Duhuri blânde pe dealuri (5)

7 August 2009 at 18:15 145 comentarii

La noi miroase a gogoşi. Mama le scoate, aurii, din uleiul încins şi eu doar le dau prin zahăr şi-mi ling degetele. Până se mai face un rând, stau pe masa de lecţii şi sporovăim amândouă. Eu cu mama.
– Arde! Ţip la Adi care nu mai are răbdare şi se-nfige.
Hoopa, se înfiinţează Petrişor, după aia Mitruţ, frate-su şi Marius Ordean. Au mirosul foarte dezvoltat.
– Vai, zice Marius, deşi mă doare capul de dimineaţă din cauza cititului noaptea, tot am luat doi de zece astăzi. De mirare îmi cade papucul din picior şi Marius mi-l pune grijuliu la loc. Sar de pe masă şi mai preiau un rând de gogoşi.
– Na, luaţi! Le-ntind farfuria şi lui şi lui Adi. Băieţii o-ntind pe afară muşcând din gogoşi. După un timp aud pe sub uşă şuieratul lui Mitruţ şi, până să bage cineva de seamă, dispar. Îi dau lui Mitruţ cele trei timbre greceşti de la bunicu’ cum ne-nţelesesem şi-i promit că după masă îi arăt şi locul de cârtiţe de lângă gardul de la Westen. Nu-i nimeni la ei acasă. Ne băgăm în atelierul lui taică-su. Adică o cameră cât a noastră de culcare de acasă. Mitruţ îmi arată tablourile dar nu mă lasă să mă ating de ele. E foarte mândru; da-i fricos, i-e frică să nu-şi dea seama tat-su că-i cotrobăise prin atelier. Într-un colţ stau tablourile „de piaţă”. Cu astea maică-sa circulă pe la prieteni şi vecini şi scoate bani un-doi. După un paravan sunt câteva minunăţii,pe care nu le-a văzut încă nimeni din afară. Mai ales unul, Mitruţ zice că nu-i terminat. Vezi în el colţul grădinii lui Liebb, pe unde venim noi de la şcoală, numai tufe de măcieşi aplecate-n pârâu şi mai încolo acoperişuri şi grădini, mai departe, peste Târnavă, ziduri, turnul atingând cerul. Roşu închis, cafeniu, galben şi ceva în el foarte trist. Îi mai promit lui Mitruţ nişte viermi de mătase de la Dănuţ (mama zisese că-i aruncă pe toţi) şi plecăm înainte s-apară bătrânii.

Moare Mitruţ! Înainte de Sfântu’ Niculae moare Mitruţ. Venim de la Westen şi el cade jos şi nu se mai ridică.
– Nu muri, Mitruţ, ce faci? Ţipăm şi plângem toţi şapte, opt, câţi fusesem împreună, ne jucasem nebuneşte, de-a ascunsa, apoi de-a prinsa şi pe urmă ameţisem dându-ne-n leagăne până ni se-nvineţiseră mâinile şi feţele. Mitruţ era bolnav, avea ceva la inimă, dar nimeni nu ştiuse de aşa ceva. Mă gândesc la tenişii lui Mitruţ. Diseară trebuia să ne punem papucii curaţi în geam să vie Moş Niculae. „La dracu’ cu el!” Ţip şi arunc cu ghetele-n uşă.

În vacanţa de primăvară vine bunica, mama mamei cu verişoara mea Angela din Dumbrăveni.
– Tulai, ce au crescut copiii ăştia de astă vară, se miră bunica! Angela-i ca o zână de frumoasă, leită cu cea de pe coperta de la „Poveşti din bătrâni”. Are părul lung numai inele şi un „zbenghi” în frunte, cum zice bunica, o aluniţă adică, care-i stă foarte bine. Toţi se uită la ea şi se minunează. Pe urmă povestim. Angela stă cu mîinile-n poală ca bunica. Şi vorbeşte tot ca bunica, Tot la două vorbe ale mele clatină din cap şi ţâţâie a mirare. E pe clasa a doua şi-mi spune că la serbare o să fie Gretel, cea din poveste, la Şcoala Germană.
–  Şi, dacă m-ajută Dumnezeu mă duc şi la carnaval, mai spune Angela.
Vine şi Fănuţă cu soră-sa şi Mircea Nimescu, colegi cu Dănuţ. Bem lapte cald şi mâncăm pâine cu unsoare. Dănuţ îşi presară zahăr pe unsoare. Ne hotărâm să mergem pe deal după viorele şi ce-om mai găsi pe acolo. Îi las, ca de obicei, Islandei un bileţel pe pian. Aşa-i place. Îi promit c-o să-i aduc viorele. Pe dealul din dreptul Westen-ului nu putem urca. Acolo stă Gertie Oleinek într-o casă albă mare cu coloane şi cu o terasă mare-n faţă. Din spatele casei până sus e tot vie. Jos la stradă e un gard înalt şi poarta e mereu încuiată. La câteva sute de metri distanţă, pe acelaşi versant de deal, stă tanti Eliza, sora mamei. De fapt acuma familia ei  locuieşte pe strada Podului lângă boiangerie până o să fie gata casa. Deocamdată, într-o râpă din deal, câţiva ţigani fac cărămizile. O luăm într-acolo. Puiu, văru-meu şi vreo doi colegi îşi făceau de lucru pe lângă cărămizile puse la uscat. Sunt mari, pe a opta şi îşi spun unul altuia „Ilustre” şi „Maestre”.  Ţiganii se căraseră şi lui Puiu îi dăduse prin cap ceva. Lui totdeauna îi dă prin cap ceva. Ia trei hârtii de zece lei şi, cu un ac de gămălie, le fixează-n trunchiul unui cais.
– Care vă mai băgaţi, întreabă Puiu, că vă răsplătesc regeşte. Ridică mâinile şi spune cu vocea groasă:
– Priviţi, priviţi, sclavii cum aduc prinos zeilor albeaţa de lotus a trupurilor lor. Se-ntoarce şi se uită la noi încruntat:
– Pe voi vă bag pe gratis, dacă vă prind că…
– Nu râdeţi, bă, le explic eu, că Puiu vorbeşte serios.
Din noroi iese Hanţi Muller ca un bivol şi se repede să ia zece lei. Puiu îi face o fentă şi-i spune: „purifică-te, mai întâi, Ilustre”. Mai la vale, cu furtunul, se purifică Nelu Nicoară, destul de cătrănit, al dracului noroi, tare greu se mai duce.
–  Maestre, altă dată nu se mai prinde, strigă el, te bag eu în mocirlă şi te ţin până…
–  Lasă, lasă, zice Maestrul şi cântă: ” Amore, amore, numele tău e durere”.  Lăsăm viorelele pe altă dată.

Intru în clasa şaptea şi Dănuţ pe a şasea, la acelaşi liceu din centru. Numai Adi merge la o şcoală nou, pe clasa a doua, construită chiar pe locul unde fusese gospodăria lui badea Ghica.
Pe Podul Mare îl vedem într-o dimineaţă pe Contu. A mai crescut, e mare şi, parcă, mai ciolănos. Are în spate un ghiozdan, cam mic pentru el. Nu ne vede. În ziua aia n-am vrut să ne facem nici o lecţie.

Cinci ani mai târziu, la fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, are loc un accident. Câţiva stropi pe faţă, în ochi. Contu orbeşte. Era angajat acolo după ce absolvise o şcoală profesională.

În primăvara aia au fost inundaţii. Podul Mare a dispărut, luat de apele furioase ale Târnavei. Toată lunca era sub apă. Aleea cu arţari de-a-lungul Târnavei atât de animată altă dată, devenise o dungă de pământ gălbui, pustie. Casa unde locuise tanti Eliza şi Puiu, ca şi boiangeria de lîngă ei au fost acoperite de apă până la acoperiş. Noroc că ei  se mutaseră pe deal. Au alunecat atunci şi o parte din dealurile care coborau spre Târnavă, cu vii şi păduri cu tot.
Dealurile înverzite, cu livezi şi vii de mai sus de luncă, de Westen, de casele noastre, au rămas de strajă locului. În toamnele luminoase, printre pomii desfrunziţi, sus pe culme,  se mai văd căprioare.

Anunțuri

Entry filed under: grădina cu trufe.

Vocaţia abramburelii GRECIA(7)

145 comentarii Add your own

  • 1. bibliophyle  |  7 August 2009 la 21:22

    Frumoasa poveste, bravo Nora 🙂

    Apreciază

  • 2. nora damian  |  7 August 2009 la 21:33

    Multumesc bibliophyle!

    🙂

    Poate o sa reconstitui si ceea ce a urmat, din nefericire am pierdut niste caiete cu manuscrise.

    Apreciază

  • 3. fini  |  7 August 2009 la 21:59

    Salut toata Gradina! 🙂

    Apreciază

  • 4. nora damian  |  7 August 2009 la 22:01

    Servus fini!

    🙂

    Apreciază

  • 5. fini  |  7 August 2009 la 22:11

    NIGEL KENNEDY – un virtuos al viorii atipic.

    Nora si Ina au perceput perfect ca interpretarea lui Nigel Kennedy este viguroasa si energizanta.
    El a fost protejat de Yehudi Menuhin,care i-a finantat studiile.
    Detine si canta pe o vioara Guarneri del Gesu(1735) si pe un Stradivarius.

    Apreciază

  • 6. bibliophyle  |  7 August 2009 la 22:12

    @fini salut draga 🙂 in sfarsit te prind „live” (sper) 😆

    Apreciază

  • 7. nora damian  |  7 August 2009 la 22:19

    fini,

    Nigel Kennedy are un patos anume care, am observat, se simte chiar si cand canta
    Bach 🙂

    Apreciază

  • 8. fini  |  7 August 2009 la 22:22

    Bibliophyl :lol:,

    te salut bucuroasa!

    Apreciază

  • 9. fini  |  7 August 2009 la 22:31

    Nora,

    Nigel Kennedy e inprevizibil. Vei vedea. Sunt o admiratoare inraita a lui. 🙂

    Ce binevenite sunt postarile tale.Au atata prospetime incat,nu stiu cum se face,dar ma fac sa-mi revad intamplari din propria-mi viata uitate . Imi face bine acest remember. Multumesc.
    Incearca sa scormonesti prin aducerile aminte si nu te opri.

    Apreciază

  • 10. nora damian  |  7 August 2009 la 22:36

    Multumesc, fini.

    Ma bucur!

    😀

    Apreciază

  • 11. clemycali  |  7 August 2009 la 23:22

    Buna seara, buna seara.
    @nora, postarea asta a ta e cu talc. Mi-a placut mult de tot. Intai ptr ca imi aduce aminte de bunatatile pe care le prepara mama cand eram mica (si imi lasa gura apa dupa niste galuste cu prune sau tarte cu capsuni) dar si de dezastrul pe care l-a lasat in Romania industrializarea fortata. Am rude in Zlatna si mama si bunica povesteau cum aveau o adevarata livada in curtea casei matusile noastre iar dupa ce s-a construit combinatul s-au uscat toti pomii.

    Apreciază

  • 12. nora damian  |  7 August 2009 la 23:28

    clemy,

    servus!

    da, asa a iesit! 🙂 Probabil mintea mea a facut selectia secventelor mergand pe acest fir. Mai ales ca intreaga povestire, desi scurta, se-ntinde pe un timp destul de lung.

    Apreciază

  • 13. clemycali  |  7 August 2009 la 23:42

    Nora, mintea omeneasca face cele mai neasteptate conexiuni. Cum altfel as putea eu sa-mi amintesc de aroma si gustul covrigilor calzi si proaspeti in acelasi timp cu aglomeratia din tramvaie cand plecam dimineata spre liceu. 🙂 Uneori mi se pare ca au trecut 100 de ani de atunci.

    Apreciază

  • 14. orangeskorpion  |  7 August 2009 la 23:49

    Salve, gradina frumoasa

    Nora, dear, azi a facut escala in orasul meu natal fiul meu pentru prima data in viata lui !!!
    a stat doar citeva ore, a ajuns si la Grewel si au gustat acolo piine cu untura si ceapa,

    auzi, domle, aveau asa ceva in meniu….

    i-a placut in oraselul meu si al tau!
    🙂
    a fost in biserica Sf. Margareta, a vazut liceul Roth, dar nu a putut sa intre sa vada frumoasele statui de marmura (inclusiv fascinantul Laokoon si fii, mai tii minte?)

    Despre inundatia povestita de tine, am si eu o amintire …..
    pe atunci nu stiam sa inot, dar cred ca ar fi fost si degeaba…

    Tirnava se umflase rau de tot, dar inca nu daduse pe afara si eu cu un prieten ne plimbam pe malul tirnavei teribil de agitate… doar citiva centimetri mai desparteau nivelul apei de micul dig pe care mergeam spre podul Mare….
    dupa ce am strabatut malul, am ajuns la pod, la nici citeva minute, brusc, a venit viitura, a smuls si podul de care povesteai, eu ajungind in ultimul moment in piata….

    ulterior mi-am dat seama ca am avut citeva noroace teribile in viata, asta fiind unul din ele, inclusiv odata am scapat ca prin urechile acului de prinderea piciorului la un macaz in miscare si un tren venind spre mine….

    niciodata nu mi-a placut piinea cu untura presarata cu zahar, doar cu ceapa taiata marunt marunt plus boia dulce…

    🙂

    Apreciază

  • 15. nora damian  |  7 August 2009 la 23:50

    clemy,

    eu cred ca in tot ce spunem exista un fir constient impletit cu unul subconstient. Uneori imi dau seama de „impletitura” alteori mai putiin sau deloc. De aici prospetimea unor amintiri, sau ivirea neasteptata a unor imagini, frânturi, gusturi, arome, ca in cazul covrigilor calzi de altadata din drumul tau spre scoala… 🙂

    Apreciază

  • 16. nora damian  |  7 August 2009 la 23:55

    skorpion,

    servus!

    draguta intamplare sa guste fiul tau (chiar azi) din „specialitatea” locului, dar mai ales a copilariei noastre „pita cu unsoare”! Cu sau fara ceapa. Plus, boia 🙂

    „Laokoon cu fiii si serpii incolaciti in jurul lor” din firida de la mijlocul etajului unu…Cum sa nu mi-aduc aminte!

    Dar despre intamplarea atat de dramatica prin care ai trecut cand cu inundatia care a luat podul nu mi-ai povestit… Bine ca ai scapat!!!

    Apreciază

  • 17. orangeskorpion  |  7 August 2009 la 23:59

    Nora,

    dupa ce am parasit duhurile blinde de pe dealuri NICIODATA nu am mai gasit pe undeva faimosii covrigi (35 bani bucata) cu sarea aceea ca o pelicula intinsa pe covrig…

    probabil ca disparusera brutarii cu secretul lor cu tot
    🙂

    uneori mai gasesc cite un covrig pe la brasov sau sibiu, dar nu mai sint ca cei de odinioara….

    Apreciază

  • 18. clemycali  |  8 August 2009 la 00:01

    @skorpion, mi-ai facut pofta de ceva paine cu untura. 🙂 Cand am facut la un moment dat niste mamaliguta cu lapte aici in SUA, sotul meu s-a holbat si m-a intrebat cum pot sa mananc asa ceva? I-am raspuns ca bunica imi facea mamaliguta cu lapte cand eram mica si ca ar trebui sa incerce si el. A refuzat categoric. Raman insa la parerea ca un anumit stil alimentar se pierde ptr totdeauna. Eu nu vad cu ce ar fi maisanatos un hamburger la McDonalds decat o felie de paine cu untura si ceapa? Numarul de calorii este, in fond, cam acelasi.

    Apreciază

  • 19. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 00:05

    clemy,

    exact, uitasem si eu de mamaliga cu lapte……
    🙂
    chiar ca am mincat uneori si imi placea mult de tot…

    hamburgerul este o porcarie, daca maninci zilnic,
    asa o data pe luna sau la citeva luni, nu-i bai!!!

    Apreciază

  • 20. nora damian  |  8 August 2009 la 00:05

    skorpion,

    covrigii, castanele fierbinti… 🙂

    Revenind la inundatiile acelea uriase ( am vazut asa ceva in doua randuri) era o nebunie sa vii pana aproape de pod, viitura avea o forta teribila, matura tot ce prindea in cale!

    Revenind la „painea cu unsoare si cu ceapa” exista si la Sibiu un local care serveste asa cvea, e in dreapta Podului Minciunilor, daca vii dinspre Piata Mare si se cheama”National” 😆

    Apreciază

  • 21. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 00:08

    Nora,

    da, a fost nebunie curata sa merg de-a lungul girlei, dar copil fiind nu mi-am dat seama…..noroc chior am avut…

    ca apoi apele au ocupat/devastat o f. mare suprafata, casele fiind inundate unele pina in tavan…si putzeau infiorator dupa ce s-a retras apa…

    vorbesti de zona in dreptul Casei Luxemburg sau vizavi de ea?!

    Apreciază

  • 22. nora damian  |  8 August 2009 la 00:10

    clemy,

    cum se taiau porci in mai toate gospodariile rurale si semirurale, borcanele mari cu untura topita la foc incet erau nelipsite din orice camara. Cand mai aveai parte si de paine din aia mare ardeleneasca proaspata, o felie unsa si prearata cu ceapa rosie era o bunatate, imposibil de uitat toata viata! 😆

    Apreciază

  • 23. nora damian  |  8 August 2009 la 00:12

    Skorpion,

    vizavi! Pe latura din nord a pietei mici, inainte sa cobori scările spre Dragoner 🙂

    Apreciază

  • 24. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 00:14

    dar mai tineti minte, pe la tara, matusile, bunicile aveau bidoane uriase trapezoidale, din email, pline cu …..untura care tinea din decembrie pina aproape in vara….

    nora, tu chiar crezi ca eu stiu care este Nordul pietei???
    🙂

    Apreciază

  • 25. clemycali  |  8 August 2009 la 00:15

    Nora, nu doar in bucatariile de la tara sau cele din orasele din provincie, ci si in cele bucurestene. De Craciun, cumparam, prin relatii, o jumatate de porc, iar mama si bunica pregateau carnati, sarmale, etc iar restul carnii era prajit si pus la borcan cu untura. Tinea perfect. Imi amintesc ca atuncicand deschideam usa camarii ma intampinau borcanele de muraturi, de dulceata, de rosii si ardei, de musaca si de carne in untura. Ce vremuri !!! Ce amintiri.

    Apreciază

  • 26. clemycali  |  8 August 2009 la 00:17

    @skorpion, cum sa nu-mi aduc aminte? Iar mama folosea de multe ori untura la gatit. Uleiul nu se gasea intotdeauna iar o tocanita de cartofi parca este intotdeauna mai gustoasa daca folosestila calitul cepei si carnii putina untura de porc. Acelasi lucru valabil si cu cartofii prajiti. 🙂

    Apreciază

  • 27. nora damian  |  8 August 2009 la 00:21

    Skorpion, scuze! 🙂

    Daca vii din centru( dinspre Piata Mare trecand prin Turnul Sfatului) de fapt mergi spre nord. In fata ai Podul Minciunilor, in stanga o parte a pietei mici si Casa Luxemburg, in dreapta cealalta parte a Pietei Mici unde, chiar in dreptul Podului, dai si de localul cu pricina… 🙂

    Apreciază

  • 28. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 00:26

    sa va povestesc o istorioara draguta petrecuta saptamina asta….

    Cu o seara inainte uitasem sa pun ceasul sa sune pentru ora 6.40…..

    dimineata pe la ora 6.40 visam ca incheiam un contract. Obiectul contractului era………TIMPUL, dar nu stiu cine era partenerul cu care semnam contractul…
    ciudat obiect, nu???

    si in timp ce in vis ma agitam sa semnez contractul, in viata reala o musca nu-mi dadea pace, gidilindu-ma non stop, astfel incit la ora 6.42 fix am lasat balta contractul
    si …………..m-am trezit….

    🙂

    afurisita musca, pina si ea ma trimitea pe plantatie

    🙂

    mi s-a parut nostima coincidenta cu ora… putea musca sa vina la ora 8.00, nu ???

    gute Nacht!!!!

    si mi-ati facut pofta si cu gogosi, si cu untura, si cu mamaliga cu lapte…

    hmmmmmmmmmmmm…..

    Apreciază

  • 29. nora damian  |  8 August 2009 la 00:32

    clemy,

    erau mult mai bine folosite resursele acelea putine de care dispuneam. Si alimentele erau incomparabil mai gustoase si mai sanatoase. Munca in gospodarie, fie ca era vorba de tara, oras sau capitala, desi grea, era o sursa de multumire si „rost”.Ţinea de o randuiala si o ordine a vietii care aproape a disparut.

    Apreciază

  • 30. nora damian  |  8 August 2009 la 00:35

    Skorpion,

    pana si in somn visezi contracte! Iar chestiunea cu timpul e oarecum simbolica! ( musca, nu stiu :))

    Gute Nacht!

    Apreciază

  • 31. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 00:36

    Nora, trebuie sa gasesti si semnificatia mustii…

    🙂

    Apreciază

  • 32. nora damian  |  8 August 2009 la 00:40

    skorpion,

    daca ma gandesc ca datorita ei n-ai ajuns prea tarziu pe plantatie, pot spune ca parca a stiut cand sa puna capat visului 😆

    Apreciază

  • 33. clemycali  |  8 August 2009 la 00:42

    Noapte buna skorpion.
    @nora, dar erau adevarate ritualuri. Era vremea dulceturilor si gemurilor(capsuni, visine, prune, caise, gutui), a muraturilor, era vremea punerii verzei la murat, etc. Mama dedica cateo zi acestor munci. Erau zile speciale. Si mama se mandrea cu gogosarii murati, cu dulceata care „anul asta a iesit mai bine”, etc. Iar mancarea era categoric mai sanatoasa. Si nu am inteles valoarea nutritionala a bucatelor traditionale decat in momentul in care am ajuns in SUA si am vazut cat de putina atentie se da acestui aspect. Daca mananci in stil romanesc, indiferent ca gatesti mancare de cartofi sau de fasole verde, nu ai probleme de colesterol sau de obezitate, in schimb daca rontai in nestire pizza congelata si hotdogs cu ketchup, ai sa tragi la suta de kintale repede si urgent. Ca sa nu mai vorbim de copiii americani care nu mananca legume.

    Apreciază

  • 34. nora damian  |  8 August 2009 la 00:51

    clemy,

    tare fain ai redat „ritualurile” gospodaresti! Intr-adevar, exact asa aveau loc! Dupa un calendar nescris.Iar mama avea un rol urias in a asigura acest neintrerupt proces pe parcursul intregului an.
    Nu erau obezi prin jur, nu tin minte sa fii vazut. Si nici de boli de nutritie sau legate de colesteroll nu se auzea. inca. Erau insa alte necazuri…

    Apreciază

  • 35. clemycali  |  8 August 2009 la 01:00

    @nora, erau alte necazuri, dar vorba ta, nu erau legate de nutritie. Obezitatea era ceva rar, diabetul asisderea. Sigur, se statea la coada ptr o gramada de lucruri (unt, lapte, iaurt, ulei, zahar, etc), carnea se procura prin relatii, era frig in casa iarna siapa calda era pe sponci, dar exista totusi o randuire a vietii mult mai calma decat acum. Sau poate asa mi-o amintesc eu. Dar stiu cu precizie cum organizau mama si bunica curateniile mari, anuale, inainte de Paste si Craciun, cum se gateau anumite lucruri in functie de sezon, cum se pregateau rezervele ptr iarna, cum se tricotau pulovere si caciulite, etc. In vremea copilariei mele nu cred ca intelegeam nici ce inseamna Securitatea, nici ce reprezenta lipsa libertatii de opinie, si cred ca cei mai multi oameni erau preocupati mai mult de ce sa puna pe masa copiiilor decat de faptul ca nu existau alegeri libere si ca aveam un partid unic.
    Sigur, am crescut, am inceput sa ascult Europa Libera, si mintea mea a inceput sa se deschida. Dar iti garantez ca in momentul decembrie 1989, procentul care isi dadeau seama de falimentul sistemului socialist era extrem de mic.
    Dar uite cum incepem sa navigam din nou in apele tulburi ale politicii. Prefer acum sa imi aduc aminte de galustile cu prune ale mamei si de dulceata de portocale nemaipomenita pe care o facea matusa tatei.

    Apreciază

  • 36. nora damian  |  8 August 2009 la 01:06

    clemy,

    era si aceea „o baza” a societatii. Tinea de o civilizatie familial-rurala, poate, dar producea responsabilitate de la o varsta frageda si asta a pastrat, intr-un fel valori care azi sunt in curs de destramare, daca nu au si disparut in buna parte.
    Vreau sa spun ca lucrurile de care povestim sunt intr-un fel, mai mult decat amintiri.

    Apreciază

  • 37. nora damian  |  8 August 2009 la 01:10

    Si,ai dreptate, clemy, habar n-aveam de monstrull comunism-securitate care crestea ca o tumoare in aceasta lume incapabila sa se apre altfel decat restrangandu-se in izolare…

    Apreciază

  • 38. nora damian  |  8 August 2009 la 01:11

    Ma duc si eu la culcare!

    Noapte buna, all!

    O zi frumoasa, clemy!

    🙂

    Apreciază

  • 39. luminita  |  8 August 2009 la 01:14

    Din pacate eu nu cred ca va mai prind „live” in noaptea aceasta .
    La discutii adica.
    Nora,
    ma incanti cu fiecare fragment pe care il postezi aici din „Duhurile tale blande , de pe dealurile tale fermecate „.
    Acum s-a nimerit sa te caut la o ora tarzie….
    dar mai vin.

    finutzuca,
    tu cand te saturi de Londra ?
    Tu nu mai vii acasa ?

    Apreciază

  • 40. nora damian  |  8 August 2009 la 01:19

    lumi,

    chiar la „inchisul calculatorului” m-ai nimerit, dar nu prea tarziu ca sa-ti spun,

    Noapte buna !
    🙂
    Pe maine!
    🙂

    Apreciază

  • 41. luminita  |  8 August 2009 la 01:22

    Noapte buna , Nora !

    Apreciază

  • 42. fini  |  8 August 2009 la 02:50

    Luminoaso te salut !

    Uite-ma-s „live”!
    Vin,vin,da’ nu stiu cand 😆

    Apreciază

  • 43. fini  |  8 August 2009 la 02:51

    Vise frumoase,Gradina!

    Apreciază

  • 44. dora  |  8 August 2009 la 10:57

    ‘Neata buna gradinita frumoasa!

    @nora,

    amintirile tale din copilarie si frumusetea descrierii ma face si pe mine sa fac un arc in timp si sa-mi reamintesc momente de bucurie,nu stiu de ce uitate.

    Eu mergeam la scoala din primare si pana-n liceu intotdeauna pe jos.Eram un grup de colegi si prieteni care ne intalneam la colt de strada si o porneam cu grija peste calea ferata asigurandu-ne ca nu trece nici un tren peste orarul stiut.Procedam la fel la reintoarcere.Ce-i drept ne opream putin la joaca si abia cand ne aminteam de cearta pentru intarziere ne urneam spre casa.Iarna,zaboveam mai mult.Gentile le transformasem in saniute si coboram delusorul de la terasamentul sinelor Am mancat odata o bataie zdravana de la mama :am ajuns seara acasa ,fara fular si sapcuta pe cap-le pierdusem prin zapada –

    Sa stii ca am si eu „zbenchi”pe frunte din nastere si-l acopar cu breton.Asa am ramas cu breton de cand ma stiu.Mi-am amintit de painea cu untura,boia si zahar,de galustele cu prune facute de mama.O preocupare comuna cu tine,colectionarea de timbre,a durat pana nu de mult. 🙂

    Apreciază

  • 45. dora  |  8 August 2009 la 11:00

    fini,

    ascultandu-l din nou pe Nigel Kennedy mi-am dat seama de virtuozitatea lui interpretativa,dar in acelasi timp de importanta calitatii instrumentului,care nu lasa loc poluarii sonore. 🙂

    Apreciază

  • 46. nora damian  |  8 August 2009 la 12:32

    Salut gradinari si gradinarite!

    dora,

    servus!

    Vreme mai blanda azi,buna de umblat hai -hui 🙂

    Apreciază

  • 47. nora damian  |  8 August 2009 la 12:35

    dora,

    imi imaginez cum va dadeati „pe genti” Foarte haioasa scena!
    Nu-i de mirare ca se mai pierdeau sepcute si fulare prin zăpada 😆

    Apreciază

  • 48. nora damian  |  8 August 2009 la 12:36

    fini,

    dupa cum vezi esti asteptata 😆

    Apreciază

  • 49. dora  |  8 August 2009 la 13:01

    nora,

    alta data eram imbracata cu un palton cu gluga,facut de mama(sa nu-mi pierd sapcuta) si baiatul cauaciului(potcovar),blandutz altfel din fire,indemnat din acest motiv de ceilalti mai nazdravani,mi-a bagat in spate(in gluga) niste petricele de pe terasamentul sinelor.Pana acolo i-a fost:l-am batut saracu’de-i curgea sangele pe nas.N-am spus nici odata,dar eram tare batausa in copilarie.Cat de blanda si sensibila sunt azi,eram data a dracu’in copilarie.Poate si din cauza invatatorului care ma lasa sa fac liniste in clasa cand era luat cu treburi si- ma cadorisise cu o nuia.Bataia inca era rupta din rai.Si cum baietii erau galagiosi si se urcau pe banci harjonindu-se,eu ce era sa fac?Directorul era cu biroul alaturi si de ne prindea ,pedeapsa era groaznica.O ora dupa cursuri pe graunte de porumb si nu cei vinovati,ci toata clasa.

    De Cornel,asa-l chema pe autorul pierelor aruncate in gluga mea -ce sa zic?A venit cu tatal lui la parintii mei.Nu s-a intamplat mare lucru:tata nu m-a atins niciodata nici macar cu-n deget,m-a dojenit de fatza cu victima,iar cand am ramas singuri,mi-a zis ca asa-i trebuie daca nu stie sa se comporte si pe deasupra e si bleg.

    Nu demult m-am intalnit cu Cornel.Este asezat la casa lui si culmea:mi-a amintit de pataniile lui cu mine….ca deh,au fost mai multe,incheiate cu avantaj pentru mine. 🙂

    Ma opresc!Pana la urma o sa ma credeti o dura si eu nu-s!

    Apreciază

  • 50. dora  |  8 August 2009 la 13:05

    nora,

    chiar m-am gandit la pimbat hai-hui.Sotul meu vine pe la doua,pregatesc mancarea pentru socru’meu,fuge in celalalt capat al Clujului.Azi trebuie sa-i faca si baie,sa-l barbereasca si va fi obosit pentru a merge cu mine in padure.Mi-e mila de Kino ca sta la usa si asteapta plimbarea.Singura nu ma incumet sa merg,doar pe dealul din fata.

    Apreciază

  • 51. tibi  |  8 August 2009 la 13:11

    servus tuturor
    🙂

    Nora

    Ce frumos prilej de a ne mai reaminti frumusetzea copilariei ne oferi ! TKS !! 🙂

    Apreciază

  • 52. dora  |  8 August 2009 la 15:59

    azi implineste livada 1 anisor.Trebuie sa sarbatorim! 🙂

    Apreciază

  • 53. dora  |  8 August 2009 la 16:01

    tibi servus!

    Pune si tu din aduceri de aminte ceva, ce-ti vine in minte! 🙂

    Apreciază

  • 54. nora damian  |  8 August 2009 la 17:28

    Servus tibi!

    🙂

    Apreciază

  • 55. nora damian  |  8 August 2009 la 17:31

    dora,

    mare năzdrăvană ai fost! Mai ai si acum nuielusa respectiva, dar am impresia ca ai facut din ea o nuielusa magica 😆

    Apreciază

  • 56. luminita  |  8 August 2009 la 17:33

    dora,
    ce sa-ti fac , cine te-a pus sa-ti amintesti cat de batausa erai ?
    de-aia tre’ sa stai acum frumos la rand , dupa mine ,
    pen’ ca eu am avut chiar si 9 la purtare in clasa intai !
    Eu bateam baietii de ajungeau acasa fara ghiozdane , bre !
    Ei , cu cine credeai tu ca te pui ?
    Auzi la ea….acum e o sensibiloasa ….lasa ca stim noi , ne mai uitam si noi prin gaura cheii….

    Apreciază

  • 57. luminita  |  8 August 2009 la 17:41

    dora,
    aaaaaaaaaaa, era sa uit ,
    chiar am citit recent in Gazeta de Transilvania ca „o duoamna” din cartierul Manastur , de la etajul doi ,scara A ,pe supt poalele Feleacului ….si-a sechestrat sotul in chiloti in balcon, fara termopane , noaptea.
    Si iel cica striga : „Kino, macar tu da un telefon la 112 sa-mi aduca hanoracul .”

    Apreciază

  • 58. tibi  |  8 August 2009 la 17:55

    servus dora

    Daca-i ordin, cu placere ! 🙂

    Incerc sa imi aduc aminte de ceva, da’ tre’ sa am grija, sa nu ma repet, ca IAR ma taxeaza # luminita, ca in cazul cu Venetzia. 🙂

    Deci.

    Imi amintesc de faptul ca baietzel inca fiind, cind vroiam sa merg la scalda, mergeam la ‘strandul izvor’. Cum bugetul meu era destul de limitat, cam intram acolo prin efractzie, sarind gardul, printr-un loc numai de mine stiut, sus de tot, acolo unde erau prevazute citeva bazine in care nimeni nu avea dreptul de scalda, ca acolo era locul unde apa era lasata sa se incalzeasca natural, de la lumina soarelui, in vederea improspatarii apei din bazinele puse in exploatare.

    Din cite mai stiu, erau doua bazine. Unul pentru copiii prescolari, unde apa nu depasea genunchiul de piticot, iar celalalt unde apa crestea treptat in adincime, de la vreo jumatate de metru, pina la zona in care erau si niste trambuline. Acolo, apa ajungea lejer la vreo patru metri adincime. Eu, temerar, ma cam amestecam printre oamenii mari, care se intreceau in sarituri de la trambuline; ca parca erau doua platforme. Nu mai stiu inaltzimea lor, dar imi aduc bine aminte, ca atunci cind m-am incumetat sa ma urc pe cea mai inalta, mi-am dat seama ca pisica urcata in pom, ca de acolo , numai pompierii puteau sa ma mai deie jos . 🙂

    Stiu bine ca pompierii nu prea au venit sa ma salveze pe mine de teama de a plonja in apele aflate la o distantza incomensurabila, cred ca pur si simplu mi-am bagat coada intre picioare si am coborit rusinat tiptil treptele pina jos; iar o data ajuns pe pamint ferm, mi-a cam pierit pofta de scalda … 🙂

    Numai ca ajuns la tufisul unde imi ascundeam hainele, ia-le pe acestea de unde nu-s ! Nu stiu nici acum cine, a crezut ca ii sunt mai de folos lui, decit mie ! 🙂

    Iar eu bietul, ce mai aveam de facut ?
    Nimicutza alta, decit sa ma fofilez in chilotei, pe unde am putut sa trec eu cit de cit, mai neobservat, pina acasa. Unde la loc de cinste, ma astepta o papara de zile mari ! 🙂

    Mai tirziu, cind am ajuns sa-l citesc pe Creanga, mi-am zis inciudat : ian te uita la dumnealui! cum minte cu nerusinare !

    Pai chestia asta cu scalda, MIE mi s-a intimpalt! nu dumnealuiLUI ! 😀

    Apreciază

  • 59. dora  |  8 August 2009 la 17:57

    nora,

    si mai zici de mine ca am fost nazdravana!N-o vezi pe lumy? si aici se baga-n fatza.Nuielusa am transformat-o in indicator si palmele in mangaieri 😆

    Apreciază

  • 60. luminita  |  8 August 2009 la 17:59

    tibi,
    tu ai fost un baietel cuminte , bre !
    pai, asta-i aventura ? in chiloti ?
    si ma rog ce ti-am zis io la Venetia?
    ca am uitat sa-mi aduc aminte .

    Apreciază

  • 61. dora  |  8 August 2009 la 18:02

    luminita,

    stiam eu de ce trebuie sa ma feresc de tine.Tu cand lovesti,lovesti cu putere de trimiti omu’direct la reanimare.

    Ai auzit bine:stirea are insa cateva inadvertentze.Blocu’nu-i la poalele Feleacului .ci a Fagetului si barbatu’striga de la etaju’4.

    Kino cunoaste nr.de la salvare pe de rost. 🙂

    Apreciază

  • 62. luminita  |  8 August 2009 la 18:04

    tibi,
    cre’ ca te-ai plagiat dupa ecspresia mea cu domnu in chiloti din balcon ca sa te dai mare.
    😛

    Apreciază

  • 63. luminita  |  8 August 2009 la 18:07

    dora,
    ei, mai gresesc si astia de la ziar , draga !
    sunt osteniti gramatical si ei !
    sau poate administratorul de bloc era mana-n mana cu „duoamna” si n-a vrut sa te dea direct de gol.
    😆

    Apreciază

  • 64. luminita  |  8 August 2009 la 18:09

    dora,
    da scara e corect „A” ?
    asta am vrut de fapt sa aflu.

    Apreciază

  • 65. dora  |  8 August 2009 la 18:10

    tibi,

    chiar faina nastrusnicia ta.Sa faci tu blatul la strand si sa platesti pana la urma cu hainele.Da!De atunci te-ai facut tu mare afacerist.

    Si scalda ti s-a intamplat tie „inainte”de dumnealui…..de bataie ce sa zic?Mamicile sunt intotdeauna grijulii si cu simtul dreptatii. 🙂

    Apreciază

  • 66. dora  |  8 August 2009 la 18:11

    Nici scara nu e A,simplu 1

    Apreciază

  • 67. dora  |  8 August 2009 la 18:15

    lumi,

    adica administratorul era in sufragerie cu duoamna,nu?

    Apreciază

  • 68. tibi  |  8 August 2009 la 18:25

    Asa E luminita
    🙂

    Nimic nu-tzi scapa ! Incercam si io’ sa ma fofilez, da’ vaz ca nu prea merge ! 😛

    ps. nu prea cred ca ai vrea sa stii, cit de cumintzel am fo’ io’ , pina mai deunazi.
    Cu sau fara … 😀

    Apreciază

  • 69. luminita  |  8 August 2009 la 18:29

    tibi,
    hihihihihihihihihi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

    Apreciază

  • 70. dora  |  8 August 2009 la 18:34

    tibi,

    spune drept!Te-ai mai urcat de atunci pe vreo platforma sau trambulina sa incerci cat de uda-i apa?

    Eu nu ma pot lauda cu asa ceva.Nici de inotat nu stiu(doar la mare pe margine pe undeva) si am acrophobie ( fobia inaltimii).Stau mai bine la sol,e mai sigur.Sa stii ca am si alte fobii simple si ideosincrazii .Le voi marturisii pe rand.

    Apreciază

  • 71. tibi  |  8 August 2009 la 18:36

    Nu stiu de ce, dar accesul meu pe blog IAR este limitat.
    Presupun ca de vina, este compu’ meu.

    Apreciază

  • 72. dora  |  8 August 2009 la 18:38

    Pe mine nu ma vedeti?Am invatat sa ma iniervez de la lumi si fac urat….nu chiar ca in copilarie….da ‘nu-i indicat sa fiti martori! ha,ha,ha……

    Apreciază

  • 73. tibi  |  8 August 2009 la 18:41

    dora

    Drept spun !

    Da! am mai incercat sa ma urc si sa plonjez de la inaltzime.
    Nu ma descurajez prea usor … 🙂 Si am reusit ! 🙂 Nu e prea greu, totusi …

    Apreciază

  • 74. tibi  |  8 August 2009 la 18:42

    lumi
    😛

    dora
    cred ca platforma ne face figuri, TUTUROR.

    Sigur ca te vedem !

    Apreciază

  • 75. luminita  |  8 August 2009 la 18:46

    dora,
    pot sa-ti dau cateva sfaturi,
    cand mergi cu liftul uita-te in oglinda si scoate limba .
    cand te duci in beci dupa muraturi ia o sticla de palinca cu tine .
    cand intri in debara lasa usa deschisa la sufragerie ,
    cand pleci de acasa incuie usa pe dinauntru.
    cand intinzi rufele la uscat pune carligele invers .
    cand ai mainile ocupate nu te apleca in afara .
    in general tine-te de aproape !

    Apreciază

  • 76. tibi  |  8 August 2009 la 19:13

    test

    Apreciază

  • 77. dora  |  8 August 2009 la 19:27

    lumi,

    tu chiar vrei sa ma bagi in toate boalilii!

    N-am toate fobiile si idiosincraziile,doar cateva.

    Uite-le!-acrophobie(de inaltime),brontophobie(tunete,fulgere),ochlophobie(multime) si herpetophie (numai de serpi).

    Mai cunosc pe unul Bombo care are teama,dikephobie…de justitie.Pe mine m-a ferit Sfantul! 🙂

    Apreciază

  • 78. dora  |  8 August 2009 la 19:29

    tibi,

    eu tot timpul apas pe F5 sa apara postarile.Decand tot batem tastele si Platforma a obosit….or,poate ,are idiosincrazie…hi.hi.hi…..

    Apreciază

  • 79. tibi  |  8 August 2009 la 20:23

    test 🙂

    Apreciază

  • 80. tibi  |  8 August 2009 la 20:24

    multzumesc dora

    Eu am folosit functzia ‘restore’. Pare sa mearga. 🙂

    Ia sa vedem :

    Apreciază

  • 81. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 20:48

    salve, duhurilor blinde si vorbelor cu duh,
    🙂

    citez:

    pot sa-ti dau cateva sfaturi,
    cand mergi cu liftul uita-te in oglinda si scoate limba .
    cand te duci in beci dupa muraturi ia o sticla de palinca cu tine .
    cand intri in debara lasa usa deschisa la sufragerie ,
    cand pleci de acasa incuie usa pe dinauntru.
    cand intinzi rufele la uscat pune carligele invers .
    cand ai mainile ocupate nu te apleca in afara .
    in general tine-te de aproape !

    de unde le scoti, luminita?
    din capitza de fin?
    🙂

    Apreciază

  • 82. clemycali  |  8 August 2009 la 20:49

    Buna seara, buna seara.
    @dora, dar ce apriga erai in copilarie !!! Eu eram bleaga. :))

    Apreciază

  • 83. luminita  |  8 August 2009 la 21:20

    clemy,
    te rog sa constati ca eu am stabilit cum ca-s pe primul loc la categoria batausi !
    adica eram, ca acum sunt lishtinita. 😛

    Apreciază

  • 84. dora  |  8 August 2009 la 21:23

    clemy,

    ai vazut?Ne schimbam cu timpul.

    Am fost alintata si de parinti -ca unic copil-si de profi si colegi ….precis nu stiu de ce!Eram buna la carte.Dupa moartea mamei s-au schimbat multe,doar gena producatoare de idei mi-a ramas aceeasi. 🙂

    Apreciază

  • 85. dora  |  8 August 2009 la 21:27

    skorpion,

    te-am interpelat de vreo doua ori in livada , daca ai mai trecut pe la DT.Tu eu,Riddick avem idei -zice FI -poncife si vorbim in apoftegme.Intre timp m-au dus eu si te-am citit.Nu pot decat sa-ti spun un BRAVO!!!!!!!! 😆

    Apreciază

  • 86. dora  |  8 August 2009 la 21:28

    clemy,

    trebuie sa intelegi si tu,luminita nu accepta in nici o situatie locul secund.

    Apreciază

  • 87. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 21:30

    Dora,

    acum am vazut….scuze, dar mai scapa cite ceva citind zeci de postari deodata…

    da, am indraznit sa scriu la DT (urmare incurajarii primite de la AVP) , dar – crede-ma – sint dezamagit de ifosele, autosuficienta, dispretul unora de acolo….

    este drept, ca poate si eu am mai troznit…de fapt mi-am expus opiniile…

    Apreciază

  • 88. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 21:34

    si totusi abramburica nu se lasa….de ce oare?

    Ecaterina Andronescu: Forma de invatamant la distanta la „Spiru Haret” se desfiinteaza , Universitatea va fi monitorizata timp de 3 ani si risca desfiintarea daca nu intra in legalitate

    Apreciază

  • 89. clemycali  |  8 August 2009 la 21:40

    @dora, si aveam note mari la scoala. Uite cum ne adunam noi toti copiii cuminti si peste ani. 🙂
    @skorpion, am citit de vitejia Abramburicii. Mai sa nu-mi vina sa cred ce curaj a dat peste ea. Iar in actuala atmosfera politica romaneasca nu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca exista si alte ratiuni ptr gestul ei. Sigur, faptul ca centrele de invatamant la distanta se desfiinteaza si ca se interzice activitatea centrelor din strainatate ale SH este un pas inainte urias. Inclin deci sa cred ca curajul doamnei are legatura si cu luptele interne din interiorul PSD.

    Apreciază

  • 90. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 21:45

    clemy,

    sint absolut convins ca exista si alte ratiuni ptr gestul ei.

    dar nu-mi dau seama care???? pentru ca banuiesc ca bondrea era o sursa bogata de bani pentru psd…. si atunci????

    vom afla probabil curind…. ca n-o vad atit de speriata de UE!
    sau mai stii???

    Apreciază

  • 91. dora  |  8 August 2009 la 21:49

    Doamne da sa fie asa!Eu vad ca Bocut e hotarat sa ia taurul de coarne,ministrii sai nu s-au opus pana acum,blocajul a fost provocat de echipa Vanghelie,Hrebenciuc,Geona.

    Si cei de la FMI cred ca au promis o gura de oxigen guvernului daca implementeaza niste masuri de reducere a cheltuielilor.Guvernul isi asuma raspunderea pe doua legi deosebit de importante,altfel parlamentarii ar fi lalait-o. 🙂

    Apreciază

  • 92. luminita  |  8 August 2009 la 21:50

    dora,
    da’ sefa de detasament la pionieri ai fost ?
    😆

    Apreciază

  • 93. dora  |  8 August 2009 la 21:56

    skorpi,

    am vrut sa te intreb:ti-ai mai pastrat venin la nevoie? 🙂

    Sunt toti cam prea sofisticati si fac politica si din literatura ….sau invers.FI este chiar nesimtit.Nu merita sa-i raspund,dar am facut-o cu” ustensilele” lui.Prima mea postare era cred cat se poate de civilizata si am si argumentat-o.Degeaba.S-a suparat un pic si DT ca i-am folosit figurile de stil si chiar i-am depistat o greseala de fond.

    Apreciază

  • 94. tibi  |  8 August 2009 la 21:59

    Noapte buna
    TUTUROR
    🙂

    Ne mai citim si miine.

    Apreciază

  • 95. fini  |  8 August 2009 la 21:59

    Apreciază

  • 96. dora  |  8 August 2009 la 22:00

    lumy,

    nu n-am fost,nici sefa UTC.Cand s-au facut colegii pioneri eu aveam scarlatina si pe urma m-am mutat la alta scoala.Iar la Utc mi-au gasit ceva neamuri dusmanoase.

    Apreciază

  • 97. clemycali  |  8 August 2009 la 22:00

    @dora, am citit mai devreme pe Hotnews ca Vanghelie se vaita ca tot scandalul in coalitie a inceput datorita „printesei EU”. Exact asa s-a exprimat. Iar Vanghelie nu are decat sa fie suparat pe sine ptr ca el a fost principalul promotor al comisiei Udrea ptr ca voia sa foloseasca comisia parlamentara drept santaj ca sa isi numasca el oamenii la CEC si nu mai stiu pe unde. Bravo PDL ca nu a acceptat josnicia santajului si acum se trezesc ca EU a scormonit prin hartiile din minister si a dat peste sponsorizarile catre presa pe care le-a facut Aghaton. Normal ca nu le convine.
    @skopion, nu stiu ce sa spun. Dar inclin sa cred ca presiunile UE au fost mari in legatura cu Spiru Haret. Si de asta se afla Abramburica in vrie, ptr ca daca Romania chiar vrea sa inceapa procesul de recunoastere a diplomelor universitare chiar trebuie sa se conformeze normelor internationale. Iar standardele universitare recunoscute nu sunt compatibile cu ce se intampla la numita fabrica de diplome. Si, parca poti sa sti, probabil ca o parte a PSD e dispus sa plece steagul si sa-l lase pe Geonel in plata Domnului. Cel putin sper ca asta e unul din motivele ptr vitejia Catincii noastre.

    Apreciază

  • 98. clemycali  |  8 August 2009 la 22:00

    Noapte buna tibi.

    Apreciază

  • 99. dora  |  8 August 2009 la 22:01

    tibi,

    vad ca-ti merge greu magaoaia.

    Noapte buna! 🙂

    Apreciază

  • 100. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 22:02

    ………..

    Dora,

    1. mie pur si simplu mi-e teama ca banii astia care vor veni vor fi dati pentru pensii si salarii la bugetari…..dar si banii astia se vor termina si apoi???
    sau FMI + guvernul mizeaza pe revigorarea economiei…
    probabil…

    2. apropo, de luatul taurului de coarne… de luni de zile tot il ia de coarne…

    astazi am avut o disputa cu fiica mea… ea stiind ca eu il apreciez pe Boc…

    stii ce mi-a spus?

    – ca la ora actuala si-au pierdut joburile 200.000 de oameni din sfera privata PE CARE ABSOLUT NIMENI NU-I PLINGE, NICI MACAR PRESA TEMBELA….

    (asa este, si la mine, si la ea la servici au zburat intre 10-20 % din angajati)

    in schimb se kikiie guvernul Boc sa dea afara 9500 bugetari
    (citisem mai devreme pe hotnews ca cifra se poate transforma in 100.000)

    si tot afurisita de fiica mea
    🙂

    mai spune: pai, Boc in loc sa bata toba pe la televiziuni de luni de zile, ca va disponibiliza x sau y numar de bugetari,

    trebuia sa porneasca pe sestache, sa-i dea afara, cu multe luni in urma…
    azi la ministerul A, miine la ministerul B, etc…

    are si ea dreptate pe undeva, dar aici mai este elementul sindicate, lucruri cu care ea nu a avut treaba niciodata….

    pai, cineva ii plinge pe somerii din sfera privata???

    totul este chestie electorala…

    bugetarii „SE SIMT” la o adica, in schimb angajatii de la privat nu se vad, nu se aud….
    sint imprastiati in toata tara…..

    Apreciază

  • 101. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 22:07

    clemy,

    sa fi devenit catinca, in sfirsit, responsabila??

    te pomenesti?!
    🙂

    Apreciază

  • 102. dora  |  8 August 2009 la 22:09

    Cu printesa Elena au dat de dracu.Aseara si Dinescu a lasat-o mai moale cu criticile-cu exceptia piratului -socotind ca ea este buna unde e.Stiti ce idee a lansat?Pana la Craciun in locul lui Bocut vine premier EU.

    Blonda noastra -asa cum am mai spus-o- e desteapta,e avocat,detine multe secrete de cand era la Cotroceni si prin meseria si statutul ei de ministru.Si afaceri,nu?(adica ale sotului).

    Apreciază

  • 103. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 22:12

    Dora,

    udrea nu va fi prim-ministru niciodata, este inca un fitil bagat de cei care il urasc pe basescu, dar si pe pedalisti….

    stii, uneori iti lauzi dusmanul, ca din orgoliu sa calce in strachini sau sa bage zizanie intre membrii aceluiasi grup, aici fiind vorba de PDL….

    Apreciază

  • 104. clemycali  |  8 August 2009 la 22:17

    @skorpion, chestia cu Spiru Haret e flagranta. Probabil ca nu are cum s-o dea la intors si de asta e ferma pe pozitie. Sau poate ca se fac ceva negocieri ptr trecerea legilor invatamantului prin parlament si ca o parte a ideilor doamnei Andronescu sa treaca si sa fie acceptate de Boc, Basescu si PDL trebuie taiat de la radacina SH. Dumnezeu cu mila. Nu o vad pe Cati Andronescu atat de ferma si lucida din proprie initiativa.
    @dora, ideea cu EU viitor premier a mai fost vehiculata pe blogurile kkne. Ptr mine nu e noua ideea si consider ca e aruncata manipulator ptr a-i subrezi pozitia lui Boc inainte de asumnarea pachetului legilor invatamantului in septembrie. Alta e necazul. Problema lor consta in faptul ca Elena Udrea a avut inspiratia sa cotrobaie prin hartiile ministerului si a descoperit ce au facut predecesorii ei, cum au sponsorizat diverse persoane fizice, cum au dat bani grei presei cu dedicatie si cine stie ce o mai fi pe acolo. Asta e problema lor cea mare. Ca o sa vina la audieri EU cu documentele si atunci or sa joace multi sceneta lui Turcescu cu „nu se poate, sa vad, etc”.

    Apreciază

  • 105. clemycali  |  8 August 2009 la 22:18

    @skorpion, exact. Uite cum spunem noi acelasi lucru. Cum se intalnesc marile spirite…:) 🙂

    Apreciază

  • 106. dora  |  8 August 2009 la 22:19

    Da,skorpi,privatul ca sa-si salveze afacerile reduce cheltuielile,statul supradimensionat ,mai ales de tembelul cioflicean,se confrunta cu opozitia sindicatelor,cu contractele colective si asigurarile ce le cuprind si mai nasol cu justitia care le-ar da dreptate in caz de conflict social.Bocut stiu f.bine ca a vrut de la inceput restructurare si diminuarea cheltuielilor din sistem.N-ai vazut opozitia pesedracilor?Legile asumate azi vor avea efecte mai tarziu din pacate.

    A doua transa de la FMI ma tem ca vor fi folosite si pentru salarii si pensii.Intre timp intra in vigoare legea salarizarii unice.Mai departe nu stiu ce se va intampla.

    Apreciază

  • 107. dora  |  8 August 2009 la 22:23

    Atatea soparle au fost lansate de kkanari si penali,de te doare mintea.Nici eu n-am luat in serios spusele mosierului,v-am relatat-o doar.

    Apreciază

  • 108. clemycali  |  8 August 2009 la 22:25

    @dora, daca ma gandesc bine, s-ar putea ca scandalul Romosanu sa aiba unde de soc extrem de puternice iar din dosarul lui sa iasa si alte dosarele mai mici sau mai mari. Poate ca vreo codita il atinge si pe Dinescu si de asta incearca sa ia distanta. Mai ales ca asa zisa lui dizidenta este extrem de subreda si nu suporta o cercetare prea atenta.

    Apreciază

  • 109. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 22:27

    corect, clemy, ma refer la ultima ta observatie legata de mircea dinescu „fa-te ca lucrezi!”

    🙂

    Apreciază

  • 110. dora  |  8 August 2009 la 22:27

    clemy,

    asta spuneam si eu:sunt cam stransi cu usa.Cred ca EU vrea sa le-o plateasca multora care au tocat-o bucatica cu bucatica.Pe mine chiar m-a mirat rezistenta ei.

    Apreciază

  • 111. luminita  |  8 August 2009 la 22:56

    Pe mine atitudinea Elenei Udrea vis-a-vis de anchetarea ei nu m-a mirat.
    Tipa e bataioasa si nici nu a facut greseli ca tampita de Ridzi.

    Apreciază

  • 112. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 22:59

    ……..

    si in plus am constatat ca a invatat ceva de la Vintu
    :mrgreen:

    aproape nici un contract al M.Turismului nu a fost semnat de ….ea

    😛

    Apreciază

  • 113. luminita  |  8 August 2009 la 23:00

    Am vazut-o pe EU la Turcescu,
    Super pregatita pt orice intrebare ,
    ba chiar punea ea intrebarile pe care le intuia ca urmeaza.
    Are stofa .
    La inceputuri nu credeam in ea, pe parcurs a dovedit nu doar tenacitate ci si calitati de politician si de manager al propriilor intreprinderi.

    Apreciază

  • 114. clemycali  |  8 August 2009 la 23:01

    @dora, pe mine nu m-a mirat darzenia ei si am spus de la inceput ca o comisie parlamentara in cazul Udrea nu va avea acelasi deznodamant si aceleasi efecte negaive ca afacerea MIR. Inclusiv premizele infiintarii comisiei Udrea au fost diferite iar primii pasi au fost cu totul dezastruosi ptr inititatori. Intai de toate PSD nu a facut nici un secret ca a dorit infiintarea comisiei ca instrument de santaj la adresa PDL. Apoi liberalii au nominalizat-o pe Adriana Saftoiu in comisie. Mare greseala ptr ca a dat impresia unei rafuieli personale Saftoiu contra Udrea. Si marea greseala a fost ca au crezut ca EU se va comporta la fel ca MIR.
    Normal ca acum tac. Ptr ca la PSD santajul nu a iesit, adica au ramas doar cu comisia in brate si fara oameni numiti pe posturi, si mai ales ptr ca stiu ca din audieri s-ar putea sa iasa altceva decat vor dori ei. Si cel mai rau ptr ei este ca nu mai pot da inapoi. Lucrarile comisiei trebuie sa mearga inainte desi eu simt ca entuziasmul ptr ancheta parlamentara scade pe zi ce trece. Sa vedem ce iese dupa prima sedinta care este programata undeva sapatamana viitoare daca imi amintesc eu bine.

    Apreciază

  • 115. luminita  |  8 August 2009 la 23:03

    skorpion,
    ti-a placut cum ti-am luat-o inainte „dincolo”?
    numai theo lipsea din scenariul nostru.
    hihihi!
    nici acum n-am citit .
    dar ma duc sa mai scriu ceva.

    Apreciază

  • 116. clemycali  |  8 August 2009 la 23:04

    @skorpion, dar asta e o regula de aur, sa nu semnezi ptr ca daca iese prost sa poti da vina linistit pe cel care a dat cu plaivazul pe hartie. 🙂
    @luminita, mie nu-mi place nici azi EU dar asta nu ma impiedica sa ii vad calitatile si sa admir faptul ca a invatat cum sa manevreze cu presa mogula.

    Apreciază

  • 117. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:05

    🙂
    😛

    pai, un secret nu trebuie pastrat, luminita???

    🙂

    ascunde-l repede in capitza de fin…

    Apreciază

  • 118. luminita  |  8 August 2009 la 23:07

    clemy,
    nu doar pe Saftoiu ci chiar pe Spaima soselelor-Orbit -Orban ca sef de comisie.
    El e cel care a spus public ca Udrea , Turcan si Mantale au trecut prin paturile sefilor ca sa avansesze.
    E dusmanul EU declarat si pe fatza.

    Apreciază

  • 119. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:08

    clemy,
    116

    asa-i!
    🙂

    ce sa ne asumam raspunderea etc??
    dar oricum probabil ca asa este mai bine petnru ea si banuiesc ca este o luptatoare mai zdravana ca saftoiu….

    o sa iasa meci de pomina, se pregatesc gagicile…

    sa vedem, sa vedem.

    Apreciază

  • 120. luminita  |  8 August 2009 la 23:08

    skorpion,
    lasa, ca am scris incifrat , bre ! 😆

    Apreciază

  • 121. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:09

    Oare de ce l.orban o dusmaneste atit de tare pe E.U. ???
    ca nu a vrut sa treaca prin patul lui?
    :mrgreen:
    mare javra si acest pui de securist (tatal colonel sau general de securitate)

    Apreciază

  • 122. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:10

    Ok, luminita,

    dar daca trece avp prin capitza de fin se prinde in mod sigur de chiulaii lui „omagiatori”

    😛

    Apreciază

  • 123. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:11

    bine, ca nu trebuie sa redai, ce ai citit…
    🙂

    Apreciază

  • 124. clemycali  |  8 August 2009 la 23:15

    @skorpion, Orban se comporta ca un frustrat sexual. Cred ca marea problema a celor mai multi dusmani declarati ai lui Basescu de la asta se trage, de la impotenta.
    Cat despre razboiul Saftoiu-Udrea, daca nu se trag de par in plina comisie nu am facut nici un gheseft. Altfel intre cele doua doamne este o mare deosebire din toate punctele de vedere. Elena Udrea este o femeie frumoasa si careia nu i s-a probat nici un fel de indiscretie fata de sot. Nu e cazul Adrianei Saftoiu despre ale carei indiscretii matrimoniale sunt cazuri publice. Chiar ma intrebam deunazi, tot cu domnul Peter Imre se tine sau a pus punct acestei aventuri doamna Imre, aka, fosta domnisoara Melescanu?

    Apreciază

  • 125. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:17

    clemy
    🙂

    cine este fosta dra Melescanu, ca nu am inteles!!!!!

    Apreciază

  • 126. clemycali  |  8 August 2009 la 23:23

    Fosta sau inca nevasta amantului Adrianei Saftoiu, Peter Imre. 🙂

    Apreciază

  • 127. orangeskorpion  |  8 August 2009 la 23:25

    Peter Imre s-a insurat cu fiica lui Melescanu???

    nu am stiut!

    Apreciază

  • 128. clemycali  |  9 August 2009 la 00:21

    @skorpion, da, da. Dar acum nu stiu daca sotii Imre s-au reconciliat sau au divortat in urma aventurii lui Peter cu Adriana Saftoiu.

    Apreciază

  • 129. luminita  |  9 August 2009 la 01:01

    finutzuca,
    noapte buna !

    Apreciază

  • 130. luminita  |  9 August 2009 la 01:03

    finutzuca,
    am observat ca tu esti deraiata cu fusul si de-aia-ti zic numai tie,
    ca ceilalti sforaie demult.
    fusul orar , of course .

    Apreciază

  • 131. fini  |  9 August 2009 la 11:47

    Luminoaso 😆

    Aseara dupa orelle 23 nu am putut sa va mai citesc. Computerul imi scotea limba.

    Apreciază

  • 132. dora  |  9 August 2009 la 12:39

    finutza,scumpa!

    Scuze ca nici nu te-am salutat!.Ai disparut asa cum ai aparut:ca un norisor in plina canicula.

    Acum aflu ca-ti joaca feste netul.Si la noi am fost multe turbulente de acest fel.

    Am inteles ca esti acasa,deci mult mai aproape si doresc sa fii vizibila cum ne-ai obisnuit. 😆

    Apreciază

  • 133. dora  |  9 August 2009 la 12:41

    nora,

    tu unde esti?Te-ai dus iar sa vorbesti cu duhurile blande pe deal? Ma tem ca ele au disparut si locul lor a fost ocupat de unele fioroase. 🙂

    Apreciază

  • 134. nora damian  |  9 August 2009 la 12:54

    dora,

    uite-ma! 😆

    Scuze, my dear, cam toata luna o sa fiu mai mult musafir in Gradina… 🙂

    Apreciază

  • 135. nora damian  |  9 August 2009 la 12:56

    fini,

    ai avut dreptate cu Nigel Kennedy: e un interpret vrajitor care simte „spiritul muzicii” oricare ar fi… 🙂

    Apreciază

  • 136. nora damian  |  9 August 2009 la 12:57

    dora, ce sa spun:

    imi place cand va simtiti in largul vostru in gradina 🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  • 137. dora  |  9 August 2009 la 16:04

    nora,

    asa suntem noi:cand ne dezlantuim si ne etalam „spiritul”,cand ne izolam si devenim apatici.

    Aici in gradina,aerul e mereu proaspat si respirabil.

    Ai proiecte ascunse si nu ne spui??? 😆

    Apreciază

  • 138. fini  |  9 August 2009 la 19:27

    Ina servus
    la 132

    inca nu sunt acasa 😥 si inca nu stiu cand ajung.Eu sunt totusi in fiecare seara in Gradina 🙂

    Apreciază

  • 139. nora damian  |  9 August 2009 la 20:03

    dora,

    sper sa fie mereu respirabil si placut. 🙂

    Nu, n-am proiecte ascunse, Ina, am doar o droaie de damieni prin preajma, in vacantă( acusi sosesc la masa :lol:)

    Apreciază

  • 140. nora damian  |  9 August 2009 la 20:06

    fini,

    tu vii tiptil,ne aduci sau ne transporti mai bine zis, in cerul armoniei, asa ca ne esti tare aproape 😀

    Apreciază

  • 141. fini  |  9 August 2009 la 20:21

    Nora servus!

    Intotdeauna am fost in Gradina. Daca nu am putut scrie ,am fost cu gandul, De multe ori daca nu scriu, „ascult” discutia. Uite, acum sunt efectiv in Gradina. 🙂 Acum ma duc sa-l salut pe Tibi si sa-i mai citesc odata Grecia.

    Apreciază

  • 142. dora  |  9 August 2009 la 21:32

    nora,

    asa deci,pe post de fina bucatareasa.Nu te intreaba musafirii ce tot plantam noi in gradina ta? 🙂

    Apreciază

  • 143. dora  |  9 August 2009 la 21:34

    fini,

    am simtit eu ceva boare placuta prin preajma….si….,nu ma insel….chiar niste acorduri fine.Astept sa le simt mai aproape. 🙂

    Apreciază

  • 144. luminita  |  9 August 2009 la 21:44

    dora,
    avem postare noua !
    Grecia lui Tibi!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 887,399 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.324 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 887,399 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: