Tensiuni

Construit pe o minciună fondatoare, regimul post-decembrist conservator de ceaușism reșapat este marcat de autodistrugere. Că fractura între vorbă și faptă duce, mai devreme sau mai târziu, la colaps, se vede limpede acum când farsa împopoțonării uzurpatorilor cu blazoane liberale și social-democratice se apropie, din abuz în abuz, de o criză inevitabilă. De aceea, inculparea lui Iliescu și a camarilei sale instalate în numele revoluției, deși cu 28 ani întârziere, e un imperativ moral, juridic și istoric.

Un lucru ar fi trebuit înțeles deja din nebulosul parcurs politic al deceniilor recente: nicio rețetă universală ori de împrumut nu poate schimba rădăcinile toxice ale partidelor de sorginte comunistă care parazitează țara&societatea cu efecte distructive acumulate în toate privințele și-n toate domeniile. După toți anii ăștia epuizanți de jocuri politice duplicitare văcsuite doctrinar menite să mascheze jaful resurselor &impulsurile totalitare, e nevoie de o reașezare politică flexibilă curățată de colcăiala uselistă care a contaminat prea grav și prea mult timp statul și societatea.

Faptul că dl. Cioloș nu-și închide partidul într-o politică înregimentată ideologic e un semnal corect în statul nostru secătuit de corupție, impostură, birocrație și războieli ideologice, vulnerabil la infecția totalitaristă. Corect și necesar, pentru că ar descuraja extremismele, ar descâlci amestecul puterilor în stat și ar neutraliza cât de cât dependența de ideologiile de carton care seacă energia societății. Bineînțeles că emanațiile peceriste și progeniturile lor politice, inamicii naturali ai profesionalizării și eficientizării politicilor publice, ca și ai civismului, trolii&mercenarii, testează deja tehnicile de prosteală în masă, rețetele de fake-uri etc. pentru sezonul electoral.

Nici USR, primul partid care a reușit să facă o breșă în fesenismul-pecerist și nici „România Împreună” nu-s compatibile cu bolovanii partinici post-decembriști. (Deloc întâmplător, debirocratizarea a fost prima măsură a guvernului Cioloș din 2016). Din nefericire, s-au adunat atâtea lucruri de reparat, atâta jeg de curățat, atâta obișnuință cu mizeria, încât va fi extrem de greu de însănătoșit stat&societate fără o educație politică serioasă, fără solidarizare socială&suportul majorității cetățenilor. Un program flexibil profesionist, generator de politici publice în care să-și găsească locul potrivit proiecte indispensabile societății- liberale (investiții, dezvoltare durabilă cu protecția resurselor, etc) și social-democrate (măsuri anti-sărăcie, educație, sănătate etc) ar putea aduce stabilizarea instituțională pe coordonate democratic-europene.

Anunțuri

19 Aprilie 2018 at 17:40 2 comentarii

Marfă proaspătă, neicusorule…

Ici-colo voci revoltate: „Facebook e o mare porcărie ideologică folosită în manipularea tefeliştilor ciuriburi”. „Facebook e o mizerie” etc. Cu toată greața insuportabilă pe care o afișează, anti-feisbuciștii înfulecă în continuare la cantina insalubră gratuită în timp ce-i avertizează pe alții că-i paște enterocolita sau icterul negru. Soldați neînfricați care îndură ororile războiului numai ca să-l curme; precum alcoolicul care bea tărie ca s-o stârpească. De fapt, din bula lor nu se văd decât păcatele pe care le pot atribui ideologiei adverse. Un soldățel trumpist, de pildă, trage în toate sursele media care-i terfelesc idolul dar ocolește cu grijă faptul că moartea atâtor tineri inocenți îl are autor moral și pe cel care a câștigat alegerile sponsorizat de NRA. Iar un soldățel democrat nu poate admite că presa casei  livrează realități la pachet cu fake-news. Funcționând la extreme, propaganda ideologică ar sucomba fără dușmani. Iar războiul s-ar isprăvi în lipsă de propagandiști și de prostănaci. Lac să fie…  Ce contează că sfeștite religios, găștile politico-ideologice sunt de fațadă, scorojită și aia, sau carnavalești ca prin părțile noastre unde Caragiale e mereu actual: „s-avem și noi faliții noștri”…

Aflăm surprinși că relațiile comunicaționale virtuale au devenit o resursă inepuizabilă pentru experții care au acces la date&tehnici de prelucrare. Că gospodarii rețelei de socializare colectează confidențele, interesele de orice natură și le folosesc. Și nu doar confesionalul FB e baltă de pescuit, ci și căutările noastre pe Google, filmele, emisiunile televizate pe care le urmărim, cumpărăturile on-line. Pe piața propagandei iar e coadă la conserve fără termen de valabilitate. Marfă proaspătă, neicusorule…

25 Martie 2018 at 13:23 6 comentarii

Un flagel mortal

Rise Project a publicat ceva mai devreme investigația la care lucra colegul lor, slovacul  Jan Kuciak, când a fost asasinat. ”Jan muncea la acest subiect alături de alți jurnaliști de la Organized Crime and Corruption Reporting Project  (OCCRP) rețea din care face parte și RISE Project. O poveste despre o fostă candidată Miss Universe și fostă model topless care a devenit, inexplicabil, asistentă a premierului slovac, Robert Fico. Jan Kuciak a descoperit că în spatele femeii se contura una dintre cele mai violente grupări de crimă organizată din lume, ‘Ndrangheta”.   https://www.facebook.com/?ref=logo
#JanKuciak #TheStoryIsNotDead

Poate v-amintiți că, în decembrie 2013,  Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP)  a acordat premiul de „Coruptul Anului” Parlamentului Romaniei.(aici) Premiile OCCRP fiind destinate exclusiv unor „persoane şi grupuri organizate care promoveaza principiile unei societati fara respect fata de lege prin care recompenseaza  frauda si deturnare de fonduri, falsificare, furturi si mită. Un premiu rușinos, de o semnificaţie teribilă legată de contagiozitatea corupţiei din diverse ţări care tinde să devină un flagel global mai distrugător decât războaiele.”

Din motivaţia acordării premiului OCCRP legislativului din țara noastră: „In decembrie, Parlamentul roman a aprobat cateva amendamente la Codul Penal care vor da dreptul membrilor sai, ca si altor oficiali alesi, sa aiba imunitate in fata acuzatiilor de coruptie. Amendamentele, care au fost votate fara a fi dezbatute, ii declara pe presedintele tarii, pe senatori si deputati in afara categoriei functionarilor publici. In acest fel, ei nu mai pot fi invinuiti de luare de mita, abuz in serviciu, conflict de interese si alte acuzatii legate de coruptie. Oficialii guvernamentali deja condamnati pentru coruptie ar putea fi eliberati”. (…) Parlamentul Romaniei a dus coruptia la un nou nivel in Europa, transformand-o in ceva legal.(…) Modificarile propuse la Codul Penal „sunt in flagranta contradictie cu acordurile internationale ratificate de Romania”, potrivit procurorului general al Romaniei. Parlamentul  a trecut amendamentele. Ajutat de o parte a mediei care a denumit ziua respectiva ‘Martea Neagra’ a democratiei romanesti” preşedintele a reuşit în extremis să le respingă, se arata in textul distribuit in toata presa internationala. Parlamentul roman a propus, de asemenea, o lege a amnistiei (…) sub pretextul supraaglomerarii inchisorilor (…) pentru a elibera fostii ministrii incarcerati. In acest moment ( decembrie 2013) 28 de membri ai Parlamentului au fost condamnati sau sunt in curs de condamnare pentru coruptie. Mai mult de 100 de primari sunt judecati pentru abuz in serviciu, aminteste OCCRP.”

Au urmat șase luni în care, ca să demonstreze că-și merită rușinosul premiu,  parlamentul și-a protejat și promovat inculpații și infractorii exact pe criteriile OCCRP expuse mai sus. Ba unii au fost exportaţi cu viruşii corupţiei cu tot şi în nou alesul parlament european iar efectele nu s-au lăsat aşteptate nici acolo.

Istoria corupției post-89′ continuă. Primii candidați la premiu au furat o revoluție, au legitimat-o cu victime și s-au lansat în prăduiala sistematică a țării reușind, în parte, s-o legalizeze,  din mers. Ca hoți cu putere de decizie, cu averi fabuloase și posibilități de furt uriaș au instituit rapid un regim al minciunii, au făcut și contra-făcut constituții și legi după lor bunul plac, au consolidat treptat rețeaua corupției politico-mediatice cancerizând instituții, convinși că nimeni și nimic nu le va sta în cale. Faptul că acum, justiția, DNA mai cu seamă, în ciuda terfelelilor de tot felul, nu se dă bătută, că manifestațiile anti-corupție se extind, că rezistența crește, îi scoate din minți. Din mințile alea puține îmbâcsite de ipocrizie și ură.

28 Februarie 2018 at 18:54 4 comentarii

De ce plâng crocodilii, mamă?

mirosul de supă umple bucătăria, umple casa
oho, ajunge și afară
ce bine miroase,
zice Mitruț dând buzna în bucătăria caldă
împiedicându-se de scăunelul meu de lângă sobă

când râde ochiul umflat i se face cât o dungă

îmi pune la ureche cutiuța cu cărăbuși
– mai am una și cu albine
mă trec frisoane
– ha, ha, nu te speria,
astea nu-s pentru tine, îs pentru frai-tu,
îl scol eu din boală

bine că nu-i maică-ta acasă, îi zic

mama îi oblojește ochiul vânăt
nu mai e milă în lume, oftează

albinele dau să iasă din cutia lui Mitruț
– mâine o să plângă, buburosu’
o să-l cotonogesc de-o să-i sară mucii

stau pe scăunel și citesc „Aventuri în Africa”
…mamă, de ce plâng crocodilii?

hai, toată lumea la masă
și tu,  jos din pat,
supa asta o să te înzdrăvenească,
spune mama
nu-i leac mai bun ca supa de pasăre

mâncăm supă cu găluște
Mitruț golește repede farfuria și pleacă
azi mai are de făcut o morișcă cu cărăbuși
și mâine o să-l cotonogească pe buburos de-o să-i sară mucii

 Nora Damian- Poeme
Revista Cenaclul de la Păltiniș nr. 60, noiembrie 2017

24 Februarie 2018 at 10:23 5 comentarii

Pentru apărare

Numărul morților în incidente armate crește an la an dincolo de ocean. Numai în ultimii patru ani,  în Connecticut, Orlando, Las Vegas. Iar acum, din nou, Florida (la colegiul Marjory Stoneman Doglas High). Morți pe bandă care îngroașă numărul victimelor incidentelor armate, mai numeroase decât în toate războaiele petrecute pe teritoriul SUA. „Oamenii fac crime, nu armele”, repetă adepții cultului armelor. Armele-s doar pentru apărare. Vândute  liber, oricui. Într-o parte, 17 oameni secerați de gloanțe, în cealaltă, târg de arme. Se-ntâmplă, e normal, zic vânzătorii, asta-i viața. Viața merge înainte ca și moartea, iar businessul cu arme înflorește. Ipocrizia celor care fac bani din moarte nu are limite când invocă al doilea amendament, trecând peste „Freedom of speech”, primul amendament. Armele de top care ucid printr-o rafală tot ce e în raza lor de acțiune au ajuns la performanțe ucigașe incomparabile cu ale pușcoacelor din vremea colonizării Americii.

Susținuți de o mare parte a societății americane, elevii de la Colegiul din Florida acuză lipsa de control asupra armelor letale, acuză Asociația Națională a Producătorilor de Arme (NRA) și pe președintele Trump a cărui campanie a fost sponsorizată cu 30 milioane de dolari de NRA. Președintele Trump acuză FBI și partidul democrat care se ocupă de fake-urile rușilor în loc să aibă grijă de viețile oamenilor. Dreptacii extremiști, inclusiv cei de prin părțile noastre, visează o lume burdușită de arme. Pentru apărare. Ei își zic creștini. Își iubesc aproapele ca pe ei înșiși. După fiecare nou episod sângeros, vânzările de arme cresc spectaculos. Pentru apărare. Nikolas Cruz, în vârstă de 19 ani, asasinul celor 17 persoane din școala de unde fusese exmatriculat, și-a demonstrat în mod strălucit competențele de trăgător într-un program școlar susținut de NRA. Tot pentru apărare. Cu cât mai multe arme, cu atât mai multă siguranță, spune NRA. În 2016, Cruz, membru al echipei de școlari instruiți de NRA în mânuirea armelor letale a primit un grant de 10.000 de dolari din partea asociației. În 2015, Fundația NRA a acordat 2.2 milioane de dolari subvenții similare, care au promovat utilizarea armei în școli din toată țara. Subvențiile  includ  granturi „pentru școlile elementare și medii”.

https://thinkprogress.org/nra-cruz-donation-marksmanship-c7f68d54a25f/

21 Februarie 2018 at 15:00 5 comentarii

Democrația în suferință

Nu-i obligatoriu să fii expert cu mapă profesională ca să observi că democrația e în suferință. Mai dificil pare să descâlcești cauzele care fac din democrație, democratită. Prin analogie cu inflamațiile organelor din organismul uman, cu afecțiunile ale căror nume cuprind sufixul „ită” (hepatită, gastrită, meningită etc) inflamațiile din organismul social pot fi considerate semnale că democrația e suferindă și, totodată, reacții de apărare față de factorii cauzatori. Situație întâlnită frecvent în lumea liberă pe măsură ce banalele coliziuni stânga-dreapta se acutizează. Cu cât o societate e mai fisurată, cu atât procesul e mai intens și cauzalitățile&efectele sunt mai evidente.

Un regim socialist e potrivit pentru colectivitățile mici, autonome, pentru așezările izolate din insule sau văi izolate, în areale nou populate de tip chibuț, sau în spații greu accesibile în care oamenii își împart obligațiile și câștigurile, se ajută și se controlează implicit, contribuind fiecare după posibilități și capabilități, la viața comunității. Nu la fel stau lucrurile în societățile mari. Aici rolul stângii rămâne pozitiv cât timp se rezumă la reducerea pulsiunilor inerente produse de liberalismul de dreapta, pentru a asigura echilibrul. Bineînțeles, nu unde entitățile partinice sunt etichete de păcălit democrația, ca prin părțile noastre. Un regim ros de corupție, cu tendințe totalitare dominând  statul, mai devreme sau mai târziu îl va condamna la sărăcie și haos. În extremis, la dictatură. Nu-i o descoperire, e o evidență.

Riscul apare și în societățile democratice consolidate, cu majorități semnificative, acolo unde auxiliarul politically correctness devine, din corector de excese, instrument politic de dominație în beneficiul unor minorități. Un regim în care detaliile prevalează peste temelia valorică debilizează societatea, îi subminează fundamentele social-culturale și încrederea în democrație, generează instabilitate și turbulențe.

Că extremismele sunt în curs de a se extinde pe toată scena politică și aici ca și în alte locuri, fie că e vorba activiști neomarxiști&socialiști, fie de oponenții reacționari de dreapta, e tot o evidență. Eu nu fac decât s-o readuc în atenție. Primii acuză dreapta conservatoare de toate relele prezente și trecute ale lumii, ceilalți acuză stânga progresistă de toate relele din prezent și din viitor ale lumii. Generalizări și acuze. Fără nuanțe. Apărarea drepturilor civile e incompatibilă cu apărarea vieții. Tot ce apără unii urăsc ceilalți. Cum pozițiile sunt ireconciliabile, democrația pare condamnată. Sectarismele ideologice se legitimează prin demonizare reciprocă, negativismul prin care-și întrețin obsesiile anulând șansa de a construi ceva durabil și util societății. Extremismele au nevoie organică de războială perpetuă pentru a-și menține ocupația ideologică. Le priesc greșelile și inechitățile, sunt beneficiarii lor și, prin ele, inductori de ură&derapaje dictatoriale. Și când să crezi că asta-i tot, hop și extremismul religios anexat ideologic, persuasiv și agresiv, dornic de dictatură politico-religioasă.

8 Februarie 2018 at 13:07 8 comentarii

Ploua în Old Sighișoara

spre sfârșitul zilei,
am mai dat o raită
prin Old Sighișoara
într-un amurg fermecat

photo google

întinerise cetatea
sub ploaia cu stropi mari
cât boabele de struguri gata de teasc

înflorea negoțul cu vise
prin veacuri fără umbrelă

în mica piață fără vârstă
magia se juca cu timpul

cavaleri nemuritori
sau armurile lor
sau nori
din care ploua argint
se prelingeau pe ziduri

aproape stins, rugul fumega
pârlite puțin, vrăjitoarele scăpaseră
și se răcoreau cu cola
iar prințesa palidă din fața Casei cu Cerb,
după ce-și vânduse pozele de familie
în alb-negru,
își recăpătase culoarea
cu un pahar de vin roze

21 Ianuarie 2018 at 18:56 5 comentarii

Articole mai vechi


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 897,592 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.375 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 897,592 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: