Intersecţii şi bariere

19 Mai 2011 at 13:16 63 comentarii

Orice popor se robeste cu usurinta unui gen nou de viata, de cîte ori în acest gen nou de viata se exalta viciile sau relele sale deprinderi din trecut. Virtutile sau deprinderile bune sunt ca zidurile de aparare ale individualitatii unui popor; ele sunt greu de darîmat si în toate cazurile greu de reconstruit; viciile sau deprinderile rele însa sunt totdeauna ca niste porti, deschise oricarei inovatiuni venite din afara. (…) Noul mod de viata pe care tu-l aduci este un simplu decor, care vine sa poleiasca sau sa rafineze o veche slabiciune. Asa se explica si izbînda politicianismului nostru.” (Constantin Radulescu-Motru: Cultura româna si politicianismul, în volumul Scrieri politice, Ed. Nemira, Bucuresti 1998)

Caracterizată de către sociologi ca având ca temelie un individualism specific, civilizaţia rurală autohtonă a generat un tradiţionalism colectiv socotit ca fiind lipsit de gena iniţiativei economice şi spiritul independenţei social-politice. O deosebire categorică de modelul burghez european care explică în bună parte de ce grefele civilizaţionale aduse de intelectuali şcoliţi dincolo, n-au dat roade. Un tradiţionalism care, însă, „i-a fost de ajutor populaţiei noastre săteşti odinioară, în timpul secolelor de urgie. Prin această tradiţie (…), paradoxal satele româneşti au durat. Când urgia le izbea, ele nu se risipeau, ci se mutau, ca un singur om, de la şes la munte, dintr-un cap la altul al Ţării. În Apus, în ţările locuite mai ales de anglo-saxoni, colonizările s-au făcut prin împraştierea indivizilor, în ţările locuite de români, prin împraştierea colectivităţilor săteşti” (Enciclopedia României, vol. I, Bucureşti, 1938, pp. 161-162). Dacă socotim şi nefasta intersecţie a tradiţionalismului ortodox cu legionarismul, pe de o parte şi a spiritului revoluţiei franceze cu cel al revoluţiei bolşevice, pe de altă parte, nu putem spune că istoria modernă ne-a scutit de încercări. Şi, dacă nu era destul, după ce a rezistat vreme de secole civilizaţia autohtonă rurală pe care nici altoiul vestic burghez n-a prins, odată cu comunismul, a intrat rapid într-o regresie ireversibilă. Problemele au început, însă, cu mult înainte, chiar de la jumătatea secolului XIX când politicianismul, perfid parazit, s-a încuibărit în măruntaiele procesului de modernizare instituţional-politică. Un virus endemic al civilizaţiei locului care pare fără leac. Şi totuşi, izolata noastră zonă latină îmbogăţită natural cu tradiţii aduse de noi populaţii nu duce lipsă de o individualitate culturală remarcabilă. Cu un viitor discutabil, însă, dacă nu va depăşi anacronica moştenire a individualismului. Şi, nu mai puţin, a politicianismului.

Anunțuri

Entry filed under: 7301634, grădina cu trufe. Tags: , , .

Conversie Aventuri în China (16, 17)

63 comentarii Add your own

  • 1. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 14:02

    Saluttare!
    Politicianismul e numai de dulce.
    Oricum şi de oriunde îl priveşti sau îl consumi, e de post pentru cei fără acces la el, blocaţi de bariere, şi tot de post se ţine cine-l prinde, tocmai fiindcă-i dulce, ba se dovedeşte atât de dulce încât explică numărul celor duşi cu zăhărelul.

    Apreciază

  • 2. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 14:26

    …explică numărul celor duşi cu zăhărelul contra voturi, se-nţelege.

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  19 Mai 2011 la 14:27

    Ziua bună 🙂

    Bsk. e pacoste pe capul ţării ăsteia! Doar justiţia îl poate domoli şi-i reduce din efecte, dar ce ne facem că şi acolo e încă în largul lui 🙄

    Apreciază

  • 4. de-a dura lex  |  19 Mai 2011 la 14:38

    « Caracterizată de către sociologi ca având ca temelie un individualism specific »

    ???

    nici urmă de individualism în mediul rural tradițional, și cu atât mai puțin în cel din România.
    individualism = independență de alții, relații slabe între indivizi.
    colectivism = relații strânse între oameni, având ca efect ospitalitatea, nepotismul, lipsa inițiativei (mai ales sub aspect economic) ș.a.m.d.
    ori, e clar că aceste efecte (nepotismul etc.) sunt puternice în România, adică societatea noastră este una colectivistă.
    individualismul este motorul dezvoltării economice, colectivismul generează sărăcia.
    și acesta este principalul lucru care ne deosebește de Europa vestică.

    Apreciază

  • 5. noradamian  |  19 Mai 2011 la 14:41

    De-a dura, salut 🙂

    „Despre individualismul românesc s-a vorbit adeseori. Unii au făcut dintr-însul principala trăsătură caracteristică a românilor. Românului nu-i place tovărăşia. El vrea să fie de capul lui, stăpân absolut la el acasă. Cu o părticică de proprietate cât de mică, dar care să fie a lui. Din aceeaşi cauză el înclină puţin spre anarhie. Acest individualism românesc însă nu implică spiritul de iniţiativă în viaţa economică şi prea puţin spiritul de independenţă în viaţa politică şi socială, cele două însuşiri cu care se caracterizează individualismul popoarelor culte apusene şi care constituie sufletul burghez. Marea majoritate a populaţiei satelor româneşti n-are într-însa nici o asemănare cu spiritul burghez. Din mijlocul ei nu ies indivizi întreprinzători, care să rişte odihna şi avutul pentru a se îmbogăţi prin mijloace neîncercate. Populaţia satelor româneşti, dimpotrivă, stă sub tradiţia muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea. N-are îndemnul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieşi din rândul lumii este, pentru săteanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie. De aceea slabele rezultate date de şcolile primare rurale la noi. Copilul de sătean învaţă în şcoală să fie cu iniţiativă, fiindcă şcoala noastră este croită pe modelul şcoalelor burgheze apusene, dar, cu toate sfaturile primite, copilul de sătean când iese din şcoală se supune tradiţiei colective: el munceşte, cum a pomenit el în sat, din moşi strămoşi”

    Enciclopedia României, vol. I, Bucureşti, 1938, pp. 161-162

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  19 Mai 2011 la 14:46

    Analiza respectivă vorbeste de aspecte specifice începutului de secol XX. Ulterior, mai concret după război, s-au mai schimbat unele lucruri. În accepţiunea autorului „munca colectivă” de la acea vreme însemna altceva decât cea impusă, câteva decenii mai târziu, prin colectivizarea socialistă.

    Apreciază

  • 7. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 14:51

    Culmea norocului urban:
    Când te dai peste cap să pari altfel, în timp ce susţii că toţi cei din mediul rural tind să fie la fel.

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  19 Mai 2011 la 15:00

    Bsk. în „Moromeţii” se poate vedea bine, e prins excelent, declinul civilizaţiei rurale tradiţionale. Însă abia după război, colectivizarea si migrarea spre zonele urbane au desăvârşit procesul.

    Apreciază

  • 9. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 15:12

    Colectivizare: comunizarea bunurilor altora într-un interes atât de comun şi durabil încât a ţinut până în prezent, în ciuda aparenţelor numite „prostituţio in integrum”.

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  19 Mai 2011 la 15:14

    Bsk. cu efecte stricătoare durabile 😉

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  19 Mai 2011 la 15:15

    O replică antipoliticianism venită la timp:
    🙂
    http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-despre-mentinerea-lui-boc-la-guvern-si-falimentarii-din-presa-1095671

    Apreciază

  • 12. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 15:23

    Păi, vezi? Preşedintele ştie să nu amestece soluţiile diferite, incompatibile simultan:
    „mentinerea actualului premier”
    SAU
    „lipsa unor remanieri”

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  19 Mai 2011 la 15:28

    Da, chestiuni diferenţiate, priorităţi logice. In plus i-a întrerupt din sforăit 😆

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  19 Mai 2011 la 15:29

    Revin mai încolo 🙂

    Apreciază

  • 15. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 15:30

    „In timp ce dadeau lectii Guvernului, falimentau ziarele lor, ei nu sunt in stare sa tina ziarele lor, dar dadeau lectii Guvernului”

    Asta-mi aminteşte de CTPrintul salvator şi „CuVântul liber”.

    Apreciază

  • 16. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 15:30

    CuVântu liber.

    Apreciază

  • 17. Băşcăliosul  |  19 Mai 2011 la 15:40

    „Am vazut declaratii suparate, ca au dormit in Parlament si a trecut nu stiu ce lege(…) Dormisera toate partidele, nu unul singur, inclusiv cei care tipau cand s-au trezit ca a trecut legea”

    Când „s-au trezit” , e doar o presupunere optimistă. 🙂

    Apreciază

  • 18. Arizonianul  |  19 Mai 2011 la 17:08

    Drag[ Nora, ai spus tu:
    „nefasta intersecţie a tradiţionalismului ortodox cu legionarismul, pe de o parte şi a spiritului revoluţiei franceze cu cel al revoluţiei bolşevice…….. nu putem spune că istoria modernă ne-a scutit de încercări”
    Sunt în total dezacord cu tine, în mod respectuos şi ferm.
    Acea „intersecţie” este normală.pentru că – iniţial – mişcarea legionară a fost social-creştină. Aşa se explică numărul mare a ţăranilor sadea, care au aderat la mişcarea legionară. Citeşte, te rog, „Temeiurile fenomenului legionar” articol scris de Bogdan Munteanu în revista „Rost” a lui Claudiu Târziu, din Aprilie 2011. (Anul IX, Nr.98).
    Cât despre revoluţia franceză şi cea comunistă din Rusia, sunt 2 copii fidele ale monstruozităţii umane, la lucru împotriva societăţii. Aceleaşi crime, aceleaşi vorbe mari, aceleaşi greşeli, aceleaşi dări înapoi spre ere de întuneric…
    În cartea lui „Psihologia poporului român”, socialistul Drăghicescu, atinge principala tară a poporului român. Şi pe vremea lui, ca şi pe vremea noastră, puţini sunt cei de la ţară,
    care s-au şcolit. Şi atunci, ca şi acum, mare procentaj din cei care au început şcoala, s-au pierdut pe drum, puţini terminându-o.
    Şi – colac peste pupăză – au venit comuniştii care i-au dezvăţat pe ţărani să mai lucreze, pentru ei înşişi sau pentru alţii.
    De aceea spiritul „ni se dă” sau „s-a adus”, mai dăinuieşte într-o societate în care ar trebui să fie la loc de cinste „fac eu şi dreg eu” sau „îmi procur” cinstit, muncind.

    Apreciază

  • 19. Arizonianul  |  19 Mai 2011 la 17:30

    Mostră de inexplicabilă bestialitate a celor care au făurit sloganul „libertate, egalitate, frăţie” este decapiterea regilor de la Notre Dame… Başca ghilotinările!
    La noi, dărâmarea statuilor lui Carol, Brătianu şi Tache Ionescu…
    Astea fiind cele mai cunoscute.
    Nu mai pomenesc ce s-a întâmplat în Rusia… Acolo se împuşca doar sau se aruncau oamenii, de vii, în cazanul locomotivelor, ca mai târziu în China…
    Acolo, în Rusia, a mai intervenit ceva. Citeşte „Două secole împreună”, o istorie a relaţiei dintre ruşi şi evrei scrisă de Aleksandr Soljeniţân, carte ce nu poate fi atacată, pentru că a fost scrisă numai conspectând materiale publicate de evrei şi numai de evrei…
    Neputând fi atacată, este doar un pic îngropată…

    Apreciază

  • 20. Un tanar de stanga  |  19 Mai 2011 la 17:38

    Este adevarat ce spune Arizona.

    legionarismul a fost adoptat de tarani in masa. si de tinerii studenti. pentru ca a mizat pe o renastere morala si crestina.
    Studentii din acea epoca si tinerii de valoare au fost atrasi de legionari tocmai pentru aceasta renastere morala. nu este intiimplator ca Eliade, Coran, Ionesco, au fost simpatizanti legionari

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  19 Mai 2011 la 17:41

    Bsk, când se vor trezi, vrei să spui 😀

    Apreciază

  • 22. noradamian  |  19 Mai 2011 la 17:45

    Dragii mei Nick şi Tds, salut 🙂 două observaţii, dacă-mi îngăduiţi:
    Mai întâi, creştinismul autentic nu face politică, dar poate influenţa politicul prin influenţa asupra calităţii oamenilor: asa cred eu, poate nu cred bine.
    Apoi, miscarea legionară desi a inceput sub auspicii patriotice şi a fost susţinută de unele din cele mai strălucite minţi ale vremii, a degenerat tragic, cum se ştie. Acesta e sensul folosirii atributului nefast. Desigur nu trebuie câtuşi de puţin învinuiţi cei care au intrat în miscare fără să stie la ce se va ajunge. La fel cum nici cei care au crezut cu onestitate la inceput în valorile comuniste, dacă şi-au dat seama de cursul lucrurilor. Învinovăţirile la general şi la gămadă tot nefaste sunt.

    Apreciază

  • 23. Creanga  |  19 Mai 2011 la 17:47

    Ziua bună,
    Printre atâtea bariere, sămânţa de român nu piere, chiar de peste ocean ajunge, inima încă îi plânge.

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  19 Mai 2011 la 17:51

    Constantin Rădulescu-Motru însuşi, intelectual strălucit şi vizionar, conservator în concepte, cunoscut ca un om integru, a susţinut totusi, Germania nazistă! Asa a văzut el atunci. Asta nu-i poate sterge valoroasa cercetare şi cărţile intrate în patrimoniul stiinţific al Academiei.

    E drept că, poate cu vreo excepţie, două, aceia care au adus comunismul nu se compară, ca valoare intelectuală/creativă, cu cei care au fondat miscarea. De aceea au si rămas si vor rămâne în panteonul culturii române.

    Apreciază

  • 25. noradamian  |  19 Mai 2011 la 17:53

    Crengulin, salut 🙂 mi se pare mie sau ai intrat într-o usoară nostalgie? De fapt găsesc că e normal. Cât se poate de normal.

    Apreciază

  • 26. Un tanar de stanga  |  19 Mai 2011 la 17:57

    Draga Nora
    Daca vrei sa iesi din platitudini, (asta daca doar vrei) uite citeste o carte: SORIN LAVRIC – NOICA SI MISCAREA LEGIONARA- Editura HUMANITAS 2008
    Si atunci vei vedea poate altfel lucrurile. Nu iti ascund ca pina ce am citit-o ccredam lucrurile tot cam ca tine. 🙂 Nu zic ca nu ai dreptate dar chestia e un pic mai gingasa.
    E o carte buna, girata de Liiceanu asa ca nu trebuie sa o invelesti in ziar sa nu ii vada coperta prietenii tai din Israel.

    Apreciază

  • 27. Creanga  |  19 Mai 2011 la 17:58

    Hihi Nora, eu mă gândeam şi la Arizona.
    Acum despre cărţi, eu sunt de acord să nu fiţi de acord, chiar să vă contraziceţi vă rog!
    La acest articol se potriveşte o postare scrisă de oldashu, tre să o găsesc.

    Apreciază

  • 29. Arizonianul  |  19 Mai 2011 la 18:00

    Nora, nu vreau să fac teoria chibritului, dar intersecţia legionarismului cu ortodoxismul nu a fost nefat.
    Mai târziu a degenerat, cu ajutorul politicienilor în frunte cu Carol al 2-lea şi prin alipirea la mişcare a fripturiştilor, după moartea lui CZC.
    Sub alăturarea la diferite mişcări, scopul iniţial al lor se deformează până nu mai poţi recunoaşte motivaţia primordială.
    Imberbule levogir, te salut cu tot respectul şi îţi mulţumesc pentru ajutor.
    .

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:03

    Tds, ceva despre diferenţe am adăugat chiar în timp ce comentai tu, mai sus. Prietenilor mei de oriunde, ca si vouă, nu mă sfiesc să le spun ce cred. Am răsfoit cartea respectivă, iar girul lui Liiceanu mi se pare convingător mai mult intelectual/filozofic decât uman/crestin 🙂

    Apreciază

  • 31. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:07

    Creangă, multzam. OldH are idei si condei. Din când în când dau pe acolo, mă simt bine 🙂

    Apreciază

  • 32. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:09

    Tds-levogiru, eu gândesc plat, tu desigur, nu. Cel puţin eu nu te consider asa. Nici un pic. 😀

    Dar nu sunt ca Sylvia Plath 🙂

    Apreciază

  • 33. Arizonianul  |  19 Mai 2011 la 18:10

    nefastă, am vrut a spune!

    Apreciază

  • 34. Un tanar de stanga  |  19 Mai 2011 la 18:11

    Nora iti cer prea mult sa citesti cartea aia ? nu doar sa o rasfoiesti Tipul e nascut inn 1967 e doctor in medicina si in filozofie
    A scris despre si a tradus din Heiddeger , a scris despre fenomenologie. Scrie placut dar serios.

    Asta daca vrem sa depasim nivelul Hai Steaua ! Pe blog nu poti depasi un anumit nivel de trivialiatate care se cere compensat prin referinte serioase livresti. 🙂

    Apreciază

  • 35. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:13

    Tds, Hai steaua! Dar cine neagă din tribune ce spui tu? Eu nu, în niciun caz. M-ai făcut curioasă. Stiu că e o carte deosebit de bună.Am văzut-o mai de mult, undeva, n-o am acasă, dacă dau de ea o s-o citesc. PROMIT.
    Crezi că mi-ar ajuta ?? 🙄

    Apreciază

  • 36. Creanga  |  19 Mai 2011 la 18:22

    Care Steaua? Hai Oţeluuuu, hai Galaţiu! a câştigat campionatul. Eu mi-s humulăţean. 🙂

    Apreciază

  • 37. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:23

    Creangă, hai Montreal 🙂

    Apreciază

  • 38. Un tanar de stanga  |  19 Mai 2011 la 18:24

    cu scuzele de rigoare , saptamina asta pot sta mai tirziu pentru meridianul asta, (miine seara sunt acasa 🙂 ) va recomand un tip fabulos Tom Ze. O rog pe Fini sa mai caute citeva bune si sa le de-a drumul in Gradina.

    Apreciază

  • 39. noradamian  |  19 Mai 2011 la 18:25

    Multzam, Tds.
    🙂

    Apreciază

  • 40. Creanga  |  19 Mai 2011 la 18:26

    Haha Nora, se pare că avem şi seminar, eu sunt doar mămăligar, stau deoparte şi privesc discuţia despre poporul românesc.

    Apreciază

  • 41. Un tanar de stanga  |  19 Mai 2011 la 18:32

    Nora 35
    Ajuta unui intelectual sibian sa inteleaga de ce Cioran s-a scirbit de Dumnezeu si ce era cu paltinisanul Noica, in afara sloganelor

    Apreciază

  • 42. Fini  |  19 Mai 2011 la 20:30

    Bună seara ! 🙂

    Apreciază

  • 43. Fini  |  19 Mai 2011 la 20:38

    Delicat subiect.
    Dacă îl abordez întotdeauna mă simt de parcă mi-aş fi dat pe tălpi cu săpun.

    Apreciază

  • 44. Fini  |  19 Mai 2011 la 20:50

    UTS salut ! 🙂

    Înţeleg că eşti „dus în sat cu dorul” şi ajungi mâine acasă. Până atunci joacă şoarecii pe masă.
    Tom Ze e o figură cu care trebuie să mă acomodez. Când ajungi acasă încearcă să mă convingi că e fabulos.
    La ora asta eu sunt mai siropoasă, sunt fan Martinho da Villa. Cred că îl voi aduce într-o seară. Astăzi vine împreună cu Katia Guerreira. Un amestec de ritm brazilian cu fado spaniol.

    Apreciază

  • 45. Fini  |  19 Mai 2011 la 20:55

    UTS,

    îndrăznesc să -ţi recomand şi eu o carte : „Lumea chineză” de Jacques Gernet Meridiane 1985 în două volume.
    Poate dai o raită şi prin stampa chineză.

    Apreciază

  • 46. Fini  |  19 Mai 2011 la 20:59

    Grace Jones 19 mai 1948

    Cântăreaţă, manechin, actriţă. Frumos clădită, excentrică, misterioasă.

    Apreciază

  • 47. Fini  |  19 Mai 2011 la 21:01

    Băsescu pe TVR1.

    Apreciază

  • 48. Fini  |  19 Mai 2011 la 21:02

    Apreciază

  • 49. Fini  |  19 Mai 2011 la 21:04

    Apreciază

  • 50. Fini  |  19 Mai 2011 la 21:07

    Apreciază

  • 51. Fini  |  19 Mai 2011 la 21:08

    Apreciază

  • 52. clemycali  |  19 Mai 2011 la 21:08

    Buna seara, buna seara. Interesanta postare si interesanta discutie. Deocamdata sunt la ora in care meditez pe marginea lor.

    Apreciază

  • 53. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:12

    Creangă, noi toţi facem parte din poporul românesc, de-aia e asa de greu să discutăm despre asta când privim pe de o parte pe cei de care ne e silă, si pe de alta, căutăm si-n partea cealaltă, poate găsim purtători de valori în care s-avem încredere. Gheaţă subţire. 🙂

    Apreciază

  • 54. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:14

    Fini, servus 🙂

    Îmi plăcu comparaţia( 43) 😆
    – în deschidere la seara muzicală 🙂

    Apreciază

  • 55. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:14

    Clemy, seara bună 🙂

    Apreciază

  • 56. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:21

    Tds, 41, într-un fel, ai dreptate. Probabil că tu cunosti mult mai profund filozofia lui Noica, eu am citit relativ puţin ( Mathesis sau bucuriile simple- una din cărţile mele preferate, Devenirea întru fiinţă şi Introducere la bunătatea timpului nostru). Din Cioran, mai tot. Recunosc, lecturile din Noica m-au făcut să bănuiesc că sunt cam departe de „Cerul culturii” 🙄 Mi-a fost clar însă că după ce Noica a văzut că miscarea legionara a dus la niste grozavii care n-aveau nimic cu „Dumnezeu si mantuirea neamului” a ales calea- singura mântuitoare în accepţiunea lui, a culturii! În interpretarea mistic teologică ( am auzit asa ceva aici la Sibiu, cu ocazia aniversării unui centenar de la nasterea filozofului in iulie 2009) Cerul culturii ( al reconstrucţiei existenţei prin raţiune şi ordine) pentru Noica ar fi singura cale spre Dumnezeu.După agnosticismul d-lui Liiceanu ca filozof ucenic al lui Noica aş zice, însă, că lucrurile nu stau chiar aşa. Dar, cu exactitate, singur Dumnezeu stie.

    Apreciază

  • 57. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:35

    Fini, 44, faină premieră ( pentru grădină, of course!
    Am trecut la Grace Jones
    🙂
    bune piese, bună cântăreaţă
    Multzam

    Apreciază

  • 58. noradamian  |  19 Mai 2011 la 21:53

    Pentru cine e amator, trei postări mai vechi prezentate de Tibi si de mine in Grădină, pe subiecte legate de scrieri ale lui Constantin Noica:

    https://noradamian.wordpress.com/2009/06/11/constantin-noica-rugati-va-pentru-fratele-alexandru/
    https://noradamian.wordpress.com/2009/07/15/constantin-noica-mathesis-sau-bucuriile-simple/
    https://noradamian.wordpress.com/2011/01/15/constantin-noica-eminescu-sau-ganduri-despre-omul-deplin-al-culturii-romanesti/

    Noapte bună, prieteni
    🙂
    Somn usor, tuturor

    Apreciază

  • 59. Salomea  |  20 Mai 2011 la 08:12

    Buna dimineata si salut din departari
    Chiar daca nu comentez, va urmaresc cu mult interes, si incerc sa descifrez cele spuse in si printre randuri.
    Am citit ieri o multime de postari ,din vikipedia romana, despre Antonescu, miscarea legionara, si despre Constantin Noica. Din pacate nu am citit nimic din scrierile lui Noica, si nu cred ca am nivelul intelectual necesar pentru a citi filosofie.
    Doresc totusi sa-mi fac o imagine despre omul Noica.
    TDS
    Ai putea sa rezumi in cateva cuvinte esenta cartii lui Sorin Lavric? Am citit, tot pe vikipedia referinte despre carte, dar nu e de-ajuns. Iti multumesc.

    Apreciază

  • 60. Fini  |  20 Mai 2011 la 11:21

    Salomea te salut ! 🙂
    @ 59

    Să ai o zi bună !

    Eu nu am avut imboldul, aşa ca tine, să consult wikipedia pentru simplul motiv că mi-a fost provocată curiozitatea de a citi cartea. Voi încerca să mi-o procur, s-o citesc şi să văd cu ce rămân, fără a mă lăsa ghidată de wiki sau TDS.

    Apreciază

  • 61. Un tanar de stanga  |  20 Mai 2011 la 11:28

    60 Fini
    TDS NU ghideaza pe nimeni ! Doar a sugerat sa cititi cartea 🙂
    Revin mai tirziu

    Apreciază

  • 62. Fini  |  20 Mai 2011 la 12:37

    UTS
    @ 60

    dacă aş citi un eventual răspuns dat de tine Salomeei ( un rezumat sau ce ar fi) cu siguranţă mi-ar influenţa impresiile în urma citirii cărţii. Poate termenul „ghidare” nu este cel mai potrivit. Culmea este că aveam pregătit (copiat) din comentariul tău „Nora iti cer prea mult sa citesti cartea aia ? nu doar sa o rasfoiesti ” am uitat să dau paste.
    Acum ce facem, ne păruim sau nu ?!
    Mă duc să văd dacă pot să fac rost de carte. Dracu ştie când revin !

    Apreciază

  • 63. noradamian  |  20 Mai 2011 la 13:31

    Ziua bună şi caldă, prieteni 🙂

    postare nouă

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Nora Damian Facebook nora.damian@gmail.com

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 886,351 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.316 urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 886,351 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: