Downshifting (2)

18 martie 2010 at 16:56 99 comentarii

Deocamdată societatea noastră abia a intrat în perioada pozitivismului indus de workshopuri, de teambuildinguri, de construcţia carierei visate. Ceva nou care ne-a lipsit, ceva remarcabil care descătuşează energiile, doar că, de regulă, le şi înşfacă, adesea în totalitate, printr-o componentă manipulatorie căreia nu i se prea dă importanţă. Astfel, deşi temelia ar fi dezvoltarea personală într-o societate a cunoaşterii, sub zodia motivaţiei psihologice mai cu seamă, de fapt, individul devine prizonierul unui mediu de muncă care-l acaparează, treptat. Programul supraîncărcat, lipsa timpului, centrarea pe construcţia carierei,  relaţionismul pragmatic, înlătură treptat liantul cu familia, denaturează relaţiile interpersonale. Viaţa se mută în birouri, relaţiile de servici, statul profesional, satisfacţiile  materiale lasă tot mai puţin loc  „vieţii dinafară”.  Efectul, previzibil:  familii neglijate, divorţuri, copiii, cu standard material ridicat, dar care, „lipsiţi de părinţi”, devin la rândul lor, victimele perfecte ale acestui tip de societate. De ce e important downstiftingul? Pentru că te  face „să ştii când să te opreşti, pentru că nu ai nevoie de mai mult ca să poţi să ai satisfacţii nebănuite-n viaţă, să nu devii un robot, un om „simplificat”, un nevrotic sau un isteric”. Adică „o depăşire a ideii de supravieţuire, un om care supravieţuieşte fie nu mai face nimic si atunci îl târăşte societatea ca stat, fie intră în această cursă pentru că nu mai vede nici o altă alegere” spune psihologul Aurora Liiceanu. Astfel, deşi în prezent împiedicat de dorinţa câştigului imediat, fenomenul downshiftingului  a stârnit şi la noi curiozitate şi chiar interes din partea psihologilor şi sociologilor şi nu numai. Ceva ce poate deveni o dorinţă de a depăşi o mentalitate care ne blochează în vieţi sărace-n conţinut. Dar asta, doar atunci când nu e vorba doar de un mimetism sau o manifestare de snobism; de o formă frivolă de „flower-power” ; şi, desigur, cât timp schimbarea stilului de viaţă cu unul mai simplu şi mai bun nu duce la izolare socială şi la pierderea responsabilităţii faţă de sine şi faţă de ceilalţi.  Paradoxal, criza favorizează reducerea preocupărilor materialiste în favoarea celor care ţin de spirit. Downshiftingul înseamnă să refuzi înregimentarea într-un sistem dacă simţi că te alienează (deşi pentru mulţi acest refuz e irealizabil, din păcate) să te mulţumeşti cu mai puţini bani şi mai puţine cumpărături (achiziţii), mai puţin tv; să optezi, în schimb, pentru drumeţii şi  plimbări în natură, cărţi bune, întâlniri cu prietenii, activităţi de creaţie, acţiuni de sprijin, lucrurile acelea simple care aduc fericirea autentică, seninătate şi  echilibru, în locul preocupărilor obsedante pentru proprietăţi, conturi, care te împiedică să te bucuri de viaţă, de fapt;  şi fără a acorda importanţă la ce cred alţii despre  tine. Înseamnă a reconsidera viaţa, a acorda importanţă lucrurilor mărunte şi gesturilor obişnuite odată cu refuzul de a alerga şi cumpăra imagine, iluzii, în loc de conţinut.

Nora Damian

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , .

Downshifting (1) Ferma crocodililor

99 comentarii Add your own

  • 1. dora  |  18 martie 2010 la 17:43

    nora,

    nu cunosc traducerea exacta a termenului „downshifting”,dar nici nu e nevoie.

    totul se reduce la acapararea vietii de un spatiu ingust de la locul de munca.Timpul ce a prins viteza e de vina.Ca sa promovezi in profesie,sa te impui si sa fii acceptat te abandonezi total si uiti de ceea ce ar trebui sa-ti apartina cu adevarat-familia,prietenii,hrana ta spirituala.Exceptand cazul cad prin meserie tocmai asta promovezi.

    nora,ai lansat prea multe idei la care as putea comenta.Cred ca ma preocupa si pe mine adesea. 🙂

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  18 martie 2010 la 17:51

    dora, servus! „Reducerea turaţiei” 🙂

    Chiar daca nu stiam de „fenomen” pana acuma, undeva in minte avem aceasta preocupare de multa vreme, asa cum spui. 🙂

    Apreciază

  • 3. clemycali  |  18 martie 2010 la 20:13

    Buna seara, buna seara.
    Mult adevar sta in postarea asta. Fericirea nu consta in ultima generatie de televizor cu ecran lat din cristale lichide sau de telefon celular. Eu una am sa prefer oricand o plimbare in natura, o carte interesanta, timpul petrecut cu familia sunt mai importante si mai valoroase privind in persepectiva timpului.
    PS: nora sper ca te simti mai bine. Mie, dupa doua saptamani de chin, a inceput sa-mi treaca viroza.

    Apreciază

  • 4. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 20:14

    salve,

    buna postare !!!

    cred ca ne aflam intr-un cerc vicios………poate unii…..

    si pentru drumetii, si pentru intilniri cu prietenii, si pentru carti …..+ sa vezi lumea este nevoie de ceva atit de scirbos, dar atit de necesar: bani….

    si cum sa faci bani???
    doar muncind pe plantatie sau sa ai propria ta afacere..

    cred ca multi lucreaza pentru a-si satisface si „poftele” sufletesti, intra in moara muncii, din care nu prea poate iesi, mai ales daca ii si place ce face…..

    si uite, asa, gonesc anii,gonesc deceniile si brusc te trezesti ca ai muncit ca un cal, dar pentru sufletelul tau ai facut prea putin….

    si cit de minunate sint intilnirile cu prietenii (adevarati),
    cu colegii de scoala pe care nu i-ai vazut de zeci de ani,

    cit de minunat este sa te plimbi pe dealurile rotunjoare….iarba pina la genunchi….

    si ce minunat este sa citesti o carte…….daca poti sa mai lasi internetul din brate…

    hai, ca am scris prea mult si nu tot…

    nora, verifica mailul
    🙂

    Apreciază

  • 5. dora  |  18 martie 2010 la 20:36

    Servus,nora,clemy,scorpy !

    😆 😆 😆

    Vine ea si primavara si ne scoatem nasucurile la aer curat…….atnci sa vedeti voi veselie si in gradina! Impresii,muzica,bairam ! 🙂

    Apreciază

  • 6. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 20:42

    dora,

    simbata la bucuresti 17 grade

    ce pacat ca pe aici nu sint dealuri ca in ardeal…

    mare, mare pacat….

    Apreciază

  • 7. noradamian  |  18 martie 2010 la 20:56

    Salut prieteni!

    Clemy, am banuit ca viroza ta e cu „prelungiri” . Maine am o saptamana si eu,dar cred ca n-o sa scap inca vreo doua zile… Sper doar sa nu ma „acreasca” 🙂

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  18 martie 2010 la 20:58

    skorpion, 17 grade zici? Pai atunci se apropie si vremea dealurilor rotunjoare 😆

    Apreciază

  • 9. noradamian  |  18 martie 2010 la 20:59

    dora, hai hui prin gradini si lunci! Si bairam 😀

    Apreciază

  • 10. clemycali  |  18 martie 2010 la 21:01

    @nora, da, da. La bairam smenez condica imediat 🙂

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:05

    clemy, pai dupa o perioada asa de „virusata”, avem si noi dreptul… 😀

    Apreciază

  • 12. clemycali  |  18 martie 2010 la 21:11

    Nora, da, hihi 🙂

    Apreciază

  • 13. clemycali  |  18 martie 2010 la 21:13

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:15

    clemy, mai ales ca avem mare nevoie de „dezintoxicare” politica! Am citit adineaori asta si mi-am pus si eu mainile-n cap:
    http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010031941353/Actualitate/Voicu-comp-planuiau-arestarea-lui-Blaga-Oprea-si-Ontanu.html

    Apreciază

  • 15. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:15

    clemy, asta-i doar „un promo” 😆 Excelent!

    Apreciază

  • 16. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 21:17

    nora, dear, si fetelor

    eu nu-mi revin dupa ce am citit asta:

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7046536-reteaua-metodele-clientii-lui-catalin-voicu-discuta-oamenii-afaceri-politicienii-judecatorii-cand-vor-ingroape-dosare.htm

    sint 2 lumi total total diferite: ; noi si ei….pe care i-as baga la puscarie pe viata….

    Apreciază

  • 17. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:24

    skorpion, de cateva zile ne tot intrebam pe aici, noi, pe aici, de ai casei, cum de nimeni nu-l someaza pe geoana sa deschida sertarul unde tine incuiat dosarul ala! !E ceva strigator la cer! Si de o prostie fara margini! Dosarul respectiv tot exista, cu cat il tine mai mult, cu atat e mai culpabil. Mai ales politic! Probabil ca acum toti cei vizati, dau din colt in colt si cauta „solutii” 🙄

    Apreciază

  • 18. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 21:28

    vorba cuiva, nora,

    este o bomba atomica…………..multi o sa zboare direct la puscarie…………sper…

    este incredibil

    vezi costiniu…….judecator……….cu asa numita frica in Dumnezeu…cu nepoti…..rusine sa-i fie!!!!

    Apreciază

  • 19. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:30

    cu viorica, aroganta sa jumatate cu tot

    Apreciază

  • 20. dora  |  18 martie 2010 la 21:40

    Da! Formidamil!

    Vine tzunami peste >b>mafia romana/

    Oameni politici,judecatori,oameni de afaceri!

    Sa fie intr-un ceas bun!

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:44

    dora, „armata” lor e inca, infiltrata peste tot! Nu va fi simplu, dar îi ajunge viitura, din urma, chestiune de timp…

    Apreciază

  • 22. angel  |  18 martie 2010 la 21:45

    Buaa seara, gradinarite si gradinari harnici!
    Foarte buna si interesanta postarea.Am de gind s-o dau „leapsa” , ca merita.Cu voia ta, Nora, bineinteles!
    Eu am avut noroc de un sot care, levantin, deh!, deci „puturos” in conceptia initiala a tatalui meu (pana sa-l cunoasca mai bine), a practicat mereu -reducerea turajului: viata simpla, indestulata dar fara risipa.Tinara fiind si cistigind si ceva bani gramada, eram tentata sa ma razvratesc, alimentata, cred acum, de frica de lipsuri din perioada „comunista”.Si nu o data eram luata peste picior de el si admonestata, pentru „colectiile” de pantofi si posete, de exemplu.Mi se parea nedrept…Viata mi-a dat o lectie, la un moment dat: a intrat boala in casa mea, pe o perioada de peste 10 ani si asa am descoperit ca nimic nu conteaza decit sanatatea, linistea, familia, prietenii.Si m-am intors definitiv la ceea ce parasisem temporar:citit, turism ieftin dar calitativ, muzica,prieteni..Prefer sa ajut si material si cu munca gratuita straini ce au necazuri si pe care apoi, mai mult ca sigur, nu o sa-i mai revad.Bineinteles ca in „afacerea” asta mai iei si teapa-vezi insa cine este om si cine nu-adica cine merita sa fie linga tine si cine nu.natura rasplateste prin frumusetea ei toate eforturile si alina supararile..
    Iar am „vorbit” greceste, adica mult si dintr-o rasuflare.Cred ca m-ati inteles , insa..hi, hi.

    Apreciază

  • 23. noradamian  |  18 martie 2010 la 21:54

    angel, servus! Te-am inteles perfect. Eu am trecut prin turatia maxima( workshopuri, teambuiding, prioecte, zi lumina la birou, examene, deplasari epuizante, intre 1995 si 2000. Nu regret, a fost o perioada in care am invatat foarte mult si am lucrat multe proiecte sociale. Dar nu stiu daca , asa cum inteleg acum lucrurile, ar fi meritat sa aleg drumul respectiv., gandindu-ma la prioritatile mele si ale familiei… 🙂

    Apreciază

  • 24. Fini  |  18 martie 2010 la 22:02

    SEARA BUNĂ ! 🙂

    Încerc să invoc pentru a nu ştiu câta oară PRIMĂVARA.
    Sper să mă ajute Nigel Kennedy cu minunata lui interpretare.

    Apreciază

  • 25. Fini  |  18 martie 2010 la 22:03

    Divin !

    Apreciază

  • 26. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:04

    fini, servus! Daca-i adevarat ce zice skorpion, la sfarsitul saptamanii se -ncalzeste bine 🙂

    Apreciază

  • 27. Fini  |  18 martie 2010 la 22:05

    Apreciază

  • 28. angel  |  18 martie 2010 la 22:05

    Fini, bine faci ca ne aduci aminte…
    Nu pot pune nimic aici-foto, mutsunaki…dar va aduc aminte si eu, imaginativ, de primavara ..lui Botticelli

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:06

    Cu minunata interpretare a lui Nigel Kennedy, sosirea primaverii e ca si sigura 🙂

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:07

    angel, totusi la Atena cred ca sunt semne de primavara! Aici la Sibiu inca e zapada…

    Apreciază

  • 31. Fini  |  18 martie 2010 la 22:07

    La Naşul este ministrul educaţiei Daniel Funeriu

    Apreciază

  • 32. angel  |  18 martie 2010 la 22:09

    da, dar e inca frig.sau poate vine din nord…din Germania…vre-un curent de aer uitat…
    E totul verde insa, au inflorit viorelele, brandusele , pomii au inflorit, unii doar si…liliacul e gata-gata!!sic!

    Apreciază

  • 33. angel  |  18 martie 2010 la 22:10

    si sotul meu e „pe romania”-la satelit…eu refuz, cit pot, politica..

    Apreciază

  • 34. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:12

    angel, ce frumos! Nu poate ingheta nicun curent frumusetea de acolo 🙂

    Apreciază

  • 35. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:13

    fini, funeriu e un tip cu doxa, asta poate aduce invatamantul unde trebuie, sper sa reziste la şicane si obstructionari 🙄

    Apreciază

  • 36. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 22:14

    Cand liliacul va-nflori din nou – Alexandru Jula

    🙂

    Apreciază

  • 37. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:17

    skorpion, ce surpriza placuta! Tare frumos, parca simt mirosul de liliac 🙂

    Apreciază

  • 38. angel  |  18 martie 2010 la 22:21

    @ Skorpy! bravo. sotul mi-a adus o crenguta de liliac(ssst! sa nu spuneti numanui, furata din curtea intreprinderii…) si am pus-o-unde altundeva?- intr-un mic vas japonez.Si astept acum…sa infloreasca, sa vad daca are si cu trei sau mai multe petale..
    .

    Apreciază

  • 39. angel  |  18 martie 2010 la 22:24

    pina si Inga o miroase din cind in cind si da prietenoasa din coada…bracul din ea ce o fi simtind???

    Apreciază

  • 40. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:35

    angel, mirosul de liliac primavara e o minunatie! Am si eu doua tufe langa casuta de poveste din deal dar nu stiu cand oi ajunge pe acolo… 🙂

    Apreciază

  • 41. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 22:35

    in curtea din orasul duhurilor blinde in luna mai inflorea liliacu…
    de-a lungul gardului erau vreo 5 copacei.

    timp de o saptamina mama mea aducea in casa liliac si umplea toate vazele pina la refuz cu liliac alb, mov…
    si azi imi place mai mult liliacul alb, bogat.

    si acum imi aduc aminte de acele seri ametitoare….si mama era atit de frumoasa

    🙂

    Apreciază

  • 42. noradamian  |  18 martie 2010 la 22:35

    …Inseamna pur si simplu ca lui Inga ii place mirosul! Are gusturi fine 🙂

    Apreciază

  • 43. Fini  |  18 martie 2010 la 22:56

    Nora,
    @ 35

    ştiu şi sper, cu disperare aproape, să fie lăsat să facă treabă. Japonezii au avut încredere în el.

    Apreciază

  • 44. Fini  |  18 martie 2010 la 23:07

    Skorpi,

    nu ştiu dacă ai scris vreodată pe blog ceva mai frumos ca astăzi:
    „si acum imi aduc aminte de acele seri ametitoare….si mama era atit de frumoasa”.
    Îmi amintesc că ai mai scris odată de atâţia bujori , câţi ani urma să împlinească fiica ta şi petalele căzute după câteva zile.
    Se pare că îţi plac florile.

    Apreciază

  • 45. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:10

    fini, sindicatele din invatamant sunt la mana unor iresponsabili si profitori care n-au nici cel mai mic interes ca invatamantul sa depaseasca starea in care se afla acum .. 😉

    Apreciază

  • 46. orangeskorpion  |  18 martie 2010 la 23:11

    Fini,

    ce memorie ai !!!!!
    danke!

    da, imi plac florile desi au fost timpuri in care mi-au fost indiferente…poti sa crezi asta???

    acum privesc lumea altfel!

    adica fac parte fara sa fi stiut din tagma downshiftingistilor…
    🙂

    noapte buna,
    ne revedem dimineata
    🙂

    Apreciază

  • 47. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:12

    skorpion,41, luminoase imagini 🙂

    Apreciază

  • 48. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:12

    noapte buna skorpion! 🙂

    Apreciază

  • 49. dora  |  18 martie 2010 la 23:29

    Spuneam eu ca incepe bairamul in gradina.

    fini,

    tu sa aduci ciripitul randuneleor si vom fi siguri de noul anotimp.

    La Cluj sunt deja semne.Fulgii de zapada de de ieri s-au si topit si soarele rade triumfator!

    Acum ma duc si eu la nanic.Noapte buna! 🙂

    Apreciază

  • 50. Fini  |  18 martie 2010 la 23:35

    Ina,

    oricum când intri tu în Grădină ciripeşti ca o vrăbiuţă, când gureşă când mai domoală.

    Apreciază

  • 51. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:38

    dora, mult a fost, putin a ramas

    Noapte buna

    🙂

    Apreciază

  • 52. Fini  |  18 martie 2010 la 23:41

    Nora,

    toţi conducătorii de sindicate sunt nişte profitori în interes pesonal, nişte unsuroşi. Mă uit la unii din cei care reprezintă învăţământul, vorbesc greoi, sunt agramaţi.

    Apreciază

  • 53. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:44

    fini, am recitit skorpion, 41, poezie, de fapt. Cand vine vorba de orasul „duhurilor blânde de pe dealuri” uita de politica si are comentarii de mare sensibilitate 🙂

    Apreciază

  • 54. noradamian  |  18 martie 2010 la 23:46

    fini niciodata in cei douazeci de ani nu s-a vazut mai bine ce „aculturali” şi „antieducationali”sunt, intr-adevar 😦

    Apreciază

  • 55. Fini  |  19 martie 2010 la 00:00

    Apreciază

  • 56. Fini  |  19 martie 2010 la 00:01

    Apreciază

  • 57. Fini  |  19 martie 2010 la 00:02

    Apreciază

  • 58. Fini  |  19 martie 2010 la 00:03

    Apreciază

  • 59. Fini  |  19 martie 2010 la 00:04

    Apreciază

  • 60. noradamian  |  19 martie 2010 la 00:08

    fini, habar n-aveam ca Woody Allen canta jazz la clarinet! Si ce bine canta! Talentat pe toate planurile 🙂

    Apreciază

  • 61. noradamian  |  19 martie 2010 la 00:11

    Wow, fini, ce faine piese! 🙂

    eugene-tds, unde esti prietene, sa apreciezi asemenea bunatati…

    Apreciază

  • 62. noradamian  |  19 martie 2010 la 00:17

    fini, somn usor!

    Pe maine 🙂

    Apreciază

  • 63. Fini  |  19 martie 2010 la 00:19

    Nora,
    @ 53

    iarăşi trebuie să-mi mai aduc aminte că într-o bună zi mi-a scris că el nu este chiar un „nesimţit”. 😆 Parcă eu nu ştiam deja „treaba” cu bujorii. 🙄 Omul ăsta e deosebit, tu îl cunoşti mai bine.

    Ne culcăm şi noi ? Mâine am o zi mai grea.(avem în şcoală Concursul naţional de interpretare pentru pian)

    Apreciază

  • 64. Fini  |  19 martie 2010 la 00:19

    NOAPTE BUNĂ ! tuturor.

    Apreciază

  • 65. noradamian  |  19 martie 2010 la 00:28

    Fini, e un sensibil care nu se arata! Un prieten între prieteni.De fapt toti prietenii nostri gradinari, chiar si cei care vin mai rar, sunt deosebiti, sensibili si atenti la tot ce se petrece in lumea noastra atat de framantata.

    Succes la Concursul National de pian!

    Noapte buna!

    🙂

    Apreciază

  • 66. Fini  |  19 martie 2010 la 06:26

    NEAŢA ! 🙂

    Apreciază

  • 67. Fini  |  19 martie 2010 la 06:27

    Apreciază

  • 68. angel  |  19 martie 2010 la 06:50

    Skorpy, ca de obicei, ne-ai daruit poezie moderna.Faza cu bujorii am pierdut-o , dar o caut.Se vede ca esti „pe plantatie” toata ziua..
    @ Fini-Woody Allen concerteaza in lumea larga cu „banda” sa.-am avut si aici. E cunoscut in lumea jazz-istilor ca un fin interpret de jazz american.Multumesc si eu.

    Apreciază

  • 69. orangeskorpion  |  19 martie 2010 la 07:23

    neata,

    fini, stiai ca ai cea mai frumoasa profesie din lume???
    sa educi copii?

    si din acest domeniu, consider MUZICA a fi chiar cea mai generoasa…..si necesara

    pianul!
    ce mult mi-am dorit sa cint la pian…
    ai mei n-au putut sa cumpere un pian, asa ca lectiile luate la palatul pionerilor din orasul duhurilor blinde au fost singurele…si acum uneori degetele mele joaca cite un cintecel..

    si apropo de educarea copiilor – o mica poveste de vineri dimineata:
    dupa primul trimestru al fiicei mele, cind a fost in clasa a 1.a (precizez ca nu ne-am ocupat de ea) ne-am dat seama ca stia pe dinafara toate lectiile, dar era analfabeta
    🙂

    am trimis-o la matusa mea-pensionara dintr-un orasel din Ardeal pe vacanta de iarna. matusa mea a fost invatatoare la viata ei, foarte apreciata in acel judet….i-am trimis copila si i-am dat sarcina: alfabetizeaz-o !

    si mi-a alfabetizat-o in citeva saptamini de vacanta de iarna. si azi pastram rindurile scrise de ea catre matusa: „iarta-ma” (facuse o boacana si asa a considerat sa isi ceara iertare, scriindu-i)

    din orasul duhurilor blinde si azi pastrez amintirea si respectul pentru multi profesori extraordinari……

    oare citi tineri din ziua azi vor putea sa spuna decenii dupa ce au terminat scoala, ca domnu/doamna profesor X, Y, Z

    ramine in sufletul lor alaturi de propriii lor parinti???

    fini, cred, ca tu esti una din cei pastrati in sufletul copiilor

    🙂

    Apreciază

  • 70. Fini  |  19 martie 2010 la 07:27

    Angel,
    @ 68
    să ai o zi bună. 🙂
    Poţi să nu te uiţi cu admiraţie la Woody Allen ? Ce face, face bine.

    Faza cu bujorii a fost acum aproape un an, cred că prin mai. A făcut, aşa cum spui tu, o poezie din petalele care s-au scuturat.

    Apreciază

  • 71. Fini  |  19 martie 2010 la 08:17

    Skorpi,

    „întâmplarea” cu fiica ta m-a făcut să râd cu poftă, pentru că se surapunea peste o „întâmplare” cu fiul meu.
    După examenul la matematică de la treapta I-a în drum spre casă tatăl lui îi cere să-i vorbească despre subiecte. „Omul nostru” făcuse bine dar……nu era prea limpede la un exerciţiu pe care el îl ştia altfel. Ajunşi acasă l-a aşterut pe hârtie şi dezbătând rezolvarea tatăl îşi dă abia acum seama că fiul memorase toate exerciţiile şi problemele pentru treaptă. Când am ajuns şi eu acasă „tembelul” era liniştit că totul era OK, iar ta-su era furios pe el însuşi, numai că nu-şi dădea palme, că nu s-a prins că progenitura nu gândea matematica ci a memorat totul. Chiar şi acum ,când îşi aminteşte, îşi trage o palmă peste frunte.

    Apreciază

  • 72. angel  |  19 martie 2010 la 09:43

    @ Fini, 71hi, hi !

    Apreciază

  • 73. luminita  |  19 martie 2010 la 13:02

    Haideti , ca aseara n-am putut intra la voi dar v-am citit adineauri.
    Adaug si eu o intamplare la cea povestita de skorpion , asta ca sa-i mai fac o bucurie Finutzei.
    In ciclul gimnazial (suna urat dar asa se cheama ) fetitza mea a avut o invatatoare strasnica.
    Dar strasnic de strasnica , daca puteti intelege termenul.
    Adica elevii erau beton la romana dar si la matematica , la geografie si istorie dar si la desen , intr-un cuvant erau mereu premiati la toate concursurile scolare.
    Materia din programa scolara careia eu credeam ca nu i se da asa mare importantza de catre d-na invatatoare dar care mi-a produs un mare shock era muzica.
    Adica eu stiam ca in caietul cu liniute pentru muzica fetitza mea isi nota constiincioasa notele, teoria despre gama ….cantecele pe noe …
    insa nu mi-am inchipuit ca invatatoarea invatandu-i si masurile si ritmul si mai ales notele muzicale in capul copilului meu s-ar fi putut fixa ceva concret.
    Credeam ca muzica eradoar o materie auxiliara si distractiva dupa atata matematica , gramatica si restul …..
    In fine,
    urmeaza Craciunul aferent clasei a treia …
    Printre multe jucarii si jucarele m-am hotarat sa cumpar si o orga. (chitara deja aveam , era chitara mea din studentie )
    Si daca tot cumparasem orga m-am gandit ca ar prinde bine si o carte cu colinde cu tot cu portativele necesare , usurele , cantece pentru copii adica .
    Dupa ce Mos Craciun a plecat bineinteles ca fiul meu s-a repezit la instrumentul cu clape (avea vreo 2 ani pe atunci ) insa i l-am scos din maini si l-am convins ca masinutele sunt numai si numai ale lui.
    Ei , bine , ceea ce vreau sa va spun este ca dupa cateva minute am ramas siderata si interzisa , din camera copiilor se auzea foarte clar si limpede si cu sunetele specifice unei orgi neprofesionale -evident , chinezeasca fiind – colinde de Craciun.
    Am inlemnit.
    M-am dus intr-acolo ca manata de un flux energetic si am vazut-o pe micutza mea cum citea notele de pe portativele din carte, fara sovaire si le transpunea cu degetelele pe clapele orgii desi era pentru prima oara cand avea aceasta ocazie.
    Imi mai amintesc ca am sunat-o pe invatatoare si i-am multumit ca reusise sa-i invete pe copii chiar si muzica .
    Bineinteles ca dupa acest episod fiica mea si-a imbogatit performantele exersand in timpul liber la orga….pana intr-o zi cand frati-su mai mic, de ciuda ca are interdictie la cantat , i-a spart orga.

    Apreciază

  • 74. luminita  |  19 martie 2010 la 13:04

    scuze, era vorba despre CICLUL PRIMAR si nu gimnazial,
    viteza e de vina.

    Apreciază

  • 75. noradamian  |  19 martie 2010 la 13:38

    luminita, servus! Au existat si dascăli de soi, din fericire!
    Fiica ta e si talentata si norocoasa.
    Să fiti iubite

    🙂

    Apreciază

  • 76. noradamian  |  19 martie 2010 la 13:40

    angel, fini, luminita, skorpion, all,
    o zi frumoasa va doresc cu muzica, flori si voie buna

    🙂

    Apreciază

  • 77. noradamian  |  19 martie 2010 la 13:40

    postare noua!

    Apreciază

  • 78. luminita  |  19 martie 2010 la 14:15

    Nora,
    se putea sa nu nimeresc eu exact cand se schimba postarea ?
    hihihi!
    lasa, ca Finutza va citi, sunt sigura.
    De fapt era un laudatio adus de mine ei , ca sa stie ca muzica este iubita si de catre cei care nu au avut sansa unei educatii specifice ca a ei….stie ea , Fini, la ce ma refer de fapt.
    Multumesc , Fini, pentru incantarea pe care mi-o aduci de cate ori poposesyti aici !

    Apreciază

  • 79. luminita  |  19 martie 2010 la 14:17

    Nora,
    la postarea urmatoare nu ma risc deocamdata sa-mi dau cu parerea, am cam calcat in strachini la ultimile doua-trei….
    poate mai tarziu , dupa ce se decanteaza impresiile.
    😛 😀 😆

    Apreciază

  • 80. dora  |  19 martie 2010 la 14:26

    Buna ziua gradina fermecata!

    Sunt mereu supusa „supliciului”de a asculta a doua zi minunatiile muzicale postate de fini……si asa intarziu mereu la cafeaua de dimineata. 🙂

    Apreciază

  • 81. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:41

    luminita, nici dintre ai gradinii, nici oaspetii n-au sanse să scape vreun comentariu ca sarim ailalti pe el… Pana acum nu s-a intamplat. 😆

    Ai calcat in straturi, vrei sa zici, lumi? Pai uite ce flori rasar si pe acolo, pana si din ghimpi 🙂

    Probabil ca nu s-ar numi „gradina” daca n-ar avea parte si de lumina, de sensibilitate, de muzica… 🙂

    Apreciază

  • 82. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:43

    dora, servus! Si mie mi se-ntampla asta…
    🙂

    Apreciază

  • 83. dora  |  19 martie 2010 la 14:45

    Regret sa spun,dar io n-am amintiri prea deosebite din primii ani de scoala.Am avut un invatator,care era si directorul scolii, prea agresiv si care aplica pedepse corporale de-a-dreptul satanice.Si eu au cazut odata furiei sale,e drept retinandu-ma doar 2 ore dupa terminarea cursurilor in clasa stand in genunchi.Era prima zi dupa ce venisem din spital(am avut scarlatina cu complicatii pulmonare) si am gresit usa,intrand in wc-ul baietilor.Eram uimita ca nu recunosc cabinele pt.fete …cand a aparut dumnealui in spatele meu.

    Eram timida,retrasa si ma luptam cu scrierea si vorbirea corecta(nu-i vorba mi-au ramas sechele pana azi),dintr-un motiv simplu:vorbeam mai bine maghiara.N-are rost sa va spun cum si de ce. Asta nu m-a impiedecat sa obtin premii si sa devin din ce in ce mai buna.

    Mi-am scos parleala in afara scolii.Devenisem batausa.V-am povestit episodul cu fiul cauaciului(potcovar)pe nume Cornel.Cand ne-am reintalnit peste ani nu-mi purta nici o ranchiuna.

    Apreciază

  • 84. luminita  |  19 martie 2010 la 14:47

    Asa este , Nora .
    tu intoitdeauna ai dreptate.
    mie insa acum mi-e dor de Pati si Pongo de Maia si Mimi …asa ca ma duc sa-i reintalnesc.

    Apreciază

  • 85. luminita  |  19 martie 2010 la 14:49

    dora,
    dura viata ai avut ….

    Apreciază

  • 86. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:49

    dora, de-aia ii spuneam luminitei ca fetita ei a a vut noroc. Si unul din copiii mei a avut „o strasnica” si asta a contat enorm! Nu si ceilalti, desi pana la urma au răzbit. Infuenta dascalului din primii ani de scoala e covârsitoare sub toate aspectele formarii copilului.

    Apreciază

  • 87. luminita  |  19 martie 2010 la 14:50

    dora,
    cand „ii spuneam luminitei” , ca nu te-am gasit spunandu-mi ?

    Apreciază

  • 88. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:51

    luminita, nu-i placut sa am totdeauna dreptate! nici nu vreau 😉
    Dar cred ca daca te mai contrazic imi sar Paty si Pongo in cap 😆

    Apreciază

  • 89. dora  |  19 martie 2010 la 14:51

    nora,

    skorpi este un tip integru.Intransigent,consecvent in principii,chiar dur in taxarea aspectelor de politica ,dar de o sensibilitate cuceritoare in fatza universului uman. 🙂

    Apreciază

  • 90. luminita  |  19 martie 2010 la 14:52

    scuze, era Nora si nu Dora, chiar ma miram de-a binelea , ca stiam ca Dora are doar o minunata de fata si nu mai multi copii.

    Apreciază

  • 91. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:54

    lumi 🙂

    Apreciază

  • 92. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:54

    dora, asa-i 🙂

    Apreciază

  • 93. luminita  |  19 martie 2010 la 14:54

    Nora, ca veni vorba de „strasnice” , sa stii ca iar ai dreptate, baiatul meu a vut o „lasa-ma sa te las” si i-a cauzat enorm mai tarziu.
    Adica a trebuit sa recupereze leneveala sio distractia din primele patru clase , ca sa-i ajunga din urma pe ceilalti.
    De depasit ….nici nu si-a propus , nu mai avea timp. 😛

    Apreciază

  • 94. luminita  |  19 martie 2010 la 14:56

    nora, scrisul de pe fontul blogului tau e asa de mic incat mereu ma rusinez ca nu vad greselile si dau drumul comenmtariului ……
    chiar ma enerveaza asta.
    Esti unicat in blogosfera in privintza asta.

    Apreciază

  • 95. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:56

    luminita, nu stiu cum se face ca mai ales baietii, care si asa sunt mai indaratnici decat fetele, au parte de dascali „lasa-ma sa te las” 🙄

    Apreciază

  • 96. noradamian  |  19 martie 2010 la 14:58

    luminita, am mai tot imbunatatit, am tinut cont de „reclamatii” dar mai mult de atat n-am reusit. Am de gand , insa, sa parasesc platforma si sa-mi fac „domeniu”…Atunci, sper sa am mai multa libertate.

    Apreciază

  • 97. luminita  |  19 martie 2010 la 15:01

    ok, Nora !
    acum ma duc dupa Pati si Pongo.

    Apreciază

  • 98. noradamian  |  19 martie 2010 la 15:02

    Saluta-i din partea mea 🙂

    Apreciază

  • 99. Fini  |  19 martie 2010 la 19:05

    Luminoaso,

    am citit. 🙂
    Ce să-i faci, unii învăţători îşi fac datoria, alţii…………
    Copiii cântă cu plăcere, indiferent dacă sunt sau nu dăruiţi cu ureche muzicală. Trebuie lăsaţi să cânte la clasă, e dreptul lor şi trebuie respectat. Unii îşi formează auzul cântănd. Dacă sunt lăsaţi de izbelişte, pe nedrept rămân cu o dizablitate.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 917.702 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.438 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 917.702 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: