O criză cât o amendă pentru domnii comisari de la agenţia de mediu.

24 februarie 2009 at 14:36 18 comentarii

Intr-o emisiune la tvr1, cred că era în noaptea de vineri spre sâmbătă, în săptămâna trecută, pe tema Copşa Mica, cel mai poluat loc din Europa, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu(nu ştiu dacă am reţinut corect titulatura) făcea apologia…legii care permite funcţionarea marilor poluatori. Din când în când, spunea domnul comisar general, li se dau amenzi. Garda de mediu nu doarme, îşi face datoria. Protocolul, de-acuma ştiut, mai cuprinde, pe lângă onorarea amenzilor şi înscrierea conştiincioasă în hârtii a acestor activităţi, reînoirea periodică a angajamentelor din programele de conformare, sub o nouă semnătură. Evident, asta nu-nseamnă altceva decât că aceiaşi poluatori vor plăti aceleaşi amenzi, aceloraşi indivizi care vor consemna rezultatele monitorizării ş.a.m.d. Un fel de cooperativă în care o lege a mediului…face legea! Mai concret, legea pare a fi aplicată, după cum reiese din discuţie, în folosul poluatorilor şi a celor care-i controlează! Locuitori bolnavi de saturnism, otrăviţi cu cadmiu, intoxicaţi cu bioxid de sulf, procent ridicat de malformaţii în rândul noilor născuţi, un număr record de copii cu retard intelectual si debilităţi diverse, ca să nu mai pomenim de starea animalelor si vegetaţiei, toate astea expuse destul de direct, chiar la ora aceea târzie din noapte când probabil prea puţini urmăreau o astfel de emisiune, îl deranjează vizibil pe comisar. Supărat, îşi întrerupe interlocutorii apelând la argumentele…legii! Legea spune, legea hotărăşte…Ce ? Să condamne la boli cronice şi la moarte prematură o populaţie?…Dar „uzina morţii” le dă de lucru, spune domnul comisar! Adică ajută oamenii să supravieţuiască! Pe măsură ce emisiunea se derulează ies la iveală alte şi alte aspecte, de altfel ştiute bine atât de localnici, cât şi de autorităţi. Cum pe parcursul unei zile cantităţile de noxe emise sunt variabile, măsurarea lor ţine cont de asta, avându-se grijă să se înregistreze cantităţile din momentele de minim şi, din cînd în cînd, cu instalaţiile oprite. Prin urmare, valorile, spunea domnul comisar răsfoindu-şi hîrtiile , sunt mari dar nu chiar atât de înspăimântătoare! Întrebaţi, locuitorii din zonă aminteau faptul că noxele erau eliberate în cantităţi mari, hoţeşte, după căderea întunericului! Pe tot parcursul nopţii, dar şi dimineaţa, mai ales pe ceaţă, aerul devenea irespirabil! Tristă emisiune! O mulţime de cazuri dramatice expuse de medici, cercetatori, ziarişti, localnici. Niciunul nu părea să-l impresioneze pe comisar. Nici condamnarea copiilor, încă dinainte de a se naşte, la dizabilităţi şi frecvent la malformaţii. Aşa că dl. comisar general reia placa cu monitorizările, evaluările şi, mai ales, cu amenzile. În ultimul minut al emisiunii s-a lămurit şi secretul amenzilor: câte amenzi, atâtea sporuri pentru domnii comisari!
Dacă aş face o comparaţie cu codul rutier, ar fi ca si cum accidentele, chiar şi cele mortale, se rezolvă cu amenzi. Cu condiţia să fie suficient de multe ca agenţilor de circulaţie să le revină şi lor ceva sporuri din afacerea asta.

În final, aflând că, temporar, fabrica de noxe, boli, moarte şi bani(nu se ştie câţi şi pentru cine, în afara patronilor) a încetat activitatea, se deduce că garda de mediu cu comisarii ei plătiţi din banii contribuabililor inclusiv ai celor care au murit prematur sau au parte de suferinţe cronice, a rămas fără o parte din sporuri.

Rămân întrebările: De ce o astfel de emisiune se face abia acum, când criza a pus, cel puţin deocamdată, capăt emisiilor otrăvitoare? Şi, de ce, în general, asemenea probleme grave, de distrugerea habitatului şi a condiţiilor de viaţă normală, par a nu avea rezolvare decât în declaraţii şi în hârtii?

Despre ceva asemanator scrie si aici

Informaţii suplimentare aflati de aici

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , , , .

Partide şi grupări infracţionale. Martie în Israel. Shoshana.

18 comentarii Add your own

  • 1. orangekorpion  |  24 februarie 2009 la 21:02

    Copsa Mica este o tragedie umana.
    Iar ce am citit mai sus denota cinism absolut.

    in urma cu ceva timp am trecut prin Copsa Mica si uzinele acelea dezafectate sint groaznice la vedere, parca sint resturi ramase dupa bombardamente, dar am aflat ca acele uzine dezafectate nu erau cele mai periculoase, ci cele care au ramas…distrug sanatatea oamenilor cum bine a rezultat din emisiunea vizionata de tine..

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  24 februarie 2009 la 21:17

    Absolut din întâmplare am urmărit emisiunea! Am aflat, însă, din gura comisarului, cel putin un secret care lămureste indiferenta revoltătoare fata de situaţia de acolo si nu numai! Alte secrete sunt foarte usor de dedus.

    Apreciază

  • 3. orangekorpion  |  24 februarie 2009 la 21:24

    intr-un fel sau altul toata Romania este un fel de copsa-mica…
    mai ales moral….

    nu crezi?

    copsa mica a justitiei,
    copsa mica a politiei,
    copsa mica a invatamintului, educatiei, sanatatii…..

    si peste tot specia umana este de vina,
    atit cea „conducatoare”,
    cit si cea condusa…

    din pacate….

    trist, trist….

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  24 februarie 2009 la 22:03

    O’Skorpion,

    ai surprins celalalt aspect, poluarea morală.
    De regulă, asa e, cele două sunt nedespărţite.
    In tara noastră, se pot face studii kilometrice, privind ingemanarea lor. 😦

    Apreciază

  • 5. fini  |  25 februarie 2009 la 08:50

    Nora,

    mă bucur că eşti OK.

    Apreciază

  • 6. fini  |  25 februarie 2009 la 10:30

    „Copşa Mică este iadul pe pământ”, mi-a spus soţul, odată întors dintr-o delegaţie de acordare de asistenţă tehnică. Şi acuma spune că este mare păcat de zona minunată de acolo. Totul este compromis pe termen lung.
    Pun din nou întrebarea: de filtre s-a auzit ❓ ❗
    Dom’le comisar general alo ❗ Ţi-aş trimite o copie după tabloul lui Edvard Munch „Strigătul”. Să-l atârni pe perete deasupra patului unde dormi,să-ţi fie somnul lin şi strigătul aproape!

    Apreciază

  • 7. fini  |  25 februarie 2009 la 11:17

    Nora ne-a îndrumat spre articolul din Ziare.ro ” Triunghiul radioactiv al Banatului”. Am ajuns acasă! Este la câţiva kilometri de baştina mea.
    Mă văd în cabinetul unui medic ORL(acum 30 de ani). Intră un bărbat cu statură atletică. Îl durea rău gâtul de la o vreme. Se uită medicul,se agită,se uită asistenta, rămâne mută. Omul lucra în mină la Ciudanoviţa. Diagnosticul era ACELA…….Mă urmăreşte amintirea aceasta de atunci.
    Am urmărit la televizor o emisiune,să tot fie ceva ani de atunci, în care „personajul principal” era doctorul Popescu,doctorul minierilor din Ciudanoviţa. Era printre puţinii supravieţuitori care trăia de peste treizeci de ani acolo. Dedicat profesiei cu trup şi suflet. Depănându-şi amintirile se vedea alături de soţie,tineri medici repartizaţi la Ciudanoviţa. Încet,încet spectrul morţii apărea tot mai clar pentru el. Minierii mureau seceraţi de emanaţii radioactive. A făcut cercetări. S-a încăpăţânat să rămână şi după ce moartea radioactivă i-a secerat şi soţia. El presupunea că este imun la aceste radiaţii. Acum văd că nu mai au medic. Înseamnă că……..
    Eu am trecut pe acolo. Sunt munţi de steril depozitaţi la suprafaţă. Treci pe lângă ei,calci pe ei. Copiii,câţi mai sunt, se joacă pe steril ,că nu se vede decât steril. Poţi să spui liniştit că aceşti copii se joacă de-a Moartea.
    Mă întreb: au primit şi aceşti copii laptopuri de la rahatul ăsta de primul între miniştri ❓ Dare-ar boalili în el!

    Apreciază

  • 8. fini  |  25 februarie 2009 la 11:21

    Nora ţi-am citit de ieri postarea,dar sunt subiecte care mă întorc pe dos şi-mi trebuie timp ca să mă potolesc.

    Apreciază

  • 9. noradamian  |  26 februarie 2009 la 13:31

    fini,

    Te inteleg perfect, stii exact despre ce e vorba daca locuiesti sau ai locuit in proximitatea asemenea zone compromise vital pe termen lung.
    Daca Sometra nu se-nchidea din pricina crizei, nu cred ca ajungea subiect TV!
    Chestiunea e ca si inchisa fiind, ca si in Banat, otrăvurile sunt „protejate” in sol( pana la un metru jumatate adancime) si in apa freatică. Eu as muta agentiile de protectia mediului exact in asemenea centre! Acolo le e locul. Ar avea cu totul alte prioritati si alt mod de a actiona…

    Apreciază

  • 10. fini  |  26 februarie 2009 la 19:41

    Nora,

    eu sunt reşiţeancă şi am „pendulat” între Reşiţa mea şi Lugojul bunicilor. Ce să-ţi spun? Că m-am născut la 300-400meri de furnal? Primul meu „plămân” de aer a fost cel amesteacat cu gaze de furnal şi fum de la locomotivele cu abur. Eu am respirat prima dată la poale de furnal. Ţineai „albiturile de pat” frumos împăturite în dulap mai mult de un an, te trezeai cu „dunga” împăturită spre exterior, că era gri. Pentru mine toate astea erau NORMALE. În tinereţe mă iritau studenţii de la Poli care veneau „în practică” şi îmi spuneau că n-ar sta în oraşul ăsta.
    A venit momentul când m-am mutat la Craiova. Adaptarea a fost un coşmar. Printre altele, zilnic seara trebuia să mă duc la gară să văd locomotivele cu abur(mai existau) şi să inspir miros de fum. Era ca un drog.
    În primăvara trecută când Thor vă transmitea link-uri de 1 Marie (ţin minte unul cu nişte trandafiri superbi), le ascultam şi eu. Tot clik-uind dau de un fel de istoric al locomotivelor cu abur pe You Tube. L-am privit cu lacrimile curgând şiroaie şi simţeam şi mirosul fumului.
    Andrei Pleşu spunea într-o emisiune: „amintirile mele din copilărie sunt mirosurile”.
    Eu m-am născut şi am crescut în mediu poluat.
    Ciudanoviţa nu este o poveste cu inconştienţi care-şi lasă copii să se joace pe haldele radioactive.
    Este simplu şi cinic să-ţi dai cu părerea, cu aere de Deux ex machina, dintr-un laborator de cercetare şi să te exprimi că eşti singurul care ştie ce vorbeşte. M-a apucat dimineaţa cu ochii-n tavan.
    În Banat otrăvurile sunt la vezeală,calci pe ele,cu sau fără plăcuţe de avertizare. La bucărul cu deşeuri radioactive betoanele au devenit puternic radioactive şi ar trebui refăcut. Ce mai contează câteva zeci de morţi în plus. Dă-i încolo de „inconştienţi” pe care Fortuna i-a hărăzit să crape absurd.

    Apreciază

  • 11. fini  |  26 februarie 2009 la 19:46

    erată: 1 Martie

    Apreciază

  • 12. fini  |  26 februarie 2009 la 19:56

    încă o erată: deus ex………

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  26 februarie 2009 la 20:10

    fini,
    obisnuinta ca un drog! Impresionant ce povestesti! Ce straniu ca lucrurile astea, in loc sa fie de 20 de ani pe agenda celor de la putere au continuat intr-un mod si mai iresponsabil. Ce face lacomia din oameni!
    Eu totusi sper ca viata si sănătatea populatiei din aceste zone si mai ales a copiilor sa devina importanta pentru societatea acestei tari nefericite.

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  26 februarie 2009 la 20:14

    fini,

    mama mea a murit acum nouasprezece ani,
    sufocându-se intr-o dimineata cu ceata din cauza emisiilor.
    Seara vorbisem la telefon.
    Se pregatea, impreuna cu tata sa plece, a doua zi, in concediu.

    Apreciază

  • 15. fini  |  26 februarie 2009 la 22:47

    Nora,

    este cumplit ce-mi scrii,mai mult nici nu ştiu ce să spun. Parcă este horor. Îmi pare rău.

    La noi s-a rezolvat problema. Locomotivele cu abur uzinale nu mai există .Şocul mare pentru mine a fost când am ajuns în dreptul furnalelor şi m-am trezit că nu mai fumegă. Au pus lacăt le furnale. Nu ştiu dacă laminorul , turnătoria,cocseria mai merg.
    Vechiul centru al oraşului s-a umplut de rromi. Prietenii şi colegii mei 95% sunt în Germania. Nu mai ai pe cine saluta. Un oraş pustiit.
    Ciudanoviţa ar trebui strămutată. Acolo unde sunt haldele ar trebui să fie zonă interzisă.

    Acum mă simt fără vlagă. E bine să mă retrag. Dă Doamne să-ţi fie bine. Să ai o noapte bună.

    Apreciază

  • 16. noradamian  |  26 februarie 2009 la 22:51

    E bine, fini, ca vorbim despre asta!
    O sa fie tot mai multi care n-o sa mai ramana indiferenti.

    Noi am locuit la Medias.
    Intreaga vecinatate are de suferit si acuma.
    Si la Sibiu ploile sunt acide.

    Noapte buna, fini!
    🙂

    Apreciază

  • 17. Mih  |  3 martie 2009 la 00:55

    Scuza „n-avem ce face, asta-i legea” este penibila cand vine din partea celor care au datoria sa modifice legile proaste.

    Apreciază

  • 18. noradamian  |  3 martie 2009 la 10:51

    Dar cand iti dai seama ca legea asta le permite sa-si traga si niscaiva „malai”, e
    mai mult decat penibil.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Scriitor, Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 915.407 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.437 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 915.407 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: