Doina, acasă şi-n lume

8 Octombrie 2009 at 21:33 79 comentarii

Doina românească a intrat săptămâna trecută în patrimoniul UNESCO, unde se alătură Dansului Căluşului, prezent şi el pe lista organizaţiei din 2008 ca urmare a unei decizii luate la 30 septembrie de membrii Comitetului Interguvernamental al organizaţiei, reuniţi la Abu Dhabi. Potrivit portalului UNESCO, pe lângă doină au mai intrat în lista intangibilă a patrimoniului alte 75 de elemente, între care tangoul din Argentina şi Uruguay, dansul tradiţional ainu din Japonia şi tapiseriile de Aubusson. Existenţa Doinei, cum bine se ştie, este strâns legată de aceea a Dorului despre care se spune că e intraductibil. Dorul care-i dă  forţa şi expresivitatea unică „dulce-amară” de evocare a fiinţei iubite şi durerea absenţei acesteia. Stări înrudite dorului există desigur şi în alte părţi, fiecare exprimând un specific anume. Germanii au găsit un echivalent al românescului „dor” în termenul „Benkschaft”, dintr-un dialect din sudul ţării. Iar persanii numesc acea strângere dureroasă a inimii în absenţa cuiva drag „deltangi”. Apropiat ca sens e şi termenul „saudade” din nostalgicul şi tulburătorul fado al lusitanilor.  „Dorul”, se pare, le întrece-n bogăţie, Constantin Noica găsind că  sensul său profund  exprimă o stare existenţială specifică firii poporului român, de nelinişte şi tensiune interioară care rezonează cu participarea alinătoare a naturii.
…Când pe strazile New-York-ului  a început să se audă doina românească, americanii au văzut în ea un bluess ancestral,  purtând în armoniile acelea încă neauzite acolo  o forţă  tulburătoare. Asta se-ntâmpla la începutul secolului XX şi mai târziu, după holocaust. Împreună cu mulţi alţi evrei refugiaţi din Europa terorii naziste în Israel şi, în mai mare măsură, peste ocean, muzicanţii klezmorim au dus cu ei şi sufletul doinei împletit cu rădăcinile muzicii liturgice evreieşti ca şi ritmuri folclorice cu precădere din Maramureş, Bucovina. „Oy Rumenye, Rumenye/ Geveyn amol a land a ziser a fayner!” –  Am fost plăcut surprinsă ascultând, în Octombrie 2006 la Astra Fest Sibiu,  muzica răscolitoare a unui film de Radu Gabrea! Era „klezmer”, un gen muzical despre care mai auzisem câte ceva în decursul vizitei pe care o făcusem cu câţiva ani în urmă în Israel. Prezentat în premieră mondială la Sibiu, filmul regizorului-scenarist Radu Gabrea reconstituie istoria muzicii klezmer, izvoarele ei, peregrinările, uitarea  şi apoi renaşterea ei în anii 1970, 1980. Mă încântase filmul, o inspirată celebrare a legăturii inseparabile între cultura evreiască şi cea românească. Răspândită pe străzile marilor oraşe americane, ajunsă-n săli de concerte dar şi  prin baruri obişnuite cu jazzul, muzica populară românească împletită cu elemente muzicale şi ritmice hasidice din diferite zone ale ţării, fusese adoptată cu entuziasm de Charlie Parker şi Miles Davis şi alţi cântăreţi de legendă ai muzicii americane. Dacă am reţinut bine ” nici o altă ţară nu a avut un impact atât de puternic asupra muzicii klezmer cum l-a avut România„, aprecierea aparţinând unui cercetător american. Firul filmului lui Radu Gabrea este klezmer-ul interpretat de  Elisabeth Schwartz, o fascinantă cântăreaţă de muzică idiş ai cărei strămoşi provin din Târgu Frumos…”În Maramureş, klezmorinii, cântăreţii de klezmer de la nunţi şi sărbători, vorbeau română, maghiară şi idiş. Klezmer înseamnă muzica pe care o ascultau în toate cafenelele şi restaurantele din Sighet, Borşa şi Sătmar, era muzica pe care, alături de cea populară şi lăutărească, petreceau, dansau şi sătenii văilor din Maramureşul Istoric, Galiţia învecinată şi Bucovina, era muzica cântată de klezmorim împreună cu ceteraşii români, primaşii maghiari şi ţigani. O muzică care şi-a făcut loc în patrimoniul de comori al lumii.
…În fiecare an, într-un oras antic din nordul Israelului, Zfat, are loc un festival de muzică klezmer. Concertele se ţin în aer liber şi la fiecare ediţie vin muzicieni din toate colturile globului, participă mii de persoane. Cheltuielile sunt, în întregime, acoperite de catre ministerul culturii.
… Cred că există şi o altă explicaţie a comuniunii deosebite, naturale, ale klezmerului evreiesc cu doina românească: ambele exprimă forme de supravieţuire, de transcendere a suferinţei prin muzică.

Anunțuri

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , .

Devertebrarea Ioan Petru Culianu: Umberto Eco şi Biblioteca din Alexandria(2)

79 comentarii Add your own

  • 1. fini  |  8 Octombrie 2009 la 22:29

    ITZHAK PERLMAN este violonistul meu „de suflet”.
    Mare violonist în domeniul muzicii clasice.
    Pot să nu-l îndrăgesc ascultându-l cum cântă româneşte:

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 22:31

    fini, daca mai avea cineva indoieli! Superb! 😀

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 22:32

    L-am mai ascultat si cu muzica clasica, tot găsită de tine… 🙂

    Apreciază

  • 4. orangeskorpion  |  8 Octombrie 2009 la 23:12

    foarte interesant!

    Apreciază

  • 5. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:17

    skorpion, pentru mine a fost chiar un soc! Cultural, vorbind! E uimitor ce putin stim despre noi! Este trist ca traim intr-un prezent in care politicul ne invadează si ne ocupa complet. Ca nu ne interesam mai mult de cine am fost, cine suntem si ce vrem sa fim… 😉

    Apreciază

  • 6. fini  |  8 Octombrie 2009 la 23:18

    Erată: pot să nu-l îndrăgesc ascultându-l cum cântă româneşte?

    Apreciază

  • 7. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:23

    am inteles, fini 🙂

    Apreciază

  • 8. angel  |  8 Octombrie 2009 la 23:39

    Buna seara, flori rare,
    FAina tema de gandit si de simtit.
    Va doresc , celor de acasa, sa nu stiti nici o data ce inseaman dorul…de casa.
    Sigur nu spun ceva original, dar, dupa multi ani de pribegire, termenul acesta e valabil la mine, indiferent la care tara ma refer: cea veche sau cea noua…si abia acum sunt sigura ca stiu un lucru: mereu imi va fi dor..
    Grecii aici au un termen(putea sa le scape?)-kaimo..dar nu au doina! .

    Apreciază

  • 9. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:42

    angel,servus, multumim! Nu e o tema usoara, cred ca vine cu niste aspecte destul de putin stiute…

    kaimo! Am retinut 🙂

    Apreciază

  • 10. robin  |  8 Octombrie 2009 la 23:43

    Sara buna, gradinari! Obositi, somnorosi? 🙂
    Am semnalat si eu acum vreo saptamina evenimentul asta special la Copac. Am dat si clipul de promovare. Sa vad daca il regasesc.

    Ce ziceti de o seara irlandeza? Consolare pt O’Sullivan care a fost eliminat. 😦

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:47

    robin, of course, dansam si irish, dar sa nu sculam vecinii ca acus bate miezonoptica… 😆

    Sorry pentru O’sullivan!

    Apreciază

  • 12. robin  |  8 Octombrie 2009 la 23:51

    Ok, Nora.

    Grozava vestea de azi, cu Herta Muller.Ar fi tb ca tonomatele sa acorde mai multa atentie acestui eveniment. Asa ceva se intimpla o data la citiva zeci de ani.

    Apreciază

  • 13. robin  |  8 Octombrie 2009 la 23:51

    Originea şi studiile
    Tatăl ei a fost un şvab şi, ca mulţi alţi cetăţeni români de naţionalitate germană, a servit în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS. După venirea la putere a comunismului în România, a fost expropriat de autorităţile statului comunist român.
    Mama scriitoarei, ca multe femei de germane din România, după accederea comuniştilor la putere, în 1945, a fost deportată într-un lagăr de muncă din Uniunea Sovietică, unde a vieţuit cinci ani. Astăzi, fostul lagăr se află pe teritoriul Ucrainei.
    În ultimul său roman, Atemschaukel, publicat în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte din acest exil al germanilor români în Uniunea Sovietică.

    Herta Müller a studiat germanistica la Universitatea din Timişoara.

    [modifică] Persecuţia în România comunistă
    Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat („Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”. Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”.

    Volumul de debut, „Niederungen” – „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Herta_M%C3%BCller

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:54

    Multzam robin, chiar bine venita informarea! 🙂

    Apreciază

  • 15. noradamian  |  8 Octombrie 2009 la 23:56

    Eu stiu ca are, probabil in secundar, si studii de Romana.

    Apreciază

  • 16. fini  |  9 Octombrie 2009 la 00:00

    Cei „plecaţi”,mulţi dintre ei, abia acolo devin şi români în gânduri şi simţire.
    Acum două săptămâni am participat la agapa unei promoţii de absolvenţi de acum mulţi,mulţi ani . Cum să nu-l respect pe Bebe Rosenthal,vieţuitor de 35 de ani în Beer Sheva, când s-a prins într-o sârbă oltenescă îndrăcită. Juca cu foc!

    Apreciază

  • 17. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:05

    fini, in povetirile mele despre luna petrecuta in Israel am amintit si de faptul ca dădusem peste o multime de locuri, localauri cu nume romanesti neaose! Si reclame la fel! Mi se parea curios, fiindca pe aici deja toate aveau „Y” in coada! 🙂

    Apreciază

  • 18. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:06

    Am gasit clipul :

    Apreciază

  • 19. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:07

    Fini, dar unde e clipul de la ora 24.00 ? 🙂

    Apreciază

  • 20. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:10

    dincolo, robin la vechea postare! 😀

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:13

    robin, asta-i arhaica, arhaica! ! Foarte interesanta, insa 🙂

    Nu stiu daca se mai canta azi asa ceva

    Apreciază

  • 22. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:18

    Arhaica sau nu, a fost inscrisa in patrimoniul UNESCO. Inca o veste buna pe ziua de azi :

    Echipa României a câştigat, joi, medalia de aur în proba masculină de sabie din cadrul Campionatelor Mondiale de scrimă din Antalya, după ce a învins Italia în finală, cu scorul de 45-44, informează site-ul oficial al competiţiei.

    Acesta este primul titlu mondial cucerit de România la un sport olimpic, în anul 2009.

    http://www.mediafax.ro/sport/romania-medalie-de-aur-in-proba-masculina-de-sabie-la-cm-4972036

    Apreciază

  • 23. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:19

    Voi puteti sa va duceti la nani. Ramin eu de paza pe aici. Mai fac un rond prin Gradina sa vad ca totul e in ordine si gata. 🙂

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:20

    robin, treptat, parca se aduna ceva si pe la „pozitive” 😀

    Apreciază

  • 25. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:21

    robin, te las cu toata increderea 😆

    Noapte buna!

    Apreciază

  • 26. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:35

    Noapte buna! Seara irlandeza ramine pe alta data!

    Apreciază

  • 27. robin  |  9 Octombrie 2009 la 00:37

    Mda, noapte buna! 🙂

    Apreciază

  • 28. fini  |  9 Octombrie 2009 la 00:38

    Robin,

    aici sunt!

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:38

    robin, ultima tura 😆

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 00:42

    fini, vaz ca s-a retras toata lumea! Si toate animalutele dorm! Si florile!

    Pe maine 🙂

    Apreciază

  • 31. fini  |  9 Octombrie 2009 la 00:46

    Robin,

    nu am ştiut că eşti aici. Îmi pare rău.

    pentru tine:

    Apreciază

  • 32. robin  |  9 Octombrie 2009 la 08:50

    Bineinteles, micul dejun la Copac! 😀

    Apreciază

  • 33. fini  |  9 Octombrie 2009 la 08:58

    Salve Robin!

    Apreciază

  • 34. robin  |  9 Octombrie 2009 la 09:25

    Salve, Fini!

    Cum ai dormit? 😀

    Apreciază

  • 35. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:29

    Buna dimineata si buna sa va fie inima!
    😆
    Servusztok!

    In fuga tastaturii va daruiesc citeva superbe doine!
    O zi buna tuturor si ingerasii sa ne aiba in paza! 🙂

    Apreciază

  • 36. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:32

    Casandra Maria Hausi – Doina cu noduri

    Apreciază

  • 37. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:36

    Grigore Lese – Batrinit-am da’ nu-i modru’

    Apreciază

  • 38. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:37

    Anuta Tite – Moartea lui Pintea

    Apreciază

  • 39. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:40

    Gheorghe Zamfir – Doina de jale!

    Apreciază

  • 40. maya  |  9 Octombrie 2009 la 09:49

    Sava Negrean Brudascu – Apa trece pietrele ramin! 🙂 🙂 🙂
    http://www.you-tube.ro/sava-negrean-brudascu-apa-trece-pietrele-raman-v109648.html

    Apreciază

  • 41. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 09:57

    salut gradinai, servus fini, robin, maia!

    🙂

    maia, multzam pentru selectia minunata de doine, o sa avem ce asculta, mai mult spre dupa amiaza, seara. 😀

    Apreciază

  • 42. fini  |  9 Octombrie 2009 la 10:39

    Robin,

    OK.

    Apreciază

  • 43. fini  |  9 Octombrie 2009 la 10:47

    Maya te salut.

    Un mănunchi de doine mai emoţionante nu se poate! Doina cu noduri scoasă la iveală de Grigore Leşe din lada de zestre răspândeşte o adiere de cântec proaspăt şi curat românesc.
    Doina de jale a lui Zamfir te demolează.

    Apreciază

  • 44. fini  |  9 Octombrie 2009 la 11:28

    Ascult rar doinele noastre din Banatul de munte, pentru că îmi stârnesc dorul de acasă şi este tare greu când „tot te-ai duce şi n-ai unde”.
    Doina noastră este împănată cu înflorituri(melisme) şi întotdeauna însoţită de torogoată(aşa-i spunem noi).

    http://www.trilulilu.ro/protap/0c94f2cdc91be1

    Apreciază

  • 45. fini  |  9 Octombrie 2009 la 11:31

    STÂNJENARIU, MUNCA ŞI BANII.

    Apreciază

  • 46. dora  |  9 Octombrie 2009 la 14:25

    Salut gradina fermecata!

    🙂 nora,

    la subiect ca asa-i frumos,vorba lui viq.

    Felicitari! -mereu prinzi pulsul momentului.Dorul(de unde izvoreste si prenumele meu) exprima o indelungata istorie romaneasca.Numai si amintirea fratiei dintre roman si codru, ne indreptateaste identificarea cu doina,cu starea de nostalgie,de jinduire a existentei noastre.

    Doina-expresie muzicala a dorului,creatie specific romaneasca asa cum alte popoare au cantat in stil propriu tezaurul lor sufletesc.

    Romanii se definesc mai mult prin sentimente si mandrie ( muzica,literatura,arta )asa cum alte popoare au alte determinari:putere,rigurozitate,spirit razboinic….

    Daca doina noastra e stramosul klezmerului nici nu are importanta.Pentru mine conteaza vibratia pe care am simtit-o totdeauna la muzica evreiasca.Regret ca am uitat titlul unui film vizionat pe o caseta in anii /92 – de mai multe ori datorita muzicii,pe care am asociat-o cu muzica romaneasca. 🙂

    Apreciază

  • 47. dora  |  9 Octombrie 2009 la 14:26

    fini,

    violonistul tau este senzational.Vioara parca ii ia foc. 🙂

    Apreciază

  • 48. fini  |  9 Octombrie 2009 la 15:13

    Ina,

    cântă cu patimă,indiferent ce cântă.

    Apreciază

  • 49. dora  |  9 Octombrie 2009 la 17:15

    fini,

    am simtit si eu asta.Si cum spuneam in coment ceva din muzica evreiasca parca mi-e familiara,la fel si un interpret de reala valoare ma face sa vibrez. 🙂

    Apreciază

  • 50. dora  |  9 Octombrie 2009 la 17:22

    Apreciază

  • 51. dora  |  9 Octombrie 2009 la 17:22

    Apreciază

  • 52. tibi  |  9 Octombrie 2009 la 17:48

    servus gradinarite si gradinari 🙂

    Vad cu bucurie ca gradina e plina de armonii care mai de care mai rafinate ! 🙂
    Din pacate, nu pot asculta decit fugitiv, citeva …

    Apreciază

  • 53. StrongIndependentWoman  |  9 Octombrie 2009 la 18:04

    Huh… asta e o veste buna. 🙂

    Apreciază

  • 54. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 18:25

    salut gradinarite si gradinari,
    maya,robin, fini, dora, tibi,SIW, all
    sufletul doinei se simte in gradina, toate au ceva special, toate poarta emotii unice, niciuna nu seamana cu cealalta 🙂

    Apreciază

  • 55. dora  |  9 Octombrie 2009 la 18:35

    tibi,

    ma grabesc sa te salut personal ca,cine stie cand te mai prind.Unde-s acordurile noastre comune? 🙂

    Apreciază

  • 56. dora  |  9 Octombrie 2009 la 18:42

    Tuturor gradinarilor ,din partea mea,doina si dorul…..cu Ion Cristoreanu.

    Apreciază

  • 57. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 18:52

    dora, salut, buna piesa 😀

    Apreciază

  • 58. tibi  |  9 Octombrie 2009 la 18:59

    servus nora ! 🙂

    salve doraaa ! 🙂

    Apreciază

  • 59. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 19:47

    Buna seara, buna seara.:)

    Apreciază

  • 60. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 19:50

    clemy,buna dimineata! 🙂

    Apreciază

  • 61. tibi  |  9 Octombrie 2009 la 19:52

    seara buna clemycali 🙂

    nora

    Mail ! 🙂

    Apreciază

  • 62. tibi  |  9 Octombrie 2009 la 19:53

    of! erata : ZIUA BUNA ! clemycali 🙂

    Apreciază

  • 63. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 19:59

    tibi, rezolvat! 🙂

    clemy, ce ora e acum la tine? 🙂

    Apreciază

  • 64. tibi  |  9 Octombrie 2009 la 20:05

    nora vazut ! 🙂 TKS

    Apreciază

  • 65. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 20:10

    @nora, la mine acum este 10.10 am 🙂

    Apreciază

  • 66. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 20:18

    clemy, inca putin si e amiaza 🙂

    Apreciază

  • 67. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 20:19

    @nora, mai e ceva vreme pana la amaiza. Nu ma grabesc sa incep sa pregatesc cina. 🙂

    Apreciază

  • 68. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 20:23

    clemy,cateva ore-n plus, peste cele 24, n-ar strica 🙂

    Apreciază

  • 69. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 20:28

    Stiu nora, stiu. Si mie mi se pare uneori ca ziua e prea scurta. Mai ales cand nu imi mai vad capul de treburi.
    In fine. Acum mai fac niste exercitii de algebra, beau o cafeluta ( a doua pe dimineata asta) si il ascult pe preferatul meu. 🙂 Nici nu cred ca mai trebuie sa ii spun numele. 🙂

    Apreciază

  • 70. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 20:31

    clemy, ni l-ai transferat si noua! E un plus cultural, nu numai pentru mine… 🙂

    Apreciază

  • 71. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 20:37

    @nora, vad ca microbii mei sunt contagiosi rau. 🙂 Serios vorbind, cand il ascult cantand Rossini parca imi da o doza de vitamine si buna dispozitie ptr intreaga zi.
    Dar depinde si de chef. Caeodata pun muzica rock. Sotul meu are o colectie buna de cd-uri sau chiar country music. Ptr mine a fost o surpriza cand am ajuns in SUA si am descoperit ca muzica country nu e reprezentata in exclusivitate de Dolly parton si Kenny Rogers. Omul cat traieste invata. 🙂
    Dar fac ce fac si tot la boala mea cea mare ajung.

    Apreciază

  • 72. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 20:48

    O boala nobila, clemy, e bine daca e contagioasa… 🙂

    Apreciază

  • 73. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 20:52

    @nora, si in plus, in zilele astea triste in care coalitia 322 isi face de cap, avem nevoie si de lucruri care sa ne innobileze si sa ne inalte sufletul si gandurile. Poate ca e un refugiu. Dar un refugiu minunat.

    Apreciază

  • 74. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 20:57

    clemy, crede-ma ca exact asta simt! de asta e nevoie! Macar la sfarsit de saptamana
    😀

    Apreciază

  • 75. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 21:02

    @nora, atunci, ca sa ne luminam putin seara, am sa caut cum iau o pauza de exercitii si am sa postez cateva bucati frumoase. Nitica rabdare 🙂

    Apreciază

  • 76. noradamian  |  9 Octombrie 2009 la 21:03

    ok, clemy 😀

    Apreciază

  • 77. dora  |  9 Octombrie 2009 la 21:52

    clemy,servus!

    si eu sunt pe faza si astept. 🙂

    Apreciază

  • 78. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 22:00

    Buna dora. Tocmai am intrebat-o pe nora daca sa pun videourile aici aici sau la postul cu biblioteca.

    Apreciază

  • 79. clemycali  |  9 Octombrie 2009 la 22:21

    @dora, am pus videourile la postul cu Eco si biblioteca. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Nora Damian Facebook nora.damian@gmail.com

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 882,599 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.287 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 882,599 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: