Mătuşa (2)

17 Aprilie 2011 at 17:23 81 comentarii

Seniorii din anul trei munciseră, nu glumă, la surpriza asta. Dar se şi distraseră pe cinste, pregătind scenariul, deşi, aflasem, aveau ceva emoţii privind reuşita parangheliei. Numa’ de ar şti, boboceii şi ceva mitologie. Asta fiindcă evenimentele urmau să aibe loc în Troia, fireşte dacă bobocii reuşeau s-o cucerească. Juriul era format din zei. Zei curioşi să vadă cum ţopăie aheii. Costumaţi adecvat, Ulise şi Penelopa prezentau programul. Primul număr, un concurs pe teme mitologice, nu prea stârnise entuziasm. Nimeni nu fusese-n stare să reproducă vreun fragment, măcar, din cântecul sirenelor, probabil din respect pentru Penelopa, ea fiind de faţă. Plictiseală curată, zise cu vocea ei răsunătoare, Viki. În costumaşul bleumarin, sobru,”de comandă” pe care-l purta în ocazii deosebite şi la examene, era clar că Viki nu se simte-n largul ei. Se foia, nu-şi găsea locul, voia să iasă la aer să fumeze. Probabil rămăsese cu gândul la calculele neterminate ale proiectului. Păi, de ce să piardă vremea cu prostii de astea când…
da’ unde-i Doruţa? se nelinişti dintr-odată. Chiar aşa, unde-o fi dispărut Doruţa? Sala era deja plină ochi, unde s-o fi rătăcit?
Nu m-aş mira s-o fi luat somnul, bombăni Viki.
Uite-o, ne făcu semn Stelică.
În calitate de observatori şi critici ai evenimentului ar fi trebuit să ne bucurăm de surpriză, dar, cel puţin pe moment, am rămas fără grai. Îmbujorată, cu gura până la urechi, senioara Doruţa se dezlănţuise într-un dans sălbatic pe ringul din faţa juriului.
Asta a dat în mintea bobocilor, ia priviţi! Cu ochii lucind ca două lame, Viki izbucni într-un râs homeric şi cam isteric. Mai calm, Stelică zâmbea şi el, deşi se vedea că e surprins:
– Las-o, dragă, parc-ai fi mătuşă-sa!
Simţindu-se în centrul atenţiei, fericită, Doruţa uitase de orice reţinere. Partenerul ei de dans, un aheu mustăcios, grămadă de muşchi într-un veşmânt zdrenţuit, în mare formă şi stare de agitaţie, o arunca şi o rostogolea, încoace şi-ncolo, în chiuiturile spectatorilor. Ca pe un sac, aprecie sec, Viki. Cercul se lărgise, reprezentaţia atrăgea din ce în ce mai mulţi curioşi, asta şi din şoldurilor late ale dansatoarei şi a fundului ei cât o baniţă, credea Viki. Se posomorâse de tot. Atmosfera entuziastă, electrizată de numărul de dans al celor doi, glumele, veselia, o lăsau indiferentă. Fără-ndoială că pe Doruţa o aştepta o dăscăleală serioasă la cămin. Deocamdată, însuşi întunecatul Hades le înmânase premiul pentru cea mai mortală pereche. Majoritatea aplaudaseră decizia juriului, doar vreo doi ahei (nu se poate să mulţumeşti pe toată lumea, nu?) veniseră cu contestaţii (nici măcar nu sunt boboci, bă, păcăleală, ce naiba). De aceea, premiul de popularitate, care li s-ar fi cuvenit tot lor, după cum voiau mulţi, nu fusese acordat. Eros se abţinuse. Căci cu a vicleniei artă poţi deschide orice poartă, fredona, fericit şi el, aheul lui Doruţa, prins iremediabil de farmecul lumii antice şi de ideea cu iapa troiană. Culturism, ce mai.

Mie-mi plăcuse, drept să spun, ce se petrecuse. Doruţa fusese o revelaţie. Dar asta nu schimba cu nimic lucrurile chiar dacă şi Stelică era de partea ei. Adevărul e că Doruţa, aproape tot timpul (în afară de cel pe care-l petrecea dormind), era tot o spaimă. Seminariile erau îngrozitoare, examenele, cumplite și toate la un loc nu făceau cât mătuşă-sa. Ce te-ai îngălbenit aşa, ce ţi-o mai fi scris, ia dă-o-ncoace, intervenea, energic, Viki, de fiecare dată când venea câte o scrisoare de la Mătuşa. Şi scrisorile veneau săptămânal, ca un abonament, obligatoriu, la Scânteia. Orfană de mică, Doruţa rămăsese în grija Mătuşii, asta ştiam. Fără să scoată o vorbă, ghemuită-n pat, cu genunchii la gură, încerca să zâmbească, privindu-ne, în timp ce noi citeam scrisoarea-n grup. Ce mama nabii îţi făcea, te bătea? Cu fiecare rând, în faţa noastră creştea masivă, mustăcioasă, cu palma grea, Mătuşa. Doruţa, îi striga în scrisoare cu glasul ei gros. Vezi să nu faci prostii, că aflu. Să n-aud că te plimbi seara. Să nu te culci după zece. O să vin pe neaşteptate şi o să trec şi pe la decanat. O să-ţi controlez dulapul. Ai grijă ce faci cu curcanul! Mănâncă-l singură. Nu care cumva să-l împarţi! Roade bine de pe oase. Vezi că ţi-am pus şi un articol de ziar. Bagă bine la cap ce scrie acolo. Luam articolul, era vârât cu scrisoarea-n plic, şi-l citeam rar, nuanţat, silabisind în cor. Aplaudam la sublinierile făcute de mătuşa cu roşu. Angajare fermă şi deplină responsabilitate pentru înfăptuirea… … hi, hi, hi…
– Gata, las-o, hai mai bine să punem masa.
– Doruţa, unde ai pus cuţitul ăla?
– Da’ vin, vin de ce n-o fi trimis?
– Oho, în schimb avem şi prăjituri.
– N-auzi? Doruuuuţa! Ce ai rămas ca o momâie acolo?
– Hai la masă! Azi avem curcan.

https://noradamian.wordpress.com/2011/03/20/matusa/ (1)

Anunțuri

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , , , .

Aventuri în China (5,6,7) Gaudeamus

81 comentarii Add your own

  • 1. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 17:46

    Ziua bună,
    Mătuşa revine, de făcut curcan se ţine, şi morala pentru Doruţa, nu cumva s-apară cocuţa. Ai grijă, roade la oase precum Adrian Năstase, cu nimeni să împarţi, nici cu surori, nici cu fraţi.

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 17:48

    Creangă, salut din nou 🙂

    A trecut cam mult de la episodul precedent, sper să nu fie asta un impediment ( na, că rimează :D)

    Apreciază

  • 3. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 17:53

    Salutare Nora,
    Eu încă îmi aduc aminte, poate ar fi bine să dai link la prima parte.
    Se pare ca mătuşa aplica metoda chinezească, stingerea la ora 2200. 🙂

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 17:56

    Crengulin, da, că bine zici 🙂

    https://noradamian.wordpress.com/2011/03/20/matusa/

    Apreciază

  • 5. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 18:02

    La 1 am vrut sa spun ca se tine de facut curcan
    Nora, te-am ocupat cu chinezăriile mele că ai şi uitat de mătusă.

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 18:08

    Creangă, 1, bombo e de vină 😀

    Aveam ceva însemnări şi cu alte întâmplări cu aceleaşi personaje şi cu altele, din vremea aceea, dar s-au piedut. Asta e doar un ciot, cum se zice-n Wikipedia 🙂

    Nu,Crengulin, chinezăriile tale nu sunt ilicite, au valoare publică 🙂

    Apreciază

  • 7. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 18:14

    hai, ca slovele astea ale matusii sint super tari,

    Mănâncă-l singură.

    Nu care cumva să-l împarţi!

    Roade bine de pe oase.

    educatie „perfecta” nu gluma…

    si iata cum a iesit omul nou fara aplecare spre solidaritate decit in mod exceptional…

    totusi in camine, cu mici exceptii, colegii isi imparteau mincarea in ciuda vociferarii parintilor si matusilor sacrificate…sacrificati?? cum o fi corect? ca m-am referit si la parintii sacrificati, dar matusica a fost ultima sacrificata..
    deci sacrificati sau sacrificata?
    sa inteleaga tot poporul..
    sic,
    🙂

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 18:25

    Skorpion, Mătuşa era prototip de om nou: total şi perfect. Doruţa, aşa cum era ea, cu toate urmele grijii pseudopărinteşti, n-a contactat virusul 🙂

    Apreciază

  • 9. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 18:30

    nora,
    esti sigura, ca doruta n-a contactat virusul nici partial?
    🙂

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 18:34

    Skorpion, nu 100% , nu stiu după, vorbesc doar pentru perioada facultăţii 🙂

    Apreciază

  • 11. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 18:36

    nora,
    🙂

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 18:40

    Skorpion, Doruţa era bună la suflet, nu se supăra deşi era tachinată mai toată vremea, eu asa o ţin minte 🙂

    Apreciază

  • 13. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 18:55

    nora,

    ai mai revazut-o??

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 19:29

    Skorpion, da, o singură dată. Ajunsese într-un post înalt 😆

    În schimb lui Viki nu i-a mers prea bine. S-a despărţit de Stelică (în urma unui accident, auzisem) şi asta a marcat-o pe viaţă. 😉

    Apreciază

  • 15. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 19:31

    trist, nora, pt viki!
    😦

    Apreciază

  • 16. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 19:38

    Da, viaţa e plină de astfel de cazuri 😉

    Apreciază

  • 17. luminita  |  17 Aprilie 2011 la 19:53

    Salutari inflorite!
    Matusa e de coma.
    Posibil sa ii fi lasat Dorutzei si o mostenire de cateva meleoane de ieuro si nu decat ferma ei de curcani babani. 😆
    Plus neshte tablouri si carpeta cu rapirea din serai.
    Asa matusa tot sa ai.
    Si Bombo a avut una.

    Apreciază

  • 18. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 19:56

    Saluttare, să trăiască mulţi ani Floriolii şi Floricelele! 🙂
    Viki cu tehnica dictatorială, Doruţa cu pictura ochilor şi adormirea fericită cât o baniţă, iar mătuşa cu curcanul mâncat după îndopare colectivizată prin înmulţire, în loc de împărţirea interzisă, şi fără nicio urmă de risipă pe la oase.

    ps. Eu am cunoscut un tip capabil să mănânce singur o raţă întreagă 100%, adică nu până la os ci până nu se vede nici locul fostei raţe.

    Apreciază

  • 19. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 19:58

    Lumi, servus cu floricele 🙂 Habar n-avea ea cât ne distra cu scrisorile şi ce iute terminam de mâncat curcanul 😀

    Apreciază

  • 20. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:01

    Bsk, salut, nici una dintre noi nu primea pachete atât de consistente ca Doruţa. Normal să-i savurăm scrisorile 😆

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:03

    Da’, totusi, mai rămâneau si ceva resturi, plus amintiri de astea 😀

    Apreciază

  • 22. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:11

    Dilema e la pipotă. Ar fi rămas în durerea ei, a mătuşii, dacă ar fi aflat de soarta curcanului infidel; dacă nu, înseamnă că nici Doruţa nu a fost interesată s-o acapareze pe biata pipotă înstrăinată. 🙂

    Apreciază

  • 23. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:14

    Bsk, nu, nu era interesată 🙂

    Apreciază

  • 24. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:33

    Am avut şi eu colegă primitoare de pachete de-acasă; erau cam voluminoase, mă mai solicita s-o ajut cu transportul, şi, printre altele, curcanul era o prezenţă curios de frecventă. Mă invita să mă ospăteze în compensare, dar mă simţeam inoportun. Despre conţinutul ratat aflam ulterior, în semn de ” mai bine să ştii ce-ai pierdut!”. 🙂 Eu nu eram căminist ca ea, poate şi din acest motiv aveam o reţinere, să nu întâlnesc prea multe priviri „colectivizate”. 🙂

    Apreciază

  • 25. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:34

    Va fac o marturisire, imi place sa rod oase, mai ales zgarciurile. Sa nu spuneti la nimeni, nici macar lui Lumi. 🙂

    Apreciază

  • 26. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:37

    Bsk
    Pachetele erau voluminoase sau ea de nu vroiai sa ii rupi de la gura?

    Apreciază

  • 27. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:39

    Bsk. există ceva mai bun decât un asemenea curcan scos din pachet şi devorat la colectiv 🙂

    Apreciază

  • 28. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:39

    Crengulin, şi mie 😆

    Apreciază

  • 29. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:40

    Cine poate, oase rade, chiar daca frumos nu sade, curcanul imediat dispare cu zgarciurile din dotare.

    Apreciază

  • 30. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:41

    Asa deci Nora, ai urmat sfaturile matusii, pan’ la os, pan’ la os, pana nu mai e nimic de ros!

    Apreciază

  • 31. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:42

    Sfatul ăsta da, toate îl urmam 😆

    Apreciază

  • 32. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:44

    Poate fosta mea colegă citeşte în grădină, mă recunoşte şi îmi trage o strigătură pe nume, de-mi sare tot cheful de băşcălie. 🙂
    Nu mi-ar face una ca asta chair şi fără acest avertisment. Sau din contră? 🙂 Uau, nici nu ştii de unde sare un motiv ascuns!

    Apreciază

  • 33. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 20:45

    Un barbat din Statele Unite, care a fost muscat, in urma cu un an, de un caine al politiei, in timp ce fugea de la locul unei spargeri, a anuntat ca va da in judecata autoritatile, pentru incalcarea drepturilor civile si abuz de forta.

    hotul cere 450.000 $

    🙂

    Apreciază

  • 34. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 20:46

    mister B,

    🙂

    Apreciază

  • 35. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:47

    Bsk. nu cred totusi, să fie atât de cunoscut acest loc. Nu m-as supăra 😆

    Apreciază

  • 36. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:48

    Skorpi,
    Mai auzisem de un american care dadea in judecata propietarul ca s-a rupt acoperisul cu el. Ce cauta pe acoperis? Era la furat, de curcani probabil.

    Apreciază

  • 37. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:48

    Creangă 26,
    Nu, ea nu. Mai degrabă eu. 🙂

    Apreciază

  • 38. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 20:48

    skorpion, iooooi! ! Turbată justiţia care să-i dea asa ceva 😆

    Apreciază

  • 39. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:50

    Mister S 33,
    Chestia asta cu muşcătura contracost, la noi se poate aranja şi direct cu câinele. 🙂

    Apreciază

  • 40. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:52

    Bsk
    Aha! Te gandeai sa nu ii faci paguba prea mare.

    Apreciază

  • 41. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 20:53

    mister B,

    vrei sa spui ca in Ro pina si ciinii pot fi mituiti???
    😆

    Apreciază

  • 42. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:55

    Exact la asta m-am referit.

    Apreciază

  • 43. Creanga  |  17 Aprilie 2011 la 20:57

    Exact la asta va spun noapte buna!

    Apreciază

  • 44. Băşcăliosul  |  17 Aprilie 2011 la 20:59

    Mister S,
    Rivalitatea dintre haite a ajuns până la eutansiere. 🙂

    Apreciază

  • 45. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:02

    Noapte bună, Crengulin 🙂

    Apreciază

  • 46. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:23

    Bună seara ! 🙂

    RUGA PENTRU DUMINICA FLORIILOR

    Ion Minulescu Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
    Şi iartă-mă că-n viată n-am fost decât ce sunt —
    Un cântec prea devreme, sau poate prea tarziu,
    Un ropot scurt de ploaie
    Şi-un mic vârtej de vânt…
    Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
    Granit din cărămidă
    Si, bronz din băligar,
    Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac
    Si-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar…
    Si iartă-mă că-n viată n-am fost decât aşa
    Cum te-am văzut pe tine —
    C-aşa credeam că-i bine!…
    Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
    Stropeşte-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie,
    Retează-mi mâna dreaptă
    Si pune-mi strajă gurii,
    Alungă-mi nebunia din scoarţele Scripturii
    Şi-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
    Şi fă să uit c-odată am fost si eu ca Tine!…

    Apreciază

  • 47. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:26

    FLORII
    Vasile voiculescu

    Era o vreme dulce cu aburi pe zăvoaie
    Şi dangăte de clopot în turlele de fer,
    Cântau în prag cocoşii prevestitori a ploaie
    Cu gâturile-ntinse spre apele din cer.

    Pe măgurile negre cu poalele jilave
    Mijea un fir de sate răznite de la drum,
    Ieşeau pe brânci din iarnă cătunele buhave
    Şi îşi scoteau la soare căciulile de fum.

    Departe pe pârloage, băjenărind uitate,
    Un pâlc de capre albe îngenunchea umil;
    Suind spre grinduri, cârduri de vite-ngândurate,
    Păşeau ascultătoare de-un câine şi-un copil.

    O paşnică tristeţe punea fără de ştire
    În orice coş de piepturi un suflet nencăput;
    Lumina sta pe uliţi, râdea prin cimitire,
    Dar se sfia să intre în casele de lut !

    Pe Domnul primăverii îl aştepta pământul,
    Isus venea cu iarba. Şi sălciile-n vad
    Din bumbi de muguri proaspeţi îşi descheiau veşmântul
    Şi-n cale ploconite i-l aştereau, plocad.

    Apreciază

  • 48. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:28

    Apreciază

  • 49. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:29

    Apreciază

  • 50. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:31

    Apreciază

  • 51. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:33

    Fini, servus! Ce buchet frumos ai potrivit!!! 🙂

    Apreciază

  • 52. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 21:41

    Nora,

    servus !
    E ziua florilor. Am încercat să potrivesc câteva melodii. Din lipsă de timp buchetul este mic.

    Apreciază

  • 53. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:44

    Fini, flori bine alese, se pun în valoare una pe cealaltă 🙂

    Apreciază

  • 54. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:49

    Danielle Darieux era actriţa favorită a mamei mele 🙂

    Apreciază

  • 55. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 21:52

    fini,

    #50

    asta nu este un cintec rusesc???
    serile Moscovei…ceva de genul asta?!

    Apreciază

  • 56. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 21:53

    Sa vina Dalidaaaaaaaaaaaaaaaa!

    Apreciază

  • 57. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 21:58

    waoo, ce-am gasit;
    uitasem complet de acest cintec faimos in vremurile alea…..
    🙂
    si textul este simpatic.

    Apreciază

  • 58. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:59

    Skorpion, si eu stiam că e rusesc dar văd că-l cântă ( superb!) nu numai Danielle Darieux ci si altii, franţuji, mai ales 🙂

    Apreciază

  • 59. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 21:59

    Da, da , da, Dalida 😀

    Apreciază

  • 60. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 22:05

    nora,

    am gasit si o varianta in lb. rusa

    Apreciază

  • 61. noradamian  |  17 Aprilie 2011 la 22:13

    Da, skopion, nu stiu dacă şi textul rusesc are ceva comun cu florile, dar melodia, interpretarea e foarte frumoasă.

    Apreciază

  • 62. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 22:27

    Skorpi salve! 🙂

    Melodia este rusească: „Serile în împrejurimea Moscovei” sau cam aşa ceva. Este exact varianta pe care ai găsit-o în ruseşte.

    Apreciază

  • 63. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 22:32

    fini,

    aha, multmesc pentru confirmare.

    Apreciază

  • 64. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 22:36

    daca este luni este Tom Gallagher.

    un articol destul de nelinistitor…

    http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/sanse-bune-pentru-stanga-stangii-222766.html

    Apreciază

  • 65. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 22:44

    Noapte bună, tuturor. 🙂

    Apreciază

  • 66. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 22:45

    noapte buna, fini

    Apreciază

  • 67. Fini  |  17 Aprilie 2011 la 22:48

    Skorpi,

    e frumos clipul cu Dalida. 🙂

    Apreciază

  • 68. luminita  |  17 Aprilie 2011 la 23:12

    Noapte buna va spun si eu.
    Mi-a placut tot ce ati adus in aceasta seara.

    Apreciază

  • 69. skorpion  |  17 Aprilie 2011 la 23:13

    lumi,
    schlaf gut, dar in seara asta ai cam stat ascunsa dupa flori, nu??

    Apreciază

  • 70. filadel  |  17 Aprilie 2011 la 23:50

    Surpriză! 😀 😀
    Plăcută.

    Apreciază

  • 71. noradamian  |  18 Aprilie 2011 la 00:11

    Fil, salut! Mă bucur 🙂

    Apreciază

  • 72. noradamian  |  18 Aprilie 2011 la 00:12

    Noapte bună, prieteni!
    Somn usor, tuturor
    🙂

    Apreciază

  • 73. Fini  |  18 Aprilie 2011 la 06:59

    🙂 🙂

    Neaţa !

    Să aveţi o zi bună şi o săptămână spornică.

    Apreciază

  • 74. dictaturajustitiei  |  18 Aprilie 2011 la 11:54

    Bună!

    N-am stat la cămin pentru că locuiam în Craiova. Aveam prietene, colege de an, care însă stăteau la cămin. Îşi vindeau cartela de masă ca să poată să-şi cumpere haine. Erau vremuri în care , puţine erau fetele care se încurcau cu câte cineva ca să obţină ciorapi, haine sau mâncare. Cel puţin la noi , la matematică, fetele erau serioase şi toceau.Sau, pentru că eram categorisite drept cele mai urâte din universitate! Cât priveşte împărţirea mâncării, oltenii în general împart şi cu necunoscuţii , de exemplu în tren, cel puţin aşa îmi amintesc eu. Am impresia că ,după 1990, s-au schimbat cu toţii devenind avizi de averi dobândite foarte uşor.

    Am uitat să vă spun că băieţii ,de la noi din facultate, când era vreo sâmbătă a morţilor, mergeau la câte o biserică sau mai multe, pentru a primi şi ei colivă şi colaci.

    Indiferent cât de greu ne era ,tinereţea învingea totul şi ne distram copios.

    Apreciază

  • 75. skorpion  |  18 Aprilie 2011 la 15:47

    super fain!

    citi ani, cite decenii ne despart de ceea ce vedeti in videoclipul de mai jos?!

    🙂

    http://www.wimp.com/traintrack/

    Apreciază

  • 76. victor L  |  18 Aprilie 2011 la 16:38

    @ skorpion,
    am ramas cascat ca la dentist 😉

    Apreciază

  • 77. Băşcăliosul  |  18 Aprilie 2011 la 16:58

    Saluttare!
    Mister S,
    Când vrem să vorbim de tehnologizare, productivitate sau putere de cumpărare, ar fi echivalent cu urmărirea acestui videoclip.

    Apreciază

  • 78. skorpion  |  18 Aprilie 2011 la 17:20

    da, fratilor, acest videoclip ne arata cit de mici sintem….desi in 21 de ani puteam efectiv sa ardem niste etape bune/importante, asa cum am ars in domeniul IT-ului…

    ce era in Ro in 1990 in IT si ce s-a facut in numai citiva ani….
    si azi sintem in pas cu lumea occidentala in IT si telefoane mobile…

    si in stil mioritic exclam:
    asa a fost sa fie!
    noi cu miinile in sin

    🙂

    Apreciază

  • 79. noradamian  |  18 Aprilie 2011 la 17:40

    DJ, salut, 🙂 studenţia de atunci era oarecum diferită de cea de azi, asa e. Şi omenia a suferit mari schimbări, din păcate în rău, asa cum spui 😉

    Apreciază

  • 80. noradamian  |  18 Aprilie 2011 la 17:45

    Salut! Fain de tot, Scorpion: şi asa de usooor 😀

    Apreciază

  • 81. noradamian  |  18 Aprilie 2011 la 17:45

    Postare nouă

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 890,625 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.358 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 890,625 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: