Constantin Noica: Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românesti

15 Ianuarie 2011 at 11:55 78 comentarii

„Eminescu a venit cu mâna plina înaintea nefiintei. Ratacit, nemângâet, ca un suflet fara parte, exact asa cum spunea omul Renasterii despre om cum ca e fiinta ce n-are partea ei, poetul nostru si-a primit lotul, traind pe masura acestuia, în marginile, ba chiar în nemarginile lui.”
Darul ce ni s-a facut prin Eminescu? A aparut în lumea noastra un om care-a înteles sa fie om deplin. Cineva care n-a vroit sa fie al doilea.
…”Nefiinta aduce totusi odihna. Eminescu, neodihna. Nu ne putem odihni în el. Intreg evantaliul lui de deschideri catre lume si cultura se strânge pentru noi într-o inima, care bate. Carui popor i s-a facut darul acesta? O constiinta mai buna, o spusa mai buna si exemplara, au desigur câteva mari popoare si culturile lor. Dar câte din ele au cu-adevarat o inima?” () „Caci nu de judecat critic, de catre noi, este acum Eminescu, ci de asimilat într-un fel, ca o constiinta de cultura de dindaratul nostru de la folclor si pâna la stiintele pozitive, devenind astfel constiinta noastra mai buna, sau poate mustrarea de constiinta a oricarui intelectual, care-i vede necuprinsul, adica sinteza însasi.” () „Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice retinute sau sistemele de filozofie posibile e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ti-l da o constiinta de cultura deschisa catre tot.”
*
UP-date
Revelatoare este ideea lui Noica privind momentul prim al unei culturi, şi anume, acest moment are loc „în ceasul unic, când limba nu este deplin formată şi spiritul culturii nu este încă definit”. Aşa a avut loc cu Homer, Dante, Shakespeare, Cervantes, iar la noi cu Eminescu. Rezultă că nu vom avea un al doilea Eminescu, el devenind arheul graiului şi culturii noastre. Gânditorul de la Păltiniş conchide: „Nu de judecat critic de către noi, este acum Eminescu, ci de asimilat ca o conştiinţă de cultură, devenind astfel conştiinţa noastră mai bună, sau poate mustrarea de conştiinţă a oricărui intelectual, care-i vede necuprinsul”.
„Din caietele lui Eminescu – laboratorul unui mare creator, pot naşte oameni şi creatori”, afirmă Noica. Arheul reprezentat de aceste manuscrise, ar putea modela conştiinţele româneşti. Pot naşte oameni deoarece calitatea fundamentală a operei eminesciene este etica, o etică a nobleţei şi a sacralităţii. Şi generează creatori prin forţa fertilizantă a ideilor sale poetice polarizând către sublimitate. Căci, scrie Noica – „o singură universalitate în adânc îi este dată omului : deschiderea, pietatea faţă de tot”. În unul din aforismele din Jurnalul de idei, Noica scrie: „O naţiune se poate educa printr-un om – Eminescu – şi chiar printr-un singur cuvânt – întru”. Reunind cele două idei – în acest timp al confuziei şi al cataclismelor valorice – ne putem reeduca întru Eminescu, întru unicitatea universului său spiritual. A citi un mare poet există mai multe grade de percepţie, diverse nivele de adâncime. Cel mai la suprafaţă rămâne un critic care face disecţii şi emite verdicte cu aerul justiţiar atoate priceput. Pentru a înţelege pe Eminescu sau Hölderlin trebuie fină sensibilitate poetică unită indisolubil cu deschidere filozofică. Aşa au făcut cu Eminescu, între mulţi alţii, Nicolae Iorga, Dumitru Caracostea, Rosa del Conte, Constantin Noica, Svetlana Paleologu-Matta. Aceştia s-au apropiat de Eminescu nu cu bisturiul, ci cu „simţul intelectului”, de care vorbeşte Grigore Palamas, cu „simţul spiritului”, din concepţia lui Origen, care pătrunde dincolo de raţiune. Scrierile lui Noica despre Eminescu constituie o lecţie de viziune şi vorbire despre o mare creaţie. Iar afirmaţia sa culminativă este aceasta: „Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului.” Dar unii dintre contemporanii ceasului întunecat de astăzi au pierdut cheia. Dacă au avut-o vreodată.

Surse:
http://www.mihaieminescu.ro/critice/noica.htm
http://www.alternativaonline.ca/Tezesiantiteze0905.html

Anunțuri

Entry filed under: grădina cu trufe. Tags: , .

Ia priviţi-i cum se vând!… Cu rost sau fără rost?…

78 comentarii Add your own

  • 1. skorpion  |  15 Ianuarie 2011 la 11:59

    salve, all

    eram curios sa vad cum suna Eminescu in limba engleza

    La steaua

    ‘Tis such a long way to the star
    Rising above our shore
    It took its light to come so far
    Thousands of years and more.

    It may have long died on its way
    Into the distant blue
    And only now appears its ray
    To shine for us as true.

    We see its icon slowly rise
    And climb the canopy;
    It lived when still unknown to eyes,
    We see what ceased to be.

    And so it is when yearning love
    Dies into the deepest night:
    Extinct its flame, still glows above
    And haunts us with its light.

    va las pe voi sa judecati

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 12:08

    Skorpion, a cui e traducerea? Sună tare bine 🙂

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 12:09

    Apreciază

  • 4. Băşcăliosul  |  15 Ianuarie 2011 la 14:16

    Apreciază

  • 5. Băşcăliosul  |  15 Ianuarie 2011 la 14:16

    Apreciază

  • 6. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 14:34

    Apreciază

  • 7. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 14:38

    Apreciază

  • 8. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 14:41

    Apreciază

  • […] Nora Damian […]

    Apreciază

  • 10. skorpion  |  15 Ianuarie 2011 la 15:35

    mi-a placut mult acest articol.
    clar si la obiect. punct ochit punct lovit

    O țară normală pentru domnii Vîntu și Țiriac

    Sorin Ovidiu Vîntu spunea că vrea să trăiască într-o țară normală.

    În țările normale, oamenii care maschează scheme Ponzi în diverse vehicule de investiții (Madoff) sau care fac din companii scheme Ponzi de facto prin inginerii financiare fac pușcărie (Enron). S.O. Vîntu nu face pușcărie pentru FNI, justiția din România nu crede în conceptul de interpus.

    Acum, S.O. Vîntu este judecat pentru favorizarea infractorului și se tot dă bolnav. Într-o țară normală nu i-ar fi mers. Îi urez din tot sufletul domnului Vîntu să trăiască într-o țară normală.

    Din același ciclu, domnul Țiriac junior dă în judecată statul român pentru că a stat nouă ore la arest. El declară că vrea să atragă atenția asupra neajunsurilor Ministerului Public. Frumoasă intenție.

    Iată cîteva neajunsuri, așa cum sunt ele perfect expuse de Liviu Avram în Adevarul:

    1) Țiriac senior merge la Cotroceni ca să vorbească cu președintele țării despre dosarul fiului. Într-o țară normală, Țiriac sr. ar fi trebuit umflat pentru trafic de influență. Primul neajuns.

    2) Ion Iliescu sună la procurorul șef Botoș, să aibă grijă de copil. Într-o țară normală, Iliescu ar fi trebuit umflat pentru trafic de influență. Al doilea neajuns.

    3) Procurorii de caz sunt schimbați de către Botoș. Al treilea neajuns (pe vremea aia se putea fără justificare). (Apropo, din cîte știu Ion Amarie are o pensie de 17.000 de lei, despre Botoș ce mai știm?).

    4) Noii procurori împart dosarul de trafic de cocaină al lui Țiriac jr. în mai multe, iar vina e aruncată pe ăia mai mici. Al patrulea neajuns.

    5) Procurorul Muscalu spune la tv numele unui martor protejat. Al cincilea neajuns.

    6) Martorii astfel intimidați își schimbă declarațiile în instanță. Al șaselea neajuns.

    Deci, pe scurt, Țiriac sr. apasă pe butoane și fiul scapă de pușcărie, în cîțiva pași și șase neajunsuri.

    Îi urez și lui Țiriac jr., tot din tot sufletul, să trăiască într-o țară fără atîtea neajunsuri.

    Apreciază

  • 11. tiberiuorasanu  |  15 Ianuarie 2011 la 15:53

    O alegere perfectă : de ziua nemuritorului Eminescu, cîteva aprecieri scrise de marele filosof Noica !

    SUPERB !

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 15:57

    Salut, din nou! Fini, bună inspiraţia cu filmele, le văd în premieră şi cred că nu numai eu 🙂
    Inegalabilă „tălmăcirea” versurilor în rostirea Olgăi Tudorache.

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 15:58

    Tibi, cine altul putea s-o facă mai profund şi mai cuprinzător? 🙂

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 15:59

    Băscăliosul, frumos sună oricum „Glossa” cea incărcată de sensuri, limba engleză îi conferă însă, o nuanţă deosebită de muzicalitate… 🙂

    Apreciază

  • 15. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 16:01

    Skorpion, punct ochit punct lovit, vorba lui Fila; în ce spune articolul (scris de Cristi Ghinea, cred) 🙂

    Revin mai pe seară 🙂

    Apreciază

  • 16. skorpion  |  15 Ianuarie 2011 la 16:18

    da, Cristian Ghinea!
    sorry,

    Apreciază

  • 17. Băşcăliosul  |  15 Ianuarie 2011 la 16:50

    Saluttare!
    Cinste lor, lepro-frecătorilor!

    Vreme vine, vreme trece,
    De vreo douăzeci de ani,
    Nu s-au săturat s-o frece,
    În mama lor de şnapani!

    Vreme vine, să tot treacă,
    Bat apa-n piuă şi câmpul,
    Frecare de…mentă-n cloacă,
    Li se fâlfâie… tot timpul.

    Lepre în căpătuială
    Procesează, berechet,
    Vremea noastră „triumfală”,
    Luată drept… amanet.

    Apreciază

  • 18. Băşcăliosul  |  15 Ianuarie 2011 la 17:00

    Ar fi vremea să-i punem şi un titlu: „E groasă”.

    Apreciază

  • 19. Un tanar de stanga  |  15 Ianuarie 2011 la 17:03

    La finele lunii decembrie 1881 ea se duce la Bucureşti unde se întâlneşte cu Eminescu şi reuşeşte să-i redeştepte iubirea. Ea îi stârneşte gelozia faţă de Caragiale cu care avusese între timp o legătură intimă. Îl implică pe Eminescu în recuperarea scrisorilor trimise lui Caragiale, îi cere sfatul şi îi povesteşte amănunte de fiecare dată când are de-a face cu Caragiale. Eminescu reacţionează cu o violenţă extremă. După cum relatează el însuşi în scrisoarea din 28 decembrie şi după cum confirmă şi însemnările lui Maiorescu, Eminescu l-a bruscat pe Caragiale când s-au întâlnit cu ocazia Crăciunului la Maiorescu acasă. În cele din urmă Eminescu consideră că nu Veronica este vinovată în povestea cu Caragiale. etc etc

    Apreciază

  • 20. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 17:36

    Băscăliosul, pe domeniul muzei legate la ochi hălăduie încă destui servi de-ai ţiriacului şi tribului său 😉

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 17:45

    TDS, salut, multzam pentru imaginea inedită, desigur reală a „scoicii”. Scoicile, în genere, au un aspect mai mult sau mai puţin cenuşiu, atât în viaţă cât si după. Unele din ele, însă, desi par exact fel cu celelalte, nasc perle. Perlele, acestea, mai ales când sunt unice si strălucitoare, contează… 🙂

    Apreciază

  • 22. Un tanar de stanga  |  15 Ianuarie 2011 la 18:05

    Perla, draga Nora, provine dintr-o rana a fiintei din scoica. Cred ca scoica se lipseste bucuroasa de rana care produce perla. Iar de perla se bucura Tiriac junior 🙂
    Multumesc de raspuns

    Apreciază

  • 23. daniel  |  15 Ianuarie 2011 la 18:08

    Nu stiu cat de nationalist pot sa fi considerat, dar Mihai Eminescu, a fost va fi si va ramane cel mai mare poet national al nostru si sa nu uitam si un foarte mare jurnalist politic (acum ar fi fost denumit: analist politic) !

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 18:14

    TDS dragă, PERLA de care vorbim n-are valoare, e total cenuşie sau mai curând invizibilă, pentru ochii obosiţi de praf, ai juniorului mistreţeanului naţional. Ăluia-i plac alte perle :mrgreen:

    Apreciază

  • 25. Un tanar de stanga  |  15 Ianuarie 2011 la 18:16

    De ce DanieI, refuzi ideea ca vreodata va mai apare un p0et mare in R0mania ? Dispare p0ezia, dispar p0etii ? De ce sa nu apara si un Puskin sau un Rimbaud r0man ? T0t asa cum apare un Marad0na aI CarpatiI0r ? 🙂

    Apreciază

  • 26. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 18:17

    daniel, asa văd si eu. Totusi, Poetul depăseste mult jurnalistul. Si, aici îi dau dreptate amicului TDS, viitorul e deschis pentru marea poezie, în bună parte chiar datorită lui Eminescu. N-o spun eu, o spune Noica, Nichita Stănescu… :=

    Apreciază

  • 27. Băşcăliosul  |  15 Ianuarie 2011 la 18:46

    Nora 21,
    Mare sportiv al vremurilor din veşnica umbră a lui Năstase are fair-play-ul în sânge: nu acceptă nimic pentru fiul său; vrea legi doar pentru Grivei şi VIP-uri pentru cocaină.

    Apreciază

  • 28. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 18:54

    Băscăliosul, la irealitatea într-o emisiune mai veche, se avansase ideea serioasă(!)( deloc băscălioasă :D) că ţiriacului, ca personalitate de valoare natională, ar trebui să i se ridice statuie! „O statuie mistreaţă cu mustaţă”, scrisesem atunci, dacă-mi aduc bine aminte 😆

    Apreciază

  • 29. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 19:15

    Sunt mărturii care ni-l prezintă pe Eminescu drept un „tânăr sănătos ca piatra” şi grozav înotător, pentru ca la maturitate să devină un om carcacterizat drept un bărbat mai degrabă scund – aproximativ 1,65 metri înălţime – cu o forţă şi o musculatură aparte, precum şi „deosebit de păros”. Şi una dintre iubirile lui, Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu, îl descria, prin anul 1876, ca fiind „mai mult scund decât înalt, cu un cap ceva cam prea mare pentru statura lui, (…) prea cărnos la faţă, nebărbierit, cu dinţi mari şi galbeni, murdar pe haine şi îmbrăcat fără nici o îngrijire”. Ea mai preciza că Eminescu era total lipsit de maniere, râdea mult, cu lacrimi şi zgomotos, inclusiv la masă. Poetul era un mare consumator de tutun şi de cafea”.

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 19:33

    Fini, după ce am văzut „Shakespeare in love” m-am întrebat dacă şi când se va -ncumeta un cineast român să realizeze un film, nu un documentar, care să nu contrazică datele reale, dar care să amplifice artistic percepţia despre poet 🙂

    Apreciază

  • […] Blogul Norei Damian: Constantin Noica: Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românesti […]

    Apreciază

  • 32. Un tanar de stanga  |  15 Ianuarie 2011 la 20:10

    Buna Fini
    Un om cu totul remarcabil. Ne-a lasat opera lui cu pretul sanatatii si vietii luii
    Nora
    E complicat. Aici e v orba de o aventura a spiritului si nu o viata aventuroasa. Un cineast nu are cum sa intre in intimitatea poetului – poate monstruoasa ?- decit daca este si el un geniu.

    Apreciază

  • 33. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 20:12

    Nora, 🙂
    31

    bună idee!
    Avem cineaşti buni, să sperăm că i se va aprinde beculeţul vreunuia.

    Apreciază

  • 34. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 20:24

    TDS, exact! E simplu să „recreezi” aventurile unei vieţi, e infinit mai dificil să redai aventura spiritului, a unui asemenea spirit 🙄

    Apreciază

  • 35. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 20:25

    Fini, m-as bucura! Poate o să reusească cineva 🙂

    Apreciază

  • 36. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 20:32

    UTS,

    te salut!
    Au apărut materiale în care se vorbeşte despre asasinarea lui Eminescu; Dacă nu mă înşel în Gândul. Stai că parcă am văzut şi un clip, s-ar putea să-l găsesc.
    Nu am ştiut de picanteria cu Caragiale. Mare pişicher Caragiale, de la Veronica Micle la Cela Delavrancea. Frumos este că una din iubirile lui Eminescu a fost Cleopatra Poenaru, verişoară cu I.L.Caragiale.

    Apreciază

  • 37. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:00

    Apreciază

  • 38. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:01

    Apreciază

  • 39. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:03

    Voce catifelată.

    Apreciază

  • 40. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:06

    Un concert care metită să fie audiat.

    http://www.4arte.ro/2010/12/28/16308-mezzosoprana-ruxandra-donose-concerteaza-pe-21-ianuarie-la-sala-radio/

    Apreciază

  • 41. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:08

    Apreciază

  • 42. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:10

    Apreciază

  • 43. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:11

    Apreciază

  • 44. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:13

    Apreciază

  • 45. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 22:13

    Fini, super, nici nu stiu cu care s-ncep! Cred că ascultând-o pe Valeria Seciu 🙂

    Apreciază

  • 46. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:14

    Apreciază

  • 47. Fini  |  15 Ianuarie 2011 la 22:15

    Nora, 🙂

    cum ţi-e voia!

    Apreciază

  • 48. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 23:34

    „Cu mâna pe inimă, recitând versuri de Eminescu, Adrian Săhlean este o apariţie emoţionantă. În felul acesta a cucerit câteva mii de americani, atingându-i, pe limba lor, cu graţia versului eminescian. Cu siguranţă, pentru a mişca oameni dintre care unii, probabil, nici nu ştiu unde se află România pe hartă, a fost nevoie de adevarată măiestrie. Ca orişice mare act artistic, traducerile lui Adrian ţin de vocaţie. A fost nevoie de o anumită experienţă de viaţă, de o anumită experienţă a limbii, de un talent special pentru muzică, pentru ca poeziile lui Eminescu să se întrupeze pe pământ american.(…)
    Dacă poetul nostru naţional a emoţionat în decembrie mii de americani în plină criză, în urma unui turneu întreprins în câteva universităţi de pe coasta de vest, înseamnă că poezia încă mai poate fi un remediu esenţial, cathartic.”…

    Apreciază

  • 49. noradamian  |  15 Ianuarie 2011 la 23:36

    Terrence Montgomery (regizorul producţiei newyorkeze “The Evening Star”, prezentată off-Broadway în 2005 şi 2008): „Traducerile lui Adrian G. Săhlean sunt un cadou imens pentru lumea vorbitorilor de engleză. Aceste poezii minunate aduc o muzică încă necunoscută auzului american, dezvăluindu-ne o cultură puţin cunoscută şi înţeleasă. Un triumf de lumină într-o lume învăluită de întuneric şi violenţă, ce ne reînvie speranţele dincolo de o resemnare disperată.”

    Fragmentele au fost preluate dintr-un interviu deosebit de interesant cu traducătorul Adrian Săhlean, de aici : http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A591393&xgs=1&xg_source=msg_share_post

    Apreciază

  • 50. Fini  |  16 Ianuarie 2011 la 00:06

    Apreciază

  • 51. Fini  |  16 Ianuarie 2011 la 00:08

    Noapte bună! 🙂

    Apreciază

  • 52. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 00:11

    Fini, thanks! Noapte bună 🙂

    Somn usor, tuturor

    Apreciază

  • 53. Fini  |  16 Ianuarie 2011 la 07:06

    NEAŢA! 🙂

    Apreciază

  • 55. Salomea  |  16 Ianuarie 2011 la 10:41

    Apreciază

  • 56. Salomea  |  16 Ianuarie 2011 la 11:09

    Salut gradinii si gradinarilor,
    Am gasit pe utube clipul de mai sus, nu credeti ca este actual si azi , in multe sisteme politice, chiar si in unele democratice ?
    Cred ca este genial , ca toata opera lui.

    Apreciază

  • 57. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 11:57

    Salut, prieteni! 🙂

    Fini, excelentă cafeaua la Paris 🙂

    Apreciază

  • 58. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 12:02

    Skorpion, danke, fabulos destin, am trimis articolul şi facebook! 🙂

    Apreciază

  • 59. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 12:03

    Salome :), multzam, am reascultat poemul, actualitatea lui dovedeste că spiritual, lumea a rămas exact aceeasi, înţepenită în aceleasi tare ( egoism, înselătorie, lăcomie) desi, tehnologic, a progresat enorm de atunci…

    Apreciază

  • 60. baricada  |  16 Ianuarie 2011 la 13:09

    Când, oare, se va rescrie istoria, şi va fi acceptată oficial varianta „execuţiei” comandate a unui Eminescu devenit deranjant pentru puterea liberală a vremii? Când va fi recunoscut ca victimă a evreimii ce controla viaţa politică şi administrativ socială a Moldovei şi avea influenţă decizională chiar la nivel naţional? Când se vor reanaliza, prin prisma publicisticii interzise a lui Eminescu, realităţile acelor ani şi când se va scrie, negru pe alb, „NU A MURIT, DOMNULE, CA UN NEBUN SIFILITIC!.. A FOST UCIS, CA UN INOPORTUN MILITANT PENTRU REDEŞTEPTARE NAŢIONALĂ!”

    Apreciază

  • 61. Băşcăliosul  |  16 Ianuarie 2011 la 13:46

    Saluttare!

    După o sutăduă’ş’doi,
    Cine ne ia tot… de boi?

    Apreciază

  • 62. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 13:49

    Baricada, salut, multzam pentru clip. De acord cu tine, ar trebui să se facă lumină în acest ungher întunecat ca si în altele destule, nelămurite din istoria noastră mai veche si mai nouă. Dar a generaliza (etniciza acuzele) este neproductiv şi nedrept. Salome este evreică iar eu sunt „hibrid” greco-român. Asta nu ne-a determinat să socotim relevante sau definitorii aspectele naţionaliste din gândirea jurnalistului Eminescu („grecotei cu nas subţire”, „antisemistism” etc). Dimpotrivă, crezul meu este că Eminescu aparţine spiritual tuturor celor sincer iubitori de românism, doritori de redeşteptare naţională, conştienţi de geniul său creator de limbă, de suflet al naţiei.

    Apreciază

  • 63. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 13:52

    Băscăliosul, chiar, cine? 🙄 🙂

    Apreciază

  • 64. Băşcăliosul  |  16 Ianuarie 2011 la 13:58

    Din o sutădOuă’ş’doi, am furat un ou… de bou. 🙂

    PS. Cu antisevreismul nu sunt deloc de acord.
    Am copilărit, am fost coleg, prieten şi din nou coleg şi prieten cu atât de mulţi evrei, încât pot spune că i-am cunoscut îndeaproape şi pe îndelete.
    Au fost şi sunt oameni extraordinari, îi preţuiesc în mod deosebit.

    Apreciază

  • 65. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 14:14

    Băşcăliosul, asa socotesc si eu. Generalizările politice sunt de sorginte totalitaristă, nu servesc binelui comun 🙂

    Apreciază

  • 66. Băşcăliosul  |  16 Ianuarie 2011 la 14:25

    Am avut ocazia să am un amic şi vecin, medic la un spital de nebuni. Mi-a povestit multe minuni spitaliceşti, de după 1989 şi mai ales dinainte. Când le auzi cu lux de amănunte şi afli că orice este posibil în mediul ăsta, îţi vine să-ţi iei câmpii.
    Acum e cel puţin la fel de grav: proştii şi nebunii sunt lăsaţi liberi, apar peste tot, ne dau lecţii televizate, inclusiv despre sănătatea, conştiinţa sau normalitatea lor. Calitatea lor cea mai mare este aceea că se generalizează singuri, prin forţe proprii şi de-a dreptul nebuneşti.

    Apreciază

  • 67. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 14:37

    Băscăliosul da, asta e o formă de multiplicare de care vom scăpa doar când, datorită faptului că nu e capabilă să se autocontroleze, se va prăbuşi cu „realitatea” nebunilor ei cu tot 🙂

    Apreciază

  • 68. Băşcăliosul  |  16 Ianuarie 2011 la 14:45

    ORI-ORI, Ospiciul Realităţii Imaginare… în loc de bal. 🙂

    Apreciază

  • 69. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 15:11

    Băscăliosul, si-or da „foc la puscărie şi la casa de nebuni” 😆

    Apreciază

  • 70. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 15:11

    Postare nouă

    Apreciază

  • 71. baricada  |  16 Ianuarie 2011 la 15:12

    Sărutări de mâini, Nora!.. Nu vreau să etnicizez o serie de acuze, departe de mine, şi nici nu-mi stă-n fire s-o ţin ca Vodă prin lobodă cu tirade antisemite în stilul delirului vadimist… Vorbeam doar de recunoaşterea unei stări de fapt de secol XIX, şi nu încercam să sprijin stările de spirit din aceeaşi perioadă. Istoric vorbind, faptul că Eminescu a fost o victimă a nou instalatei puteri liberale nu poate fi contestat, la fel cum oricând poate fi probată, prin documente şi luări oficiale de poziţie, şi reacţia comunităţii evreieşti de-atunci la articolele lui Eminescu.
    Altfel, atât pe Salome cât şi pe tine vă rog să mă scuzaţi, nu încercam să arunc anatema asupra vreunei seminţii… Pledam doar pentru recunoaşterea unei realităţi istorice. Român fiind, n-am să tăgăduiesc niciodată atrocitatea pogromului antievreiesc al lui Antonescu, căci l-am asumat, repet, tocmai ca pe o realitate istorică…

    Apreciază

  • 72. noradamian  |  16 Ianuarie 2011 la 15:17

    Baricada, OK, multzam 🙂

    Apreciază

  • 73. Fini  |  16 Ianuarie 2011 la 17:09

    Salomea, 🙂

    mă bucur de fiecare dată când vii, nu uita că „ochii care nu se văd se uită”.
    „Împărat şi proletar” socotesc că a fost scris dintr-o pornire romantică a Lucefărului. Dar în anii când ne-a fost dat s-o învăţăm mai de voie, mai de nevoie ca o chinteseţă a operei lui Eminescu am avut o adversitate în primul rând faţă de dictatura proletariatului. Deci socotesc că e bine din când în când un remember.

    Apreciază

  • 74. Fini  |  16 Ianuarie 2011 la 17:17

    Baricada te salut!

    Cred că speculaţii se pot face de tot soiul.
    Atitudinea şi neglijenţa impardonabilă a autorităţilor româneşti sunt cele care trebuie arătate cu degetul.

    Apreciază

  • 75. baricada  |  16 Ianuarie 2011 la 19:35

    Salve, Fini! Încerc să mă ţin cât mai departe de speculaţii dar, în ceea ce priveşte autorităţile vremii, sunt convins că, în cazul lui Eminescu, ar trebui să le fie reproşată mai degrabă reaua credinţă decât neglijenţa…

    Apreciază

  • 76. Komunikacja wewnętrzna  |  18 Iulie 2013 la 15:49

    Greetings! This is my first visit to your blog! We are a collection of volunteers and
    starting a new initiative in a community in the same niche.
    Your blog provided us valuable information to work on.
    You have done a outstanding job!

    Apreciază

  • 77. baumpflege  |  8 Octombrie 2013 la 16:47

    baumpflege

    Constantin Noica: Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românesti | Gradina de hartie

    Apreciază

  • 78. noradamian  |  15 Ianuarie 2014 la 12:55

    Reblogged this on Gradina de hartie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 890,755 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.359 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 890,755 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: