tot din casa in afara de camila! :P

    apropo,
    barbosul cu viza pierduta a mai ajuns in Irak vreodata?

  • 6. skorpion  |  ianuarie 7, 2012 la 22:50

    curajos si baiat de isprava gradinarul nostru creanga!
    felicitari!

  • 7. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 22:57

    skorpion, si eu ma bucur ca il cunosc, chiar si numai virtual, sunt sigura ca si in viata reala e un tip de isprava, ba chiar mai mult decat atat.

  • 8. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 23:00

    Îmi amintesc cum făceam aluzii la niște ore de culcare mai cotcodrăcoase. :)

  • 9. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 23:12

    lumi, crengulin e povestaş de al grădinii, asa că trăistuţa lui, cu viză, ori fără nu ne-nteresează, va mai avea provizii :lol:

  • 10. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 23:14

    skorpion, Bsk, bănuiam noi ceva, se simţea că are niste restricţii, dar stiam că atunci când va veni momentul, ne va povesti :)

  • 11. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 23:14

    …cred că nici nu stie că i-a apărut postarea :roll:

    Crenguliiiiin! :)

    No, până una alta, am plecat si eu la culcare. :)

  • 12. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 23:16

    somn usor, prieteni :)

  • 13. skorpion  |  ianuarie 7, 2012 la 23:19

    eu ma intrebam daca l-a mai intilnit pe barbos… :)

    somn usor!

  • 14. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 23:19

    Nora 11
    Știe sigur. Îmi cam dau seama ce energii umblă prin el. :)

  • 15. noradamian  |  ianuarie 7, 2012 la 23:26

    Skorpion :lol:
    Bsk :lol:

    noapte bună!

  • 16. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 23:28

    Mr. Sk
    Pe bărbos l-au ras la vamă. :)

  • 17. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 23:30

    Somn ușor, vise plăcute ! :)

  • 18. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 23:38

    Un cantec de noapte buna, bazandu-ma doar pe memoria vizuala in lipsa sonorului la PC :

  • 19. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 23:40

    Si inca unul, la fel de frumos pentru noapte buna:

  • 20. luminita  |  ianuarie 7, 2012 la 23:43

  • 21. Bască ilie  |  ianuarie 7, 2012 la 23:52

    noch ein mal :)

  • 22. skorpion  |  ianuarie 7, 2012 la 23:56

    noch ein Mal gute Nacht, tuturor :)

  • 23. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 02:19

    fascinant, acelasi preot Florescu de care va spuneam ieri, merita sa cititi:

    http://ioanflorin.wordpress.com/jurnal-scotian/

  • 24. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 03:28

    Seara dimineata!
    Povestioara am scris-o acum 2 luni, de atunci nu am mai avut inspiratie sau timp, acum trebuie sa mai scriu, Lumi(a) asteapta. :)
    Eu credeam ca mai trebuie finisat, Nora a mai corectat cate ceva si a lasnsat-o la apa.
    Lumi,
    Bine ca mi-ai spus ca sunt fanul tau, altfel nu mi-as fi dat seama. Cam asa am inteles eu din nr 2.

  • 25. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 03:39

    Nora si Lumi,
    Am lucrat si de zi si de noapte, asa ca am aparut pe la orice ora. Doar o ora diferenta de fus orar sau deloc pentru un timp de cand au hotarat sa nu mai treaca la ora de vara. In gradina am ajuns in 2009, deja lucram la alta firma. Cine mi-ar fi luat la bani marunti IP ul ar fi crezut ca sunt in USA.

  • 26. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 03:43

    Bsk,
    Pastravii doar in farfurie, ma specializasem pe ciprinicultura si sturionicultura, chiar am lansat cateva pastrugi in Dunare.
    Nu am dat inca peste balena, in schimb, am dat peste pestisorul de aur.

  • 27. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 03:50

    Skorpi,
    Nu imi aduc aminte de barbos, cred ca a venit pe jos, ori li s-a facut irakienilor mila si mi l-au luat pe camila, important e ca l-am mai vazut, tot barbos dar mai tacut.

  • 28. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 03:58

    Vazui postarea inainte de a pleca, nu am avut timp decat sa ma schimba la fata, credeam ca mai trebuie sa stea la dospit.
    4 ani in desert, in Romania am ajuns de 12 ori. Alte tari prin care a trebuit sa mai trec: Kuweit, Turcia, EAU (Dubai),Grecia si SUA. Am de povestit pana la vara daca mai ramane cineva pe receptie.

  • 29. ela  |  ianuarie 8, 2012 la 06:52

    Salut
    Crenguta: tot timpul e cineva pe receptie, te-ai prins,nu? :)
    Frumos mai povestesti!

  • 30. Bască ilie  |  ianuarie 8, 2012 la 06:55

    Salut, Crenguță! 24
    Nu mai da vina pe Nora pentru ce faci sau pe unde umbli. Nu te poate corecta nimeni. :)

  • 31. Bască ilie  |  ianuarie 8, 2012 la 07:08

    Bărbosul a avut noroc că nu i-au cerut la vamă să-și scoată barba. N-o mai găsea nici pe asta. :)

  • 32. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 09:13

    Creangă,

    mă bucur că s-a întrupat în sfârşit şi Iraqul :)
    Cu introducerea asta, care sună bine, ne-ai stârnit interesul. Obosit sau nu, continuă! Lumea aşteaptă.
    Exersează-ţi condeiul de memorialist.

  • 33. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 09:18

    Luminoaso,

    Helene Fischer să cânte un text deosebit. Mulţumesc. :)
    Lui Hansi îi place ciorba reîncălzită. :P

  • 34. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 09:26

    Neaţa! :)

  • 35. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:38

    Buna ziua si buna sa va fie inima! :lol:

    Creanga,Crengulin,Crenguta :lol:

    La multi ani cu multa,multa sanatate,bucurii,fericire si iubire!

    Constat cu mare placere ca pe linga talentul tau evident in versificatie esti excelent si in memorialistica! :) :) :)

    Experientele tale de viata sint senzationale,asa ca astept cu mare nerabdare urmatoarele postari de la tine!

    Nu intimplator (cred) esti moldovean si nu intimplator ti-ai ales “numele” de Creanga;nimic nu este intimplator pe lumea aceasta!

    Si pentru ca tot vorbim de Creanga/creanga, mi-am adus aminte de cele mai ciudate/amuzante versuri auzite vreodata;am ris cu lacrimi!
    (autor anonim) :lol:

    “Frunza verde si cu crengi cu tot”

  • 36. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:40

    Fini :lol:
    Servus si La multi ani cu tot ceea ce iti doresti !!! :) :) :)

  • 37. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:42

    Si pentru ca vorbim de Iraq…

    Omar Khayyam

    Am venit, de unde? Unde duce drumul?
    Care-i rostul vieții ? Tainele sugrumu-l.
    Câte inimi pure — Roata de Azur
    Arde-n scrum și pulberi! Spuneți, unde-i fumul?

    Noapte, stele… Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
    Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
    Fulgeră-n eternă goană-amețitoare —
    Trec pe lângă tine — aștrii rotitori…”

    Fii vesel, căci tristeţea o să dureze pururi.
    Mereu aceleaşi stele s-or învârti-n azururi.
    Din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă,
    Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă.

  • 38. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:44

    Omar Khayyam – catren

    Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă…
    Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
    Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
    Şi-apoi în cutia neantului ne-aruncă…

  • 39. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:45

    Omar Khayyam – catren

    Un punct pierdut e lumea, în haosul imens
    Toată ştiinţa noastră: cuvinte fără sens
    Om, pasăre şi floare sunt umbre în abis
    Zadarnic este gândul, iar existenţa – vis.

  • 40. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 10:45

    Omar Khayyam – catren

    Îmi aparţin, pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

  • 41. Bască ilie  |  ianuarie 8, 2012 la 11:07

    Salve, Maya!
    Știm cine ești, nu doar din concepția ta excelentă despre teoria conspirației și culmea ei de pomină: să faci parte din ea și să nu știi.
    Știu, îți aparțin… de când m-ai cucerit. :)

  • 42. lastnightmusic  |  ianuarie 8, 2012 la 11:40

    Salut prieteni
    Donka Cehov 3 surori vals

    “So, ti troverò ancora in lacrime a provare le parole che i poeti ci fanno amar..”
    Donka, a letter to Chekhov
    written and directed by Daniele Finzi Pasca

  • 43. luminita  |  ianuarie 8, 2012 la 11:48

    Buna dimineata, lume!
    maya, stiu ca ma repet, dar fericirea are chipul tau!
    O duminica frumoasa, prieteni, sa ne bucuram asadar!

  • 44. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:41

  • 45. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:42

  • 46. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:43

    Basca ilie :lol:

  • 47. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:44

    lastnightmusic :lol:
    Servus si La multi ani!

    Superb cadou! :)

  • 48. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:45

    luminita :lol:

    Tot binele din lume! :) :)
    Multumesc!

  • 49. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 12:46

    Ziua bună, Lumi, Fini, Ela, Maya, Bsk, Lnm, Crengulin,
    prieteni :) Tocmai mă delectez cu comentariile, poezia si cu muzica adusă… Prietenie si inspiraţie, zic si io… Merg tare bine împreună :D

  • 50. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 12:58

    Nora :lol:
    Servus!

    Prietenia! Unul din cele mai frumoase lucruri/stari din lume!

  • 51. lastnightmusic  |  ianuarie 8, 2012 la 13:24

    47 Multumesc draga Maya si cu placere . Ma bucur ca te vad. Intra si la mine si poate o sa ti placa ce vezi acolo :)

  • 52. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:20

    51. lastnighmusic

    Am fost,am recuperat…..absolut superb!
    Iti doresc un sincer “La multi ani” alaturi de cei dragi! La fel si blogului!O adevarata incintare!

    Am incercat sa postez acolo,dar comenturile au zburat in vint!
    Importanta este insa frumusetea muzicii de acolo… si totul!
    Felicitari si tot inainte! :)

  • 53. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:22

    Un cadou pentru duminica dupa masa! Pace,meditatie si multa,multa liniste interioara!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 54. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:23

    :) :) :)
    Cadou pentru duminica dupa masa;liniste,meditatie si pace interioara!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 55. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:24

    Cadou pentru duminica dupa masa;liniste,meditatie si pace interioara!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 56. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:25

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 57. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:27

    NU ma lasa….platforma :) :) :)
    Cadou pentru duminica dupa masa;liniste,meditatie si pace interioara!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 58. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:31

    :lol: Sper ca acum sa reusesc!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 59. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:39

    :lol:
    http:
    //www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 60. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:40

    De ce nu vrea?

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 61. maya  |  ianuarie 8, 2012 la 15:52

    Insemnari :) :) :)
    Cadou pentru duminica dupa masa;liniste,meditatie si pace interioara!

    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/184375aad8b6a8

  • 62. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 18:19

    Ziua buna,
    Ela, daca asa crezi, ma cam emotionezi, cineva pe receptie o sa fie, pentru o poveste ori poezie.
    Fini, vreau nu vreau tre’ sa lucrez la continuare, pana saptamana viitoare.
    Bsk, barbosul era “Pierdut in Stanbul”.
    Maya, bine te regasesc, mai intra ca o sa mai povestesc, sper ca la urma sa mai ramana cineva, nu doar eu si umbra mea. :)

  • 63. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:45

    Seara bună, prieteni :)

    @ela, da, mereu e cineva pe câte o alee a grădinii, atent la orice fosnet, ciripit de păsări, povesti venite de pe la noi , ori din altă parte a lumiii…
    @lumi, le veni rândul si lui Helene Fischer si Hansi Hintersser… drăguţi de tot, danke, luminiţo :D

  • 64. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:46

    @lnm, admirabil valsul, necunoscut de mine până acum :) tks.
    @maya, da’ prietenia-i nepreţuită. Iar prin oameni ca tine e mereu prezentă>( Omar Khayyam, minunat! Rimski-Korsakov, ceva special, pentru grădină si povestile ei, ( nu chiar ca ale Sheherazadei :lol: )
    Multzam, maya :)

  • 65. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 19:47

    Maya dragă, mulţi, mulţi ani cu bucurii!
    @ 36

    Mulţumesc pentru urare. Dacă mă gândesc bine, nu-mi doresc nimic.

    Omar Khayyam

    La ziua ce-a trecut precum un fum – nu te gândi!
    La ziua care vine-acum pe drum – nu te gândi!
    La ce-a trecut şi încă n-a venit – nu te gândi!
    Fii vesel, şi la viaţa ta altcum – nu te gândi!

  • 66. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:48

    Fi, multyam de completare! Omar Khayyam,un poet de suflet >(

  • 67. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 19:49

    buna seara, gradina muzicala, calatoare si filozoafa :)

    excelente prezente umane pe aici !

  • 68. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:50

    @Crengulin, Bsk te-ntreabă de dl bărbos, “lumea asteaptă”, cum zise si Fini si nu numai, să continui povestea, povestile :)
    @Skorpion, Nana Mouskouri forever fermecatoare :)
    …Iar jurnalul preotului Florescu e absolut remarcabil, multzam de link!. Nu e acelasi Florescu de care-mi amintisem eu ieri! Pe Forescu de acum, l-am trecut si in blog roll…. :)

  • 69. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:51

    Skorpion, nu te contrazic :D

  • 70. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 19:53

    nora,
    m-a impresionat pr. Florescu mai ales in jurnalul lui din Scotia…
    chiar ma intreb: de ce a emigrat si de ce in Scotia?!
    l-as intreba, dar ……

  • 71. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 19:58

    si eu m-am întrebat, skorpion.. :roll:

  • 72. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 20:02

    ah, parca citeam pe undeva ca avea salariu de 900 lei + 2 copii, nu stiu ce este sotia lui…oricum cred ca este genul de preot rarisim pe aceste meleaguri care nu primea bani de la enoriasi..si aici este toata explicatia!

  • 73. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 20:09

    Nora,
    Sigur o sa mai scriu, am setat si diacriticile la tastatura. In episodul urmator, despre barbosul ratacitor. :)
    Skp,
    Dl Cred ca dl Florescu a emigrat pentru fete, din cate am citit in jurnalul dumnealui ele studiaza acolo. Cred ca trebuie sa isi reogranizeze blogul, postarile sunt gramada, trebuie sa dai inainte si inapoi ca sa citesti in ordine cronologica. La fel comentariile, toate gramada. Poate careva care se pricepe ii va da o mana de ajutor.

  • 74. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 20:14

    Servus Nora! :)
    @ 57

    robaiurile lui Omar Khayyam câteodată par imnuri închinate vinului, beţiei şi dragostei. Multe dintre ele te fac să crezi că viaţa nu poate fi suportată decât printr-un scepticism ironic.

    Ce frumos îşi contruieşte versurile!

    Cum tot ce nu-i – e vânt doar şi poveste,
    şi cum ce e – dispare fără veste,
    închipuie-ţi că tot ce este -n lume – nu-i,
    şi tot ce nu-i în astă lume – este.

  • 75. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:16

    Skorpion, Crengulin, uite că sunt si asemenea rarităţi de oameni! Nu pot decât să mă bucur. Crengulin, eu i-am citit doar ultima postare. Poate îl vor ajuta si fetele, copiii se pricep adesea mai bine la chestiile astea :) Mă bucur că ţi-ai programat si alte povestiri :)

  • 76. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:17

    Fini, ce frumos! :) E persan?

  • 77. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 20:20

    pai, daca toata lumea pleaca ”afara”, cine mai stinge lumina ”aici”? :(

    nu este un repros la absolut nimeni, dar constat ca pe zi ce trece, tot mai multi oameni de calitate parasesc Ro.
    cunosc eu personal multi…..

    exodul a inceput de multi ani dar inca mai continua….

  • 78. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:30

    skorpion, populaţia îmbătrâneste si se metisează peste tot. Sigur, modificările diferă de la ţară la ţară. Iar cele de la noi nu-s deloc îmbucurătoare. Dacă a rezistat România atâtea secole, sperăm să reziste si de-aci-nainte :)

  • 79. skorpion  |  ianuarie 8, 2012 la 20:35

    „Tu n-ai văzut ce făcea ăla cu BMW-ul? Era Fenechiu la volan. Ai văzut BMW-ul? Era un BMW seria 6 şi era Fenechiu la volan, care mergea cu 200 la oră. Să-mi bag p…în gura lui” – zice primul polițist, cu năduf.
    „Şi l-ai oprit?” – întrebă celălalt. „L-am oprit, da’ i-am dat drumu, „du-te-n….“. Ce să-i fac?” – a venit răspunsul.
    Da, ce să-i faci lui Fenechiu, cel care, când mergea cu 200km/h prin localitate – adică pe 30.10.2008, orele 11:36-, avea propriul său ministru la Interne?!

    http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012010967212/Actualitate/Deputatul-liberal-Relu-Fenechiu-a-intrat-sub-sechestru.html

  • 80. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:45

    skorpion, stire bună, bună de pus si la noua postare: se potriveste :)

  • 81. Fini  |  ianuarie 8, 2012 la 20:45

    Nora,
    @ 67

    Da, este persan.
    Mie îmi plac gazelurile lui Hafez. Am zăbovit puţin cu răspunsul pentru că am căutat să-ţi copiez un gazel, dar n-am găsit.
    Cunoscând poezia persană din traducerile germane ale secolului al XIX-lea, Eminescu a compus câteva gazeluri frumoase.
    “Călin” începe cu un gazel.

  • 82. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:45

    postare nouă

  • 83. Creanga  |  ianuarie 8, 2012 la 20:46

    Skorpi,
    Nu cunosc statisticile, cred că pleacă tot felul de oameni, şi buni şi răi, şi cinstiţi şi hoţi. Unde mai pui că unii (foarte puţini) aleg să se întoarcă. Eu încă nu ştiu ce o să fac peste ceva ani, ştiu că voi fi la curent cu se întamplă în România şi voi vota. Marea mea dezamăgire e că nu ne putem uni, destui pun înainte orgoliile, dezamăgirile sau ura faţă de unul sau altul.

  • 84. noradamian  |  ianuarie 8, 2012 la 20:51

    Fini, poezia persană, în special gazelurile, sunt minunate.

    Am o poetă favorită de acolo, cu poezii nu numai în stilul gazel: Forugh-e Farrokhzad
    :)

  • 85. Ioan  |  ianuarie 10, 2012 la 08:01

    Crengulin , am citit prima parte . Ce bine ar fi daca s-ar putea posta si poze …eu am o gramada . Faza cu indianul o uitasem :)).

  • 86. Homepage  |  ianuarie 16, 2012 la 13:18

    … [Trackback]…

    [...] There you will find 38677 more Infos: noradamian.wordpress.com/2012/01/07/insemnari-din-iraq/ [...]…

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 1,615 other followers

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 712,842 hits

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 1,615 other followers

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

all blogs


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,615 other followers

%d bloggers like this: