Nostalgii şi anti-nostalgii

26 februarie 2011 at 14:14 120 comentarii

Sublimul poate transcende chiar şi ridicolul dacă vine din bunăcredinţă şi naivitate. Nu şi când buna credinţă, în timp, se dovedeşte a fi exces de iubire de sine şi vanitate. La o săptămână după ce se culegeau gloanţele de pe străzi şi se (re)numărau morţii ne regăseam, mulţime de naivi, în poporul care, ieşind din regimul de teroare, subscria entuziast apelului d-lui Liiceanu către lichele. Fiţi o vreme stingheri. Nu mai apăreţi la televiziune. Nu mai scrieţi in ziare. Nu vă mai ridicaţi glasul decât pentru o scurtă căinţă, căci altfel îl ridicaţi din nou în minciună. Lăsaţi cuvintele să spună ceea ce spun; nu mai folosiţi o vreme vorbele “demnitate”, “libertate”, “conştiinţă”, “dreptate”, “popor”. Cuvinte care l-au propulsat imediat pe dl. Liiceanu direct în imaginea, de care aveam mulţi nevoie, a unui Moise recuperându-şi „cu forţă şi graţie”, turma din deşertul comunist. Despărţind astfel, caprele de oi, părea o chestiune de timp până când, supuse, cele dintâi aveau să se căiască public. Fără să le fie frică, ci doar, din când în când, o lungă şi insuportabilă ruşine. Ei aş, sfântă naivitate: apelul n-a ajuns să răscolească conştiinţe, ci doar,a stârnit, insuportabil, spiritele. Oricum, din deşertul iluziilor, naţia se trezise, peste noapte, într-un cimitir de vise. Un loc în care, în scurt timp nu s-a mai văzut gospodar- de hoţ, revoluţionar- de terorist şi capră- de oaie. Sălbăticindu-se mioritic, poporul s-a-mpărţit în găşti, unii s-au risipit, alţii au poftit la brânză de capră. Pentru că mulţi lupi s-au înnoit în blănuri de oaie, comunişti în anticomunişti şi securişti în antisecurişti, războiul de apărare a patriei devenise totuna cu cel de cucerire a ei. Din acest moment (unii zic c-ar fi între primul şi al doilea mandat al d-lui Iliescu) păzite de lupii- antilupi, caprelor nu le-a mai fost pic de teamă. S-au pus pe ros păduri şi culturi, organical and mineral foods, pe băut în neştire petrol şi gaze. Cu trifermentul antenelor şi a altor ajutoare de digerat realitatea au produs şi căcărezele explozive necesare pentru încăierările cotidiene. În fine, victoria asupra Monei Muscă, a readus, o clipă, consensul între părţi: caprinele, fericite că, păcălind iar naţia, au scăpat de ceva mâncărimi deranjante, ovinele mulţumite că au readus standardele morale în politică. Multe antilichele de ieri, azi dovedindu-se lichele, poate ar fi necesar un nou apel, nu de alta dar, încremenind în cel vechi, turma risipită pare a nu-şi mai găsi pic de forţă şi graţie.

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , , .

În aşteptarea boborului Amintiri din Grecia (1)

120 comentarii Add your own

  • 1. theo  |  26 februarie 2011 la 14:32

    BINE SPUS DE UN BLOGER:

    PATRICIU S-A DEZBRÄCAT DE CARACTER SI NE-A ARÄTAT

    LICHEAUA DIN EL:

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  26 februarie 2011 la 14:42

    Theo, perfect adevărat, nu doar de acum ci de multă vreme.

    Apreciază

  • 3. Creanga  |  26 februarie 2011 la 14:51

    Bine ai revenit Nora,

    Lumi imi cer scuzi daca iese prea lunga poezeaua.

    Doar cat ai trage un glont s-au ascuns
    Pana sa-si traga un ras si un tuns
    Apoi au iesit in bataia reflectoarelor
    Lansand dezinformare la televizor
    Televiziunea este atacata de teroristi
    Facem apel cate tara si parasutisti!
    S-au parasutat lichelele-n prim plan
    Temandu-se c-or ramane far’ ciolan
    Ce a fost intinat trebuia nitel spalat
    Si-apoi Gorbaciovul roman votat
    Chiar de era lup behaia a oaie
    Si tot mai vroia sa ne stranga de … turloaie
    Turma indopata atatia ani cu propaganda
    N-a observat ca blana-i de fatada
    Ca dedesubt e acelasi caracter
    Ce-aplauda pe doamna inginer
    Statut atatia ani in esalonul doi
    A cam poftit la branza de la oi
    Si setea cu petrol a astamparat
    De a scos flacari si gaz imediat
    Doar cativa s-au prins de miscare
    Erau golani cu pleata lunga tare
    S-au adunat pe la Universitate
    Blana de lup lumii sa arate
    Lupul prea mult nu a rabdat
    Si cainii mineri in piata a chemat
    Ce-a fost stiti foarte bine
    Au scarmanat caprine de ovine
    Ei si ce vremuri mai erau atunci
    Cand cainii ascultau de porunci
    Acum doar se gudura pe sticla
    Umpland doar cativa nostalgici de oftica
    Incremeneala in proiect se sfarseste
    Cand lupul dintii-n gratii isi toceste

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  26 februarie 2011 la 14:58

    Creangă, cronicar cu har 🙂
    ne luptarăm iar si iar, dar nu mai iesim din amar 😉

    Apreciază

  • 5. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 15:12

    Saluttare, prea frumoasă postare!
    Patriciu a fost ajutat de Bombonel să se dezbrace mai repede, din nerăbdare şi curtoazie emanată de cointeres, într-o plăcere consensuală, de şcoală seculară şi cancelarie iliesciană.

    „Securiştii deveniţi antisecurişti” şi-au abandonat secerea şi au adoptat direct gloanţele teroriste şi antigolăneşti, scoase pentru valorificare în Piaţa Universităţii sau pe la colţuri de stradă. Minerii au fost dotaţi cu GPS-uri pentru stăpânirea spaţiului locativ al capitalei şi capitalul electoral de ambulanţă naţională, fiindcă antisecuriştii dezbrăcaţi de uniforme aveau salopete luminate cu lămpaşe şi grija să nu şi le murdărescă odată cu caracterul dacă se vor fi înfăţişat fără cap, în rol de ghid turistic prin sediile partidelor sau fabricile de valută la domiciliu.

    În restul deceniilor, au fost numai tunuri trase într-o linişte desăvârşită… să se audă Musca. Am vorbit de lichele, dar ne-au călcat tâlharii la drumul mare şi deschis libertăţilor câştigate în revoluţia confircării.

    Apreciază

  • 6. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 15:14

    revoluţia confiscării.

    Apreciază

  • 7. Fini  |  26 februarie 2011 la 15:30

    Dezbateţi voi că eu acum vreau să vă doresc o dupămasă faină.

    CARNAVAL LA VENEŢIA 26 februarie – 8 martie

    Apreciază

  • 8. Fini  |  26 februarie 2011 la 15:31

    Apreciază

  • 9. Fini  |  26 februarie 2011 la 15:33

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  26 februarie 2011 la 15:35

    Bsk, salut! Asa stau lucrurile, din păcate. Din punctul meu de vedere apelul a polarizat nefericit societatea, a antrenat-o în bătălii pierdute dinainte, lipsind-o de un minim de viziune. Intrarea în febra identificării personale a „lichelelor” a favorizat oportunismul şi lichelismul de orice fel

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  26 februarie 2011 la 15:37

    Fini, salut, danke, muzica repară tot 🙂

    Apreciază

  • 12. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 15:57

    Nora 10 (cu felicitări! 🙂 )
    …ca şi cum am ruga bolile Pământului să ne părăsească sau să ne ocolească, fără tratament şi prevenţie, doar prin apel la conştiinţa lor gata-gata să reverse… de prea multă umplutură.

    Apreciază

  • 13. luminita  |  26 februarie 2011 la 16:10

    Nora,
    o postare de zile mari.
    No comment .

    Apreciază

  • 14. luminita  |  26 februarie 2011 la 16:12

    „Oricum, din deşertul iluziilor, naţia se trezise, peste noapte, într-un cimitir de vise. Un loc în care, în scurt timp nu s-a mai văzut gospodar- de hoţ, revoluţionar- de terorist şi capră- de oaie. Sălbăticindu-se mioritic, poporul s-a-mpărţit în găşti, unii s-au risipit, alţii au poftit la brânză de capră. Pentru că mulţi lupi s-au înnoit în blănuri de oaie, comunişti în anticomunişti şi securişti în antisecurişti, războiul de apărare a patriei devenise totuna cu cel de cucerire a ei. „

    Apreciază

  • 15. noradamian  |  26 februarie 2011 la 16:30

    Lumi, Bsk, MULTZAM!! 🙂

    Apreciază

  • 16. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 16:31

    „Armata e cu noi, justiţia e cu noi, miliţia e cu noi, partidul e cu noi…”, toţi şi toate sunt cu noi, în afară de… noi, fără să ne deosebim oi de boi sau viceversa, mulţi, da’ singuri şi singurii creduli care se văd înconjuraţi de atâtea… bunătăţi.
    „-Armata e cu noi”
    -Asta-i bună!
    „Justiţia e cu noi”
    -Asta-i bună!

    Apreciază

  • 17. noradamian  |  26 februarie 2011 la 16:42

    Bsk, pe fondul duplicităţii cultivate atâta amar de ani, o asemenea chemare a funcţionat ca o provocare, nicidecum ca un ajutor în folosul constiinţelor suferinde. Cu efecte de-nţeles acuma 😉

    Apreciază

  • 18. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 16:57

    Acum se scrie la fel, dar se citeşte altfel, altfel n-am vedea înţelesul corect:
    -„Ciocoii vechi şi noi” (toţi ciocoi)
    -Ciocoii vechi… şi noi. (ciocoii vechi la vremuri actuale, iar noi tot oi de boi sau viceversa)

    Apreciază

  • 19. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 17:03

    Lumi „paralele-paralele”, cu zice un blog al bombonautului.

    Apreciază

  • 20. clemycali  |  26 februarie 2011 la 17:52

    Buna seara si bine te regasesc nora.
    Incitanta postare si intr-adevar, biata turma ratacita si debusolata. Dar cat este in ratacirea asta naivitate si cat complicitate?
    PS: la postul trecut am postat Tosca nu stiu daca ai vazut-o.

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  26 februarie 2011 la 18:13

    clemy, servus 🙂
    O , desigur! ! Multumesc si aici 🙂
    Vezi comentul 169 de la postul trecut.

    Apreciază

  • 22. Băşcăliosul  |  26 februarie 2011 la 18:15

    Între naivitate şi complicitate mai încape delăsarea. (conştientă şi fără înclinaţie spre complicitate efectivă, doar din comoditatea puturăşeniei)

    Apreciază

  • 23. tiberiuorasanu  |  26 februarie 2011 la 18:20

    Sara buna!

    OFF topic.
    Pe TVR Cultural, conferinţa de presă a domnului Pleşu cu Adam Mitchnik.

    Apreciază

  • 24. dictaturajustitiei  |  26 februarie 2011 la 18:20

    Seara bună 1
    Ce mai faceţi ? La Văleni e gerul ca la Bobotează şi cum ,am impresia că nu a fost anul acesta.

    Articolul ca de fiecare dată cu o notă pe care nu am găsit-o la alţii.

    O lichea cu bun simţ nu mai este lichea. Asta cred că ar fi axiomă. Dacă o numim teoremă, ieşirea d-nului Patriciu demonstrează că nu există excepţii.

    Apreciază

  • 25. Nea  |  26 februarie 2011 la 18:43

    Câţiva stingheri:
    Sorin Roşca Stănescu,
    Voiculescu Felix
    Vântu NUŞ
    V. cataramă
    Patriciu
    Quintus
    Amedeo Lăzărescu

    Mai continuaţi şi voi, că mi s-a făcut scârbă

    Apreciază

  • 26. noradamian  |  26 februarie 2011 la 19:25

    Salut din nou 🙂
    Bsk, toată tărăsenia pleacă de la faptul că apelul cu pricina are o natură colectivist- generalizatoare, pe când recepţia lui e individuală,
    Adică fiecare cu lichelele lui, din raza lui personală de cuprindere. inclusiv orice prezumtivă lichea cu propriile lor selecţii.
    Un fel de „poftiţi la cleveteală publică” ca să se amestece bine tot. Şi atunci cui, dacă nu lichelelor, putea folosi o asemenea „platformă civică”? 😉

    Apreciază

  • 27. noradamian  |  26 februarie 2011 la 19:39

    Tibi, servus si multzam 🙂

    Apreciază

  • 28. noradamian  |  26 februarie 2011 la 19:40

    DJ, multzam 🙂 si pe aici e iarnă urâtă si frig
    Asa e, bună observaţie! O lichea care are bun simţ, adică face cuminte pasul înapoi ascultând apelul, nu e lichea. Prin urmare chiar prin acest mic exerciţiu de logică se poate spune că apelul era doar retorică fără sens. Nici n-ar fi meritat atâtea discuţii, dacă n-ar fi avut urmări în alt sens, unul nedorit.

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  26 februarie 2011 la 19:41

    Nea, sunt multi, intre timp au cam iesit din anonimat, din canale, agresivi şi forţosi, cu nimic mai curaţi de cât au fost.În schimb au produs munţi de murdărie.
    O re-apelare publică chiar si cu destinaţie precisă, cu îndemnul de a face celebrul pas înapoi i-ar aduce iar în postura de a reacţiona în băscălie, spre murdărirea a tot ce se poate. Exemplul iesirii conului costache e edificator.

    Apreciază

  • 30. Nea  |  26 februarie 2011 la 21:10

    Aşa e.
    Care conu costache?

    Apreciază

  • 31. Fini  |  26 februarie 2011 la 21:32

    Patriciu

    Apreciază

  • 32. Nea  |  26 februarie 2011 la 21:35

    Ahaaa, mersi.

    Apreciază

  • 33. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:01

    cu plaisir 🙂

    Apreciază

  • 34. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:03

    Apreciază

  • 35. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:04

    Apreciază

  • 36. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:05

    Apreciază

  • 37. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:06

    Apreciază

  • 38. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:07

    Apreciază

  • 39. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:09

    Apreciază

  • 40. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:11

    Una pentru melancolici sau somnoroşi:

    Apreciază

  • 41. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:11

    Fini, multzam de invitatie la carnaval! Superb 🙂

    Apreciază

  • 42. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:14

    Fini, 34, Menuetul nu si-a pierdut farmecul 🙂

    Apreciază

  • 43. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:18

    Fini, dar Paganini de la 35 e o încântare 🙂

    36, ar fi fost păcat să nu inspire un balet, si ce balet! 🙂

    Apreciază

  • 44. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:27

    Nora,

    Paganini este cântat mult şi de lăutari virtuozi

    Apreciază

  • 45. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:31

    Buni interpreţi şi cei doi lăutari. Virtuozitate&talent 🙂

    Apreciază

  • 46. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:33

    Nora,

    tema principală din „Carnavalul” lui Paganini este folosită şi de compozitorul baletului (Cesare Pugni)

    Apreciază

  • 47. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:36

    Fini, am remarcat! Tema permite „jocul” fără să-şi piardă farmecul şi graţia 🙂

    Apreciază

  • 48. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:37

    Apreciază

  • 49. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:47

    Fini, valsurile grandioase, dramatice chiar, merg bine cu eleganţa si fastuozitatea carnavalului venetian! 🙂

    38, Shostakovici, dar 39? La fel de cunoscut, dar nu-mi vine-n minte acum 🙄

    Apreciază

  • 50. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:48

    Făcând legătura cu clipul de la 44 cred că am cântat pentru Kelemen Hunor 😆
    Lendvay e formidabil.

    Apreciază

  • 51. Fini  |  26 februarie 2011 la 22:50

    Nora,

    39 este Aram Haciaturian.

    Apreciază

  • 52. noradamian  |  26 februarie 2011 la 22:51

    fini 😆 😆

    Lendvay merită toate aplauzele! Hunor, nem tudom, să vedem 🙄

    Apreciază

  • 53. Fini  |  26 februarie 2011 la 23:07

    Nora,

    parcă n-aş mai rămâne
    Îţi doresc „Vise frumoase!”

    Apreciază

  • 54. Fini  |  26 februarie 2011 la 23:08

    SOMN UŞOR! tuturor. 🙂

    Apreciază

  • 55. noradamian  |  26 februarie 2011 la 23:09

    Fini, super ceardasul! Szép köszönet 🙂

    Noapte bună 🙂

    Apreciază

  • 56. Fini  |  26 februarie 2011 la 23:27

    Nora,

    Contrabasistul face minuni pe „dulapul” lui. Sunt ca alea de la puşcărie……….
    Jó éjszakát!

    Apreciază

  • 57. baricada  |  26 februarie 2011 la 23:50

    Nora, concretă şi oportună, ca întotdeauna… Mai mult decât atât, benefică aş spune, pentru că m-ai făcut să redezgrop Apelul (o fac periodic, în fiecare aprilie şi iunie, când storc din chitară Cântecele Golanilor din Piaţă) şi să-mi pansez cu el parte din vânătăile survenite interacţiunii cotidiene cu realitatea… Liiceanu de-atunci nu mai e Liiceanu de azi, la fel şi Dinescu, Tănase ori Hurezeanu, Apelul rămâne, însă, mai actual ca oricând, ca o dovadă a stagnării noastre sociale…

    Apreciază

  • 58. clemycali  |  27 februarie 2011 la 02:25

    Buna dimineata 🙂 M-am intors acasa si citind comentariile sunt datoare cu un raspuns ptr nora: interpretul lui Mario Cavaradossi este Marcello Alvarez, unul din preferaratii mei si unul din cei mai buni tenori actuali. O alta descoperire a raposatului Luciano Pavarotti, omul pe care Teatro Colon din Buenos Aires a refuzat sa-l angajeze.

    Apreciază

  • 59. noradamian  |  27 februarie 2011 la 11:39

    Ziua bună 🙂

    Baricada, multzam, ai rămas, se vede, un romantic 🙂
    Asa e: s-au schimbat oamenii, fiecare în felul lui, cu traseul si cu interesele lul.
    O acţiune publică trebuie apreciată după efecte, cred, nu după notorietatea sau alte calităţi ale promotorilor. În cazul apelului efectele au fost inverse faţă de cele asteptate de suporteri. Eu am incercat să-mi explic cauzele.

    Apreciază

  • 60. noradamian  |  27 februarie 2011 la 11:45

    Clemy, da, mi-aduc aminte că l-ai mai adus si chiar prezentat pe Alvarez în Grădină, cu altă ocazie. 🙂 Nu l-am recunoscut în Tosca, desi îmi-era cunoscută vocea.

    Apreciază

  • 61. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 11:47

    „Apelul pentru lichele” a fost, din start, o mare, o enormă greşeală.
    În condiţiile lui Decembrie ’89, te adresezi celor care făuresc istoria, celor care-şi dau sângele şi viaţa. Îi îmbărbătezi, îi lauzi că fac ceva, ceva care era de neconceput până la evenimentele din 22 Decembrie.
    A te adresa eşalonului doi, trei, de partid este o mare renunţare la mândrie. Duşmanul de naţie, rămâne duşman de naţie. Nu te milogeşti la el cu tonul: „Haide bre! Înţelege odată că trebuie să-mi dai scaunul tău, poziţia ta! E timpul nostru acum”. ŢDu-te nenicule şi odihneşte”.
    Pe duşman (că era clar că e duşman) îl plezneşti, dai cu el de pământ, fă-l să fugă. Nu te aştepta la mila lui sau la dispoziţia lui de moment.
    În Germania, în Cehoslovacia şi Polonia, aşa s-a procedat. Securităţile lor au avut de răspuns. Foştii au pierdut totul.
    Nu la noi, însă… La noi se făceau apeluri la lup, ca să lase oaia din dinţi…
    Un lucru nu este de înţeles şi asta este marea greşeală a multora din lumea occidentului (de exemplu). Hai să zicem că mass media (controlată sau ba) nu te place. Tu eşti politician.
    Dacă vrei să-ţi faci „relaţii bune” cu mass media, ai încurcat-o!
    Aparent, parte din mass media va lăsa impresia că te iartă, dar de fapt, se dă mai aproape de tine (că ai lăsat garda jos) şi te va lovi, tocmai când te ustură gura…
    Nu!
    Cu mass media te lupţi.
    Or tu – or ei. Cale de mijloc nu există.
    Uitaţi-vă la Preşedintele Băsescu. Nu se milogeşte la nimeni. Ştie cine, unde şi cum procedează duşmanii. Nu le dă nici cel mai mic semn de slăbiciune.
    Să nu credeţi că undeva, adânc în sufletele lor, toţi cei care sunt împotriva lui, nu îl admir! Da, îl admiră, dar pentru acest lucru, îl urăsc şi mai tare. Şi aşa, se scrie istoria.
    Orice semn de slăbiciune, face ca istoria ţării să fie scrisă cu altă cerneală.
    Poolimea ce face însă? NIMIC, că de aia e poolime… Cine va avea de suferit mai târziu? Hm?
    Desigur: poolimea!!!
    Aşa că, în încheiere, „apelul” cu pricina, teoretic a fost o greşeală. Practica a confirmat că este o greşeală.
    Când în mijlocul revoltei, tu te revolţi în genuchi, pierzi.
    Vreţi să spuneţi că nu s-au pierdut două decenii din istoria vieţilor voastre?

    Apreciază

  • 62. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 11:53

    Scuze:
    ştie cine sunt duşmanii, unde sunt duşmanii şi cum procedează duşmanii.
    Aşa trebuia scris şi citit mai sus…
    Cer iertare!

    Apreciază

  • 63. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 12:00

    Revin:
    În istorie, a învins, învinge şi va învinge cel care loveşte cel mai tare, nu cel care plânge cel mai tare.
    Contraziceţi-mă!

    Apreciază

  • 64. noradamian  |  27 februarie 2011 la 12:41

    Arizona, salut! Apelul a pornit de la premize iluzorii şi dintr-o constiinţă prea plină de sine. Posibilitatea de (auto)apreciere a lichelelelor, invocate la grămadă, era ridicolă. Nu eram o armată de învingători care, prin glasul din înalturi a comandantului, să le facă morală celor ” învinsi” promiţându-le „iertarea”. Ei erau învingătorii, de fapt, asteptau doar momentul să se instaleze în toate poziţiile de putere, să ocupe instituţiile si să devalizeze statul. Apelul le-a fost realmente de folos prin efectul de confuzie produs. Multe lucruri si multe personaje s-au dovedit complet altfel decât au fost percepute atunci.

    Apreciază

  • 65. noradamian  |  27 februarie 2011 la 12:48

    Arizona, eu cred că asemenea războieli civile sunt exact ce nu ne trebuie. 😉

    Apreciază

  • 66. baricada  |  27 februarie 2011 la 13:09

    Arizona, în decembrie 89 erau atât de mulţi care se adresau celor ce „făureau istoria”, încât prea puţini au băgat de seamă că tagma făuritorilor era înţesată cu activişti, securişti şi alţi colaboraţionişti vopsiţi… Liiceanu tocmai de aceea rămâne în istorie, pentru că a intuit curentul şi a încercat să îi stopeze entuziasmul cu un apel la morală… La fel Victor Rebengiuc, Arizonianule! Îţi mai aduci aminte genialul său discurs? Mulţi au încercat să-l „uite”: „Am văzut foarte mulţi dintre cei care au luat cuvîntul pînă acuma aici la televiziune (…) şi care-ncep prin a-şi cere scuze. Eu cred că asta este o atitudine nu tocmai potrivită. Ce aş vrea să le propun? Înainte de a veni la televiziune să-şi ceară scuze, le ofer o hîrtiuţă, un sul, să-şi şteargă gura.
    Convinge-te:

    Apreciază

  • 67. tiberiuorasanu  |  27 februarie 2011 la 13:34

    Servus!

    nora
    Excelent articol!

    baricada
    De acord!

    Apreciază

  • 68. baricada  |  27 februarie 2011 la 13:37

    Salut, Tiberiu, şi mulţumesc!..

    Apreciază

  • 69. mircea  |  27 februarie 2011 la 13:42

    Sarut mana Nora 🙂
    Salve all 🙂
    Mie mi s-a parut util/necesar apelul(la fel cum am scris intr-un comentariu anterior),apelul sau orice alte randuri/indemnuri asemanatoare isi aveau rostul,dupa parerea mea,ca sa refaca putzin din fibra morala a neamului,sa limpezeasca gandurile celor care au stat mai mult pe latelevizor(cei mai multzi), celor care nu intzelegeau sau erau confuzi, celor care doreau dar nu indrazneau,celor care desi erau majoritatea muta erau totushi in minoritate de luare a deciziilor .Cand esti atat de lipsit de putere ce-ti mai ramane altceva la-ndemana ? .Si inutilitatea isi are, aparent sau nu,sublimul ei.Poate si din cauza asta a fost necesar apelul ,la fel ca si pct.8 ,la fel ca si strigatele-fara comunisti,strigate care nu erau adresate milioanelor de comunisti care numai comunisti nu erau-in marea lor majoritate simpli purtatori de carnet(de frica acestora s-a profitat)-ci doar aceia din varf,asa zisele esaloane 2 si 3.Intr-un fel toate strigate ale deznadejdii pe un fond de sperantza si bucurie imense.Pentru ca defapt nu se intampla nimic din ceea ce credeam/ne doream ca sa se infaptuiasca.A fost “revolutzia” lor nu a noastra,noi am fost doar figurantzi si suntem inca A fost revolutzia securishtilor care au vrut sa scape de Ceasca in rest butaforie cu mult sange nevinovat..Catziva acolo,de prasila, vinovatzi de serviciu,erau necesari,doi mortzi si catziva ,putzini, judecatzi, Sunt cunoscute multe lucruri,altele se lasa asteptate ca sa fie cunoscute,Probabil niciodata nu se va sti adevarul complet , ce s-a intamplat(nu le-om mai apuca)Locuintzele lui Ratziu si Campeanu erau pregatite/puse la punct inainte de a incepe chiar Timisoara….mici detalii in economia vremii.
    Parca ca totzi ne-am fi strecurat inghesuitzi pe aceeasi intrare catre o alta lume,cea libera,primii bineintzeles ei,si-au asigurat intaietatea in toate.Si catziva favorizatzi de soarta,ca mai intotdeauna in astfel de scenarii.Aproape ca nu mai cred ca le-a fost frica.Au mimat frica,s-au jucat tot timpul cu noi,figurantzii.Ce e mai rau e faptul ca ei stiu ca noi stim,si cu toate astea continua sa rada superior.Asta este mishelie.Unde s-a mai vazut vreun carnasier ,si mascul alfa pe deasupra,sa dea drumul prazii..Au imbatranit insa ,dau semne de slabiciune , au devenit nostalgici. Si un alt mascul da tarcoale ,prada avand sanse/sperantze ca sa scape in incleshtarea dintre cei doi. Zic si io. 🙂

    Apreciază

  • 70. noradamian  |  27 februarie 2011 la 13:46

    tibi, servus, multzam 🙂

    Apreciază

  • 71. Creanga  |  27 februarie 2011 la 13:48

    Salutare,
    Bine mai ziceti! Io stau si ascult, eram mic in ’89, stateam cu ochii beliti in televizor si ma bucuram cand l-au omorat pe dictator, nu stiam ca e doar o piesa, pusa-n scena de cel cu tresa.

    Apreciază

  • 72. mircea  |  27 februarie 2011 la 13:51

    „Prada” ,vreau sa zic atat cat a mai ramas din ea(moral,spiritual,material etc ) 🙂

    Apreciază

  • 73. noradamian  |  27 februarie 2011 la 13:52

    Mircea, salut :)cum si eu am fost printre cei care au aplaudat apelul, acum nu fac altceva decât să-l văd prin prisma „roadelor”. Dacă as fi lansat un asemenea apel ( scuze, e doar un artificiu de retorică) ceva mai târziu mi-ar fi fost jenă si mi-as fi cerut eu iertare că am putut gândi că asemenea chemări colectiviste ( de sorginte comunistă, de fapt, pentru cine cunoaste felul în care erau îmbărbătate masele de „învăţători”, chiar dacă era de pe pozitii anticomuniste) A fost, de fapt, un test că desi eram sincer fericiţi crezând că am scăpat de comunism, continuam să gândim în maniera indusă de comunism.

    Apreciază

  • 74. noradamian  |  27 februarie 2011 la 13:56

    Creangă 🙂 servus, „regia” nu era încă vizibilă atunci

    Apreciază

  • 75. noradamian  |  27 februarie 2011 la 14:04

    Se pot da nenumărate exemple care să arate de ce împărtirea oamenilor în lichele si non-lichele, într-o societate din care nu se vedea decât vârful aisbergului şi nici acela clar, nu putea duce la nimic bun.

    Unul dintre ele ar fi că „lichele” precum Mona Muscă au adus mult mai mult bine societăţii decât dizidenti de tipul lui Mircea Dinescu şi nu numai
    Altul ar fi chiar si legat de Rebengiuc devenit susţinător penele ( nu pun nici o clipă în discuţie valoarea lui excepţională ca actor)

    De fapt opoziţia democratică,chiar penelistii se prezentau ca antilichele, atunci, nu? Departe de mine de a le pune o etichetă colectivă de „lichele”, chiar dacă între timp am fost socată de ce se ascunde sub ambalajul respectiv 😉

    Apreciază

  • 76. mircea  |  27 februarie 2011 la 14:18

    Salut Nora 🙂
    Parerea mea este ca „roadele” s-ar fi produs/obtzinut indiferent de existentza sau nu a apelului (sau orice alta actziune de acelashi tip).Cred ca raportat la particularitatzile tzarii noastre,privind comparativ cu alte tzari din blocul estic unde esaloanele superioare au fost mai responsabile,patrioate,pregatite inclusiv cetatzenii mai putzin ignorantzi,la noi o mishcare de jos in sus,reala,ar fi dus la rezultate mai bune(situatzie doar ipotetica tzinand cont de securishtii nostri si frica diseminata in toata societatea).A fost invers.

    Apreciază

  • 77. noradamian  |  27 februarie 2011 la 14:23

    mircea, absolut de acord. Apelul a fost doar un catalizator al schismelor, un îngrăşământ dacă vrei. Situaţia era deja sub controlul lor. Iar societatea era infestată peste poate cu de-ai lor (cum am spus, unii extrem de simpatizaţi public atunci) …Ţi-ai fi imaginat că Marian Munteanu devine vasalul lui Măgureanu? … Că 100 de intelectuali dintre care multora le-am citit cărţile, în care vedeam speranţa luminării ţării, pot sustine un individ găunos precum crin, ba chiar o adunătură a răului precum useleul?

    Apreciază

  • 78. luminita  |  27 februarie 2011 la 14:40

    Arizonianul,
    un comentariu de zile mari .

    O duminica frumoasa , tuturor !

    Eu ma dau hutza pe o panza de paianjen cu babutza mea….si fiindca ea nu se rupea mai intru si-n gradina la Nora.

    Apreciază

  • 79. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 14:45

    Nora dragă, eu chiar nu te înţeleg: mă refer la postarea ta Numărul 64, contrazisă de cea următoare.
    Explică-mi tu mie, ce i-ar fi plăcut lui Ponta, din ceeace am postat eu.
    El reprezintă duşmanul
    Baricada, nici tu nu ai înţeles. Rebenciug şi Liiceanu nu sunt din aceeaşi clasă.
    Ce a făcut Rebenciug este corect.
    Ce a făcut Liiceanu, nu trebuia făcut. Pentru mine, asta este foarte clar.
    Ce nu înţelegeţi voi (şi nu vă fac o vină) este cum se vede de afară ceeace s-a întâmplat atunci.
    În vâltoarea momentelor, poolimea a uitat că ceeace se naşte din pisică, şoareci mănâncă.
    Prin asta s-a instalat Iliescu şi toată clica.
    Eu eram aici, în America…
    Când l-am văzut pe Iliescu cum se erija în conducător, am înţeles că revoluţia a fost furată, poporul înşelat şi eşaloanele 2 şi 3 îşi vor face „dreptate”.
    Ce este neclar în ceeace am postat la 61, 62 şi 63?
    Este o întrebare foarte serioasă şi vă rog argumentaţi.pentru a mă face pe mine, prostul, ca să înţeleg.

    Apreciază

  • 80. mircea  |  27 februarie 2011 la 14:46

    Nu stiu ce sa zic de MM.Cred ca multzi au acceptat ceea ce era de neacceptat(din foarte multe motive-epuizarea energiilor,inutilitatea luptei personale/de grup,intoxicare/manipulare prin tv,ignorantza,oportunism,credintza ca pot face ceva util si pentru ei si ptr.altzii,confuzie etc.,altzi din contra,s-au adaptat situatziei ,habar n-am-poate ca este un alt palier de „valori ” 😦 )

    Apreciază

  • 81. luminita  |  27 februarie 2011 la 14:47

    Eu l-am citit pe Arizona in alta cheie si ii dau dreptate.
    Din-afara asa se vede.

    Apreciază

  • 82. mircea  |  27 februarie 2011 la 15:06

    Arizona 🙂
    Cum sa fure ceva ce a fost a lor defapt ? Cum sa vina lumea la miting daca Ceasca n-ar fi fost convins sa-l tzina ? „Revolutzia” a fost confiscata inainte de a avea loc.Restul a fost figuratzie(e ,desigur,parerea mea)
    Nu acest lucru li se pot imputa(era o ashteptare generala imensa) ci ceea ce a urmat in lunile/anii urmatori. sub directa si inalta lor indrumare 😦

    Apreciază

  • 83. noradamian  |  27 februarie 2011 la 15:07

    Arizona, „Pe duşman (că era clar că e duşman) îl plezneşti, dai cu el de pământ, fă-l să fugă. Nu te aştepta la mila lui sau la dispoziţia lui de moment. În Germania, în Cehoslovacia şi Polonia, aşa s-a procedat. Securităţile lor au avut de răspuns. Foştii au pierdut totul.”
    … pe care dusman? În afară de iliescu si câţiva la vârf care deveniseră „salvatorii” de comunism la fel cum rusii ne scăpaseră de hitleristi- dar nici măcar asta nu stiam atunci, restul era un amestec absolut indecelabil ( de două decenii tot apar dovezi de cât de habarnisti eram) Apoi cum să lupti? Ca-n Egipt? Libia? Si cu care dusmani să lupti? Cu ăia de lângă tine care strigau „jos comunismul” ? Care scriau cărti anticomuniste si prolustratie si care acum sunt ai useleului, ai lui becali etc? Si care tot strigând intraseră-n politică si afaceri cu statul? Care în timp ce noi mărsăluiam si făceam mitinguri visând dreptate si normalitate ei erau deja milionari în dolari?

    Apreciază

  • 84. mircea  |  27 februarie 2011 la 15:08

    …li se poate…

    Apreciază

  • 85. noradamian  |  27 februarie 2011 la 15:09

    Lumi, nu-ncap mai multi în pânza aia de paianjen? Tre’să fie foarte plăcut 🙂

    Apreciază

  • 86. mircea  |  27 februarie 2011 la 15:11

    Nora 83
    Perfect de acord. 🙂

    Apreciază

  • 87. noradamian  |  27 februarie 2011 la 15:36

    Mircea, în lupta contra cronometru pentru democratizare reală, s-au putut vedea o multime de sabotori si de forme de sabotaj. Coruptie, santaj, mijloacele clasice, au fost si sunt nelipsite din arsenalul frânarilor ( din hoardele celor care au confiscat revolutia , apoi statut, politicul, presa 😦 A-şi fi imaginat, în acest caz, că simpatia de care se bucura, de recunoasterea faptului că era una dintre puţinele persoane de la vârful politicii care chiar făcea ceva în folosul societăţii nu va fi pedepsită, având în vedere o pată pe care expertii secu o aveau in magazia cu munitie, a fost o mare imprudenţă a MM. Mai ales că, mare greseală, nu iesise s-o neutralizeze printr-o declaraţie publică. Ca si in cazul apelului, de pe pozitia sa de elită morală autoinvestită cu dreptul de a acorda sancţiuni publice, GL a avut o intervenţie decisivă care numai bine n-a făcut 😉 E suficient să ne amintim cine erau cei care exultau public atunci.

    Apreciază

  • 88. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 15:43

    Oameni buni!
    Voi chiar nu mă înţelegeţi.
    Eu vorbesc de momentul Decembrie 89.
    Că nu a fost să fie cum trebuie, poate vă veţi explica citind „Psihologia poporului român” a socialistului Drăghicescu. Cartea este o analiză ştiinţifică făcută cam prin 1903-1905… Dacă vi se pare prea grea, citiţi „Psihologia poporului român” a lui Rădulescu-Motru, scrisă ceva mai târziu.
    Amândouă cărţile le am în format PDF. Prima este prea mare ca s-o pot trimite ca atare, chiar dacă este concentrată prin zip. Am cum să le trimit printr-un serviciu IT românesc, însă…
    La cerere.
    Le vreţi?
    Trimiteţi adresele voastre de e-mail la adresa mea: koningtwr@gmail.com şi mă ţine de cuvânt.
    Pe subiectul acesta nu voi mai elabora: suntem pe aceeaşi stradă dar pe trotoare diferite. Păcat.
    Chiar vă ajut:
    Absolut în tot ce spuneţi voi, aveţi dreptate.
    Eu sunt un prostovan.
    Scuze că v-am inopotunat!

    Apreciază

  • 89. luminita  |  27 februarie 2011 la 15:45

    Nora,
    era o figura de stil .
    Panza de paianjen e cea care o tine acum in viata pe batrana mea pianista , nonagenara, doborata de o viroza cu complicatii.
    Iar eu o legan incetisor cu vorbe bune , ii dau medicamentele si incerc toate tertipurile pentru a o convinge sa manance un pic mai mult decat o vrabiutza.

    Apreciază

  • 90. noradamian  |  27 februarie 2011 la 16:00

    Arizona, posibil să se vadă diferit lucrurile mai ales că tu esti de foarte multă vreme plecat. Posibil să avem si moduri diferite de a privi în ce fel se mai poate face ceva bun pentru societatea în care trăim. Nu sunt adepta revoluţiilor. Sunt total anti crestine si-nvârt lumea într-un cerc al lui pro si contra care provin din aceeasi origine, prin care se-nlocuieste un rău cu altul si vrea doar să-i ia locul. Poate Polonia să fi fost o exceptie. În rest, faţă de Germania, Cehia, doar diferenţe ( în cazul nostru, adevărat sunt foarte mari)
    Chiar şi pentru democratizarea Indiei si evolutia ei cel care a făcut ceva remarcabil a fost Ghandi cu revolta lui non-violentă. A fost tot o un mod de a reînsufleţi rădăcinile spirituale ale poporului şi valorile lui uitate. Ghandi nu era crestin, era, însă, extrem de modest si încredinţat că din ură nu iese nimic bun. Pentru civilizatia noastră care dă tot mai mult cu oistea-n gard mai peste tot, însă, probabil astea sunt deja povesti.
    Revenind la noi unde e cu totul si cu totul altă situaţie acum, da, ai dreptate, Băsescu face ce trebuie acum, adică susţine instituţiile statului să-si facă treaba corect si transparent. Mai ales Justiţia 🙂
    Please, Nick, nu fi supărat, interventiile tale, chiar dacă nu se potrivesc totdeauna cu ce spun eu sau altii sunt foarte bune.

    Apreciază

  • 91. theo  |  27 februarie 2011 la 16:02

    ESCROCUL CRIMINAL; MAI ESTE POMENIT; O OVATZIAT IN DIFERITE ZIARE:

    SÄ-L I-A DL: DRACU: O RUSINE; PT: ZIARISTII CE SCRIU O LITERÄ DESPRE CRIMINALUL ILICI:

    Apreciază

  • 92. noradamian  |  27 februarie 2011 la 16:02

    Lumi, e de apreciat ce faci 🙂

    Apreciază

  • 93. Băşcăliosul  |  27 februarie 2011 la 17:06

    Saluttare!
    Oameni buni, nu vă supăraţi pe mine, dar eu cred, la fel ca Lumi-Lumi, că modul cum pune Nick problema este de luat în consideraţie.
    Naţia românască, în ansamblul ei, a fost furată îngrozitor din 1989 încoace, nu doar de adepţi ai democraţiei credulităţii, păcălici, cacealmişti şi oportunişti care au profitat din plin de permisivitatea aferită pe tavă de ignoranţa generală. Până aici mai „treacă-meargă”; cine nu cască ochii la timp trage ponoasele de-a lungul generaţiilor, poate se învaţă minte şi îi va fi de folos în viaţa de apoi.

    Totul se schimbă cu 180 grade, după ce realizăm că nu ne putem permite să facem abstracţie de evenimentele din decembrie 1989 şi de mineriadele de pomină, deoarece s-au folosit diversiunea, forţa şi crimele. Vorbim de criminali, crimă organizată şi de armele de constrângere în masă, folosite fără scrupule pentru a-şi consolida poziţiile de moment şi viitoare.

    E adevărat că raţiunea şchioapătă atunci când invocăm, în apărarea intereselor noastre, aceleaşi practici şi instrumente condamnate tot de noi, dar pactul nostru cu diavolul (faţă de care ne propunem să ne purtăm cu mănuşi) şi prelungirea efectelor democraţiei criminalităţii timp de peste 2 decenii (servită nouă ca sofism etern şi apărată de o justiţie proprie, ineficientă), sunt două cercuri vicioase cu consecinţe mult mai grave.

    Apreciază

  • 94. noradamian  |  27 februarie 2011 la 17:17

    Bsk, sigur că e de luat! Si sper să fie de luat în sensul spuselor publice ale lui Băsescu şi să nu se-mpiedice pe undeva cum se-ntâmplă de regulă: intoleranţă zero faţă de orice încalcă legea. Asta e treaba statului de drept. Până acum n-am avut. Sperăm să mai trăim să vedem intrate in fine sub incidenţa Justiţie si „evenimentele din decembrie 1989 şi de mineriadele de pomină, deoarece s-au folosit diversiunea, forţa şi crimele. Vorbim de criminali, crimă organizată şi de armele de constrângere în masă, folosite fără scrupule pentru a-şi consolida poziţiile de moment şi viitoare” Asta a devenit posibil, însă, fiindcă abia acum Justiţia începe să nu mai semene cu aceea din ’89.

    Apreciază

  • 95. Creanga  |  27 februarie 2011 la 17:18

    Interesanta discutie, fiecare are dreptate. Ce a fost a fost, in ’90 ascultam la radio si chiar credeam ca cei din piata sunt golani. Acei „golani” erau totusi minoritari, majoritatea romanilor erau spalati pe creier de propaganda omului multilaterla dezvoltat. Tot romanul era descurcaret, mai fura o gaina, mai facea schimb cu un kil de ulei si astepta de la stat cate ceva. Acum nu mai sunt copilul de atunci, stiu ca revolutia a fost o piesa de teatru, stiu ca Iliescu e un criminal si ar trebui sa ajunga la puscarie. Ce avem azi?Clasa politica de doi lei, oameni satui care nu se implica doar se oftica, exact ce vor cei ce ne conduc.
    In rest… cu cat mai multe pareri cu atat mai bine. Parerea mea.

    Apreciază

  • 96. noradamian  |  27 februarie 2011 la 17:20

    Si nu se poate spune că n-am făcut si noi câte ceva, dinspre societatea civilă, pentru a sustine această URIASĂ nevoie.

    Apreciază

  • 97. noradamian  |  27 februarie 2011 la 17:21

    Creangă, subscriu 🙂

    Apreciază

  • 98. Creanga  |  27 februarie 2011 la 17:23

    Nora,
    Cuvantul de ordine in Romania e DEZBINARE. Noi comentam iar ei ne fac la buzunare. Ce am putea face mai mult? Voluntariat? mers pe strada si explicat? Sau doar sa ne facem datoria de cetateni onesti si sa lasam timpul sa curga?

    Apreciază

  • 99. noradamian  |  27 februarie 2011 la 17:36

    Creangă, asa zic si eu. Suntem o societate sfărâmată care incă nu pare a-nţelege că asta convine de minune clasei politice&comp.

    Apreciază

  • 100. mircea  |  27 februarie 2011 la 17:42

    Arizona 🙂 (The Big Country 1958 🙂 )
    Iarta-ma,esti putzin nedrept cu Nora(sau cu noi 🙂 )
    Cred ca dam un intzeles destul de restrans apelului.Desi prin titlu si prin cea mai mare parte a sa,defapt prin tot cu exceptzia ultimei propozitzii pare a se adresa doar „lichelelor”,pentru mine(poate si pentru altzii) a mai avut un „destinatar” mai important,mai numeros dar indecis/nelamurit/confuz.Acel „va vom iubi” este miracolul.Celalalt obraz .

    Apreciază

  • 101. Arizonianul  |  27 februarie 2011 la 18:15

    Am spus Norei în particular: am învăţat că în viaţă, trebuie să lupţi. Absolut pentru orice!
    A sta turceşte, cu mâinile în poală şi cu capul plecat, nu-ţi va aduce nimic.
    Niciodată.
    M-a durut un lucru pe care nu mi l-am fi putut închipui.
    Ţineţi minte arestarea lui Vântu?
    Ţineţi minte cum au sărit antenele, iRealitatea, Vadim şi alţii, în apărarea acestui gangster?
    Ţineţi minte?
    Ţineţi minte?
    Ţineţi minte?
    Acuma: unde au fost cei peste 250000 de oameni care au fost prădaţi de jigodia asta cu chip de om?
    Au zis ceva?
    Au făcut o demonstraţie, ceva?
    S-au dus la judecătorie urlând: „Nu-i daţi drumul”?
    Pentru nefericitul de oier, s-au găsit ăia care să urle „Free Becali”!
    Păgubiţii, însă, au tăcut.
    Şi nu vă meritaţi soarta?
    Unde este lupta?
    Nu vă mai miraţi că este aşa cum este-n ţară.
    Ţineţi minte: nu faceţi nimic dacă staţi turceşte şi cu mâinile-n poală şi cu capul plecat…
    Care este ajutorul vostru dat omului luptător Băsescu?
    CARE???

    Apreciază

  • 102. noradamian  |  27 februarie 2011 la 18:29

    Arizona, pentru solidarizare in jurul unor valori( altele decât cele ale „revolutiei”) care s-au cam pierdut pledez si eu. Nimeni dintre cei de aici nu stă cu mâinile-n sân. Pe Băsescu l-au trădat mai degrabă de ai lui decât noi. Trebuie sustinut în ce face bine cât timp face (si acuma face), dar nu făcut idol din el. Nu cred că stăm cu capul plecat, despre cu totul altceva vorbesc de săptămîni în sir. Probabil fără prea mult folos. Fiecare ţară si fiecare popor si le stie pe a lui. Dacă vrei să vezi lucrurile altfel, nu te pot opri… 😉

    Apreciază

  • 103. noradamian  |  27 februarie 2011 la 18:32

    Cred că treptat, începem să ne redresăm 🙂

    Apreciază

  • 104. Creanga  |  27 februarie 2011 la 19:22

    Mircea,
    Ai inhatat suta, o donezi la pusculita?

    Nora,
    Informatia si romanii circula, oamenii se schimba incet dar se schimba. Acum sunt la distanta dar vin in tara de 3-4 ori pe an, mi se pare mereu schimbat. Cu rabdarea treci marea si iti trece supararea.

    Apreciază

  • 105. Creanga  |  27 februarie 2011 la 19:32

    Arizona
    Eu sunt cu un picior jumate in afara tarii, de la vara cu amandoua, as putea spune ca sunt undeva la mijloc in discutie. Aveti cu totii dreptate, nu poti muta pietrele sufland.

    Apreciază

  • 106. dictaturajustitiei  |  27 februarie 2011 la 19:56

    Bună seara !
    Am reuşit să citesc comentariile şi, ca în povestea cu rabinul , mi se pare că fiecare aveţi dreptate. Şi tu Nora când spui că efectul scontat de fapt nu s-a produs cu Apelul la lichele.

    E un adevărat club exclusivist !

    Apreciază

  • 107. Creanga  |  27 februarie 2011 la 20:00

    DJ
    Unde?

    Apreciază

  • 108. dictaturajustitiei  |  27 februarie 2011 la 20:08

    Cum unde ?
    Pe blogul Norei.

    Exclusivist pentru membrii pe care îi are.

    Apreciază

  • 109. noradamian  |  27 februarie 2011 la 20:12

    Dj, nu-i nimeni exclus aici, nici n-a fost. Blogul nu e moderat si rar de tot a fost „călcat” de dusmani 🙂

    Apreciază

  • 110. Creanga  |  27 februarie 2011 la 20:13

    DJ
    Nu sta nimeni la intrare sa verfice papionul sau fracul, intra cine vrea, ramane cine se simte bine.

    Nora,
    Oare trebuie sa incepem sa platim cotizatie? 🙂

    Apreciază

  • 111. luminita  |  27 februarie 2011 la 20:23

    Creanga, @105,
    abia acum am priceput ravasul tau de mai antartz…bata-te sa te bata! si asta numai de la fusul orar mi se trage, altfel eram mai iute de cap si de felul meu mai ales 🙄

    Apreciază

  • 112. Băşcăliosul  |  27 februarie 2011 la 20:26

    DJ
    Efectul „scontat” nu avea cum să se producă deoarece apelul le-a pus în gardă pe lichele şi mai ales pe cei cu păcate grele, complici în fapte şi interese. Apelul i-a ajutat să înţeleagă necesitatea mobilizării caravanei. în contradictoriu cu orice categorie de lătrători; de fapt apelul le-a oferit exerciţiul de pregătire, ocazia binevenită de căutare a explicaţiilor optime şi de organizare a ripostei pe termen lung.

    V-aş propune şi eu un excerciţiu de imaginaţie, încercând să vă plasaţi în mintea unuia dintre cei vizaţi. În lipsa apelului, ar fi rămas ceva loc de îndoială, fiindcă nu ar fi aflat cât de tare se poate întinde coarda forţelor cumulate, la trececere lor ca Vodă prin lobodă.

    Apreciază

  • 113. noradamian  |  27 februarie 2011 la 20:26

    Seara bună!

    Pot să pun postarea următoare ? 🙂

    Apreciază

  • 114. Creanga  |  27 februarie 2011 la 20:27

    Ihi

    Apreciază

  • 115. luminita  |  27 februarie 2011 la 20:29

    Creanga, @109,
    dar ce, tu inca nu ai platit?
    inseamna ca nu ai carnet de membru, dear .
    Io lunar trimit cate o suta de ieuro cu curierul ca sa platim curentul.
    Da’ ce credeai , ca clipurile lu’ Fini merg asa , fara curent?

    Apreciază

  • 116. noradamian  |  27 februarie 2011 la 20:29

    Bsk, excelentă completare! Ăsta a fost „beneficiul”! Îmi imaginez că s-au si distrat. Îmi închipui ce rânjet o fi tras varanul în timp ce-şi întindea tentaculele şi acapara. În acelasi timp au înţeles că e important să-şi adune cât mai iute armate de zvonaci-răspândaci, deveniti mai târziu postaci si „jurnalisti” sub tutela bătrânelor şulfe care susţinuseră securistojurnalismul lui cească. 😉

    Apreciază

  • 117. Creanga  |  27 februarie 2011 la 20:36

    Lumi,
    Esti tare soro, bine ca te tine gigabaitul. Mai am de spus povesti cand vor fi ciresile in parg. 🙂

    Apreciază

  • 118. Băşcăliosul  |  27 februarie 2011 la 20:41

    Nora,
    Pentru Gabriel Liiceanu, apelul către o Muscă a fost o ocazie în plus ca să-şi dovedească aceeaşi putere de anticipaţie a efectelor. 🙂 Un adevărat medium al abstractului redus la absurd.

    Apreciază

  • 119. noradamian  |  27 februarie 2011 la 20:47

    Bsk, mai trist este că niciun moment n-a dat semne că l-ar interesa efectele gesturilor sale publice în timp. N-a avut nici măcar o umbră de regret. E genul de om care nu concepe că ar putea gresi. Dar asta nu-nseamnă că nu-l apreciez pentru alte realizări de valoare pentru cultură.

    Apreciază

  • 120. noradamian  |  27 februarie 2011 la 20:48

    Postare nouă

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 930.674 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.449 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 930.674 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: