Martie în Israel.Rachel

14 martie 2009 at 22:18 8 comentarii

Pe ecran, un clip publicitar pe care-l mai văzusem zilele astea: o tânără şterpelind un borcan dintr-un market. La tribunal judecătorul, un tip fioros, încruntat, face linişte. Urmează să dea sentinţa. Mai-nainte,însă, gustă dintr-un borcănel identic. Se entuziasmează! Ce bun e! Imposibil să te abţii… Tânăra, (evreică româncă) trebuie iertată. La ceva atât de gustos nu se poate nimeni abţine, spune judecătorul golind tot borcănelul, cu poftă, spre bucuria celor din sală… (Miriam împachetează prăjiturile. Eşti gata? Strigă din bucătărie).
…E Purim. Pe scene şi în săli de spectacol, la radio şi la TV, în ziare şi reviste. În pieţe şi-n şcoli. În oraşe, kibutzuri şi moshavuri. E Purim, cu pietre şi cu răniţi în Hebron şi Bethleem… Ştiri obişnuite întrerupte de câte o reclamă. Cele mai multe reclame, remarc, sunt din categoria hazlii sau în manieră artistică, poetică. (Eşti gata? mă-ntreabă a doua oară Miriam în timp ce-şi pune lucrurile în geantă).
…Din nou ştiri. Hebron. Bătăi cu pietre, poliţie, ambulanţe, răniţi. În fiecare zi la fel. Evreii vin să se roage la mormântul „părinţilor”, Abraham şi Sara. Palestinienii sunt permanent în poziţie de atac. De Purim tensiunea e maximă, în rezonanţă tragică cu atentatul de la Tel-Aviv. Lucrurile par să stea la fel şi în Bethleem…  „Gata, gata. Ai ajuns ca mine. Toată ziua cu ochii la ştiri. Hai!”… Miriam închide televizorul.
…Rachel se bucură când ne vede! Robustă, brunetă cu părul strâns într-un coc la ceafă, numai zâmbet. „O mincinoasă” mi-o descrisese Miriam. Face parte din felul ei de a fi. Ceva specific mediului din care venise, crede Miriam. Orice spune are şi o doză de închipuire. Nu cu un scop anume. O vreme, de aceea, o ocolise. E tare greu cu aspectul ăsta, îmi mărturisise pe drum. Dar…ţine la ea! Rachel e săritoare la necaz, plină de viaţă. Rar o femeie atât de bună!… Masa din living se umple cu bunătăţi. Rachel continuă să aducă, pe lângă prăjiturile aromate cu scorţişoară şi boluri cu fructe (migdale, curmale, smochine, fisticuri). Prăjiturile lui Miriam, spune, au ieşit mult mai bune ca ale ei!… Conversaţia, animată, se poartă-n ivrit. Felul în care vorbeşte Rachel îmi sună puţin diferit de cel al lui Miriam. Mai apropiat de cel al lui Yael. Din cînd în cînd Miriam îmi traduce câte ceva. Doi, din cei patru copii ai Rachelei sunt studenţi în America. Nu, nu crede că se mai întorc! Unul se-nsurase deja, în Florida, tot cu o iraniană. E plăcut aici, în livingul ăsta răcoros, luminat discret. Pardoseala, din gresie de un verde brun, aproape negru, cu modele geometrice fine, contrastează plăcut cu pereţii albi şi perdelele albe, simple, din muslină. Ferestrele, ca şi la Miriam, sunt glisante. Câteva picturi în ulei (peisaje din Galil, spune Rachel, pictate de unul din băieţii ei) o pianină neagră cu vase decorative, două trei rafturi cu cărţi. Îmi place cum arată camera în care suntem, îi spun. Înţelege şi fără să-i traducă Miriam. Se bucură. „Scuze, revin imediat”…Uite şi o marină, acolo! îi arăt Miriam. Pe peretele opus ferestrei, un peisaj cu ambarcaţiuni albe pe valuri… Rachel pune pe masă tava cu cafele. Mai dispare odată şi se-ntoarce împreună cu soţul ei Shimon, se prezintă. Înalt, subţire, atletic, bronzat. Fizionomie de nordic. Îmi place în Israel? Mă întreabă, în engleză. Are un zâmbet tare plăcut. Evreu danez, îmi spusese Sara. Profesor la Tehnion de electronică. Shimon e în cărucior. Supravieţuise unui atentat din urmă cu trei ani.

Entry filed under: 7301634, Grădina de hârtie. Tags: , , , .

Morgana,reality-show Martie în Israel. Esther Internaţional.

8 comentarii Add your own

  • 1. orangekorpion  |  15 martie 2009 la 09:38

    ce imagini…

    evreu insurat cu o iraniana…
    ma depaseste..
    stiu, se spune, dragostea este oarba…
    dar in final perechea va putea supravietui?
    va fi un test al VIETII!
    al VIETII si al IUBIERII care, uneori, pot face abstractie de tot, in special prejudecati, religie…

    Apreciază

  • 2. bibliophyle  |  15 martie 2009 la 12:23

    @nora, salut frumos ca deobicei, mica corectare. In Hebron sunt ingropati „parintii” Sara si Abraham. Iosef este ingropat la Schem (Nablus). 🙂

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  15 martie 2009 la 12:31

    O’Skorpion,salut!
    iraniana evreica, presupun. Majoritatea sunt purtatori de cultura mediului din care au trait dar si de cultura iudaica de care apartin.
    Casatoriile de acest gen sunt obisnuite acolo. Doar pentru noi sunt curioase.

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  15 martie 2009 la 12:36

    bibliophyle,
    salut si multumesc pentru corectare. Inseamna ca in notitele din carnetelul meu, vechi de doisprezece ani, am notat gresit. O sa corectez. 🙂

    Apreciază

  • 5. filadel  |  15 martie 2009 la 18:52

    gotcha Nora! 😀

    Mă intrigă nația asta printre nații.

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  15 martie 2009 la 19:24

    Salutări primavaratice, filadel!
    🙂
    Şi pe ei îi intrigă!
    Fără-ndoiala, insă, că au cea mai distinctă identitate dintre toate natiile.

    Apreciază

  • 7. Dan Iancu  |  18 martie 2009 la 13:45

    am avut la un moment dat niste vecini iranieni (parsi adica, desigur evrei). aveau ora fixa, 3 dupa amiaza, de scandal si vinerea gateau cu usa deschisa de puteai sa mori din cauza mirosului ce iese de acolo. am avut un sef iranian, de fapt nascut in israel dar era foarte atasat de familie si limba, om cu care m-am inteles perfect. am cunoscut si pe altii mai mult sau mai putin religiosi. cei culti care stiu a citi si scrie in farsi sunt chiar spectaculosi pentru un eiuropean nededat la ciudateniile orientale.

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  18 martie 2009 la 14:15

    Dan Iancu,

    eu am vazut si redat niste bucatele dintr-un tot urias, iti dai seama, mai ales ca stii locurile si oamenii. E uimitor si inexplicabil prin ratiunea obisnuita cum toti cei de acolo alcatuiesc in ciuda unor diferente evidente, o entitate, un popor, o comunitate cu o personalitate atat de puternica.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 917.131 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.438 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 917.131 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: