Realitatea dată la întors.

9 decembrie 2008 at 12:36 11 comentarii

Trăim într-o realitate a minţii şi sufletului nostru adesea certată , pe bună dreptate, cu…realitatea! Tendinţa de ne izola în noi înşine, sau, dimpotrivă, de a ne separa de noi înşine, deşi mai mică decât într-o istorie nu foarte veche, înjungheată într-o zi Crăciun, încă e prezentă. Transferul realităţii vieţilor noastre într-o realitate care nu ne aparţine, una agresivă, artificială, denaturată, a ajuns, dacă nu o fatalitate, un sindrom nefericit al unui gol spiritual la dispoziţia turnătorilor de reziduri. Cum am mai trecut printr-un thriller istoric, îndrăznesc să spun că producătorii filmului de acţiune în care ne lăsăm implicaţi, mai mult sau mai puţin, ajung, în cele din urmă, mai dependenţi de „creaţia” lor decât suntem noi, figuranţii. Asemenea focului pus de pompieri pentru a avea de lucru, acceptat ca atare, din vremea patriotismului recitat la ora de ideologie de partid, ajung, paradoxal, să-şi facă scrum până şi propria lor politică alterată precum realitatea în care trăiesc. Ca şi gazetăria pusă în slujba ei. Cam aşa s-au petrecut lucrurile în ultimii ani cu exasperant de monotonul jurnalism anti-băsescian, imposibil de ignifugat nici când o serie de ziare fumegânde dădeau semne că sunt pe cale să ajungă pârloagă. Sau cu caznele cazangiilor şi preparatorilor de noroi din laptostan pentru un bănuţ coclit. Aşa s-a întâmplat şi cu lustraţia pe care s-a turnat motorină! Cu poliţia echipându-şi până şi infractorii din dotare cu centuri de siguranţă. Cu justiţia care, lipsită la ora asta nu de vedere, ci de cap, conduce cu cel puţin 1% alcool în sânge procesul de reformă. Au crezut că e normal să le fim target pe o piaţă supradimensionată de gunoaie şi gaze de eşapament. Că e de la sine înţeles că o să le asigurăm succesul cu preţul devalizării dreptului de a trăi în propria noastră realitate. Că ne vom înghesui să le prindem promoţiile menite să ne îngroape-n gudroane. Ca să ieşim de acolo unsuroşi ca dintr-o maree neagră, incapabili să ne mai ridicăm aripile. Nici măcar n-au luat în considerare probabilitatea de a se împovăra pe ei înşişi cu marfă pe stoc! Ei, ironie ca asta! Se pare că riscul de a a sări în alt thriller e mai degrabă al lor decât al nostru. Descumpăniţi, se învârtesc de colo-colo într-o ficţiune seculară turnată non-stop de ei înşişi. Cu ochii după capacele de sticle de bere din orice baltă în care văd monede de aur ! Un film de duzină în care pompierul- piroman are drepturi depline de folosinţă a angajaţilor de la tulumbe.

Partea bună, fiindcă întotdeauna există şi o parte bună, e faptul că în momentul în care pompierii-piromani nu mai au ce pârjoli, când ficţiunea se risipeşte ca fumul, atunci abia, se deschide orizontul unei reveniri în realitatea-realitate! Cu bunele şi relele ei. Dacă o să fim în stare să apreciem oportunitatea unui astfel de moment, aceea de a ieşi din prizonieratul ficţiunii oglindite în bălţile mediei, ne vom vindeca şi de sindromul cronicizat al neputinţei noastre de a trăi pur şi simplu în realitate.

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , .

Portofoliul ipocriziei. Societatea civilă din umbră

11 comentarii Add your own

  • 1. filadel  |  9 decembrie 2008 la 14:44

    Ştii în ce constă partea slabă a jocului pervers pe care-l joacă aceşti măsluitori de realitate? Este faptul că propria lor existenţă este parte a măsluirii. Nu există decît în realitatea măsluită (ei sînt propria lor creaţie – într-un reflexiv concentric). Revenirea „în simţiri” pune la loc realitatea de drept şi nu duce doar la disoluţia falsului ci şi la evaporarea falsificatorilor.
    Situaţie similară cu tehnica reşapării imaginii în care subiectul uită că imaginea este o oglindire într-un singur sens a ceva real şi prin urmare orice modificare a imaginii nu va produce nici o modificare a realului. Îţi cumperi un X5, te înţoleşti cu Armani, Vuitton şi Prada, produci albume de imagine a ceva fascinant şi etern care nu există, cheltuieşti milioane pentru campanii de presă externe ca să faci din derizoriu bici dar nu cheltuieşti o copeică chioară să schimbi ceva cu adevărat.

    Apreciază

  • 2. gabhry_el  |  9 decembrie 2008 la 14:57

    Nora
    Nu cred că denaturează realitatea. Ea e aceea pe care o ştim şi o simţim cu toţii: realitatea furtului.

    Falsifică mai degrabă imaginea realităţii, reflectată de vastul aparat de creat pseudorealităţi: mass-media.

    Cu realitatea fac altceva: o confiscă pur şi simplu. E obiectul raptului lor instituţionalizat.

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  9 decembrie 2008 la 15:02

    filadel,

    după asa-zisa revolutie care ne-a mai tinut 20 de ani in carantină, eu vad insfarsit, ca schimbam directia. cu toate greutătile inerente. Asa cum ne sta bine, in plina criză! 🙂
    Schimbarea asta, ca revenire in realitate, a inceput cum spui, cu „disoluţia falsului şi ( )evaporarea falsificatorilor”. Si cred ca va continua 😀

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  9 decembrie 2008 la 15:09

    gabhry_el,

    😀

    atunci putem spune că ne-o recuperăm! Ne recuperăm realitatea ajunsă o imagine grotesca! Ca si ei. Numai ca ei rămân prizonieri ai imaginii pe care si-au creat-o. O decredibilizare pe care asteptăm demult sa-si atingă maximul istoric.
    Un maxim care concurează cu cel al dezinformărilor profesioniste ale fostului pcr.

    Apreciază

  • 5. orangeskorpion  |  9 decembrie 2008 la 20:01

    2 Thrillere istorice intr-o viata de om ca a mea:

    Primul thriller: epoca ceausista
    Al doilea thriller: epoca postdecembrista cu mici pauze de sperante (CDR la inceput si 2005-1.04.2007).

    Iar presa care din convingere sau din motive oneroase a denaturat adeseori realitatea va plati scump pentru actiunile/atitudinea ei.

    Excelent scris! ai talent cu caru’!!
    felicitari sau flecirari nemtesti!

    🙂

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  9 decembrie 2008 la 20:18

    Multumesc pentru „flecirări” 🙂 O’Skorpion.
    Ambele thrillere mi-s cunoscute, ca si tie.

    Presa trăieste din credibilitate. Când uita de treaba asta, poate sa-i meargă o vreme până o mai creditează unii mai saraci cu duhul.
    Sau sa o dea la intors si atunci îsi mai revine. Ca dupa reparatii.

    Apreciază

  • 7. orangeskorpion  |  9 decembrie 2008 la 20:31

    La o adica presa poate sa-si revina…dar pentru mine multi ziaristi sint „morti” ca ziaristi…cred ca nici nu are rost sa ii enumar…

    da, se mai spune ca numai dobitocii nu-si schimba parerile, dar pentru ziaristii pe „care i-am enumerat” (sic) mai sus nu pot sa spun ca au fost dobitoci, ci au cintat non stop aria tradarii interesului national, aria unui pupincurism desantat pentru stapinii lor…si-au vindut practic constiintele pe seminte, uneori chiar aurite, dar tot tradare se numeste..

    in 2004 i-am scris unui ziarist pe care il admiram (scria in …..), se mutase la TV si devenise sluga umila a unui oligarh. Stii ce mi-a raspuns? ca el vrea sa-si cumpere avion si d’aia pupa…….., desi stramosii lui au suferit de pe urma comunistilor…imi scria el…
    poti sa intelegi ceva?
    si este din generatia tinara..

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  9 decembrie 2008 la 20:41

    O sa se dea peste cap ca sa nu se duca la vale ratingul! Mai ales dupa ce o sa realizeze că au dat gres! O sa gaseasca formule noi pentru grila de la anu’ samd. Si o sa se stabilizeze pe undeva, mai jos.
    Acum cativa ani, daca-ti aduci aminte, Cotidianul iesise cu oameni unul si unul, cu o structura bine gandită pentru un target de calitate. In cateva luni, s-a tot cosmetizat, si-a adus alti scribi, s-a galbejit, s-a tabloidizat .
    Pe urma a inceput sa-si faca loc impostura, scrisul cu ochii la prompterul patronului.
    Sincer, am regretat.

    Apreciază

  • 9. orangeskorpion  |  9 decembrie 2008 la 21:15

    O’Nora,

    greu sa refaca ratingul, nu crezi?

    ei au realizat de la bun inceput ca „dau gres”,dar au fost slugile umile ale….

    da, Cotidianul , asa este….

    nu as fi crezut guvernare PDL-PSD…

    nu-mi revin nici acum!

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  9 decembrie 2008 la 21:28

    O’Skorpion,

    Sa asteptam până maine! Sa fie doar ceva normal. Care sa meargă.
    Oare cine va fi la justitie?? Azi e ziua de luptă contra coruptiei. Mâine va continua? Nu indraznesc sa avansez.

    Apreciază

  • 11. orangeskorpion  |  9 decembrie 2008 la 21:31

    da, de acord, sa asteptam.
    Aici am ajuns: PDL cu PSD!

    tu care esti optimista, nu indraznesti??

    indraznesc eu: la justitie fie monica macovei fie cineva de talia ei!

    bombo – i se va ridica fustita imunitatii si va comparea in fata instantelor… bombo va fi sacrificatul
    si de ce nu iliescu pentru mineriadele cu tonele…

    +

    alti seres, copos, etc…

    adica masinaria Justitiei la capitolul procese sa inceapa sa lucreze

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 915.995 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.438 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 915.995 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: