Teatru-n viaţă, viaţa-n teatru (4)

30 Iulie 2011 at 12:29 42 comentarii

„În biroul lui Brook e o singură fotografie: grupul său reunit în cerc. În programul Tragediei lui Carmen redescoperim interpreţii dispuşi în cerc. În Australia, aceeaşi imagine se impune, cercul, mereu cercul. În Africa, mărturiseşte Brook, ceea ce a căutat a fost tocmai posibilitatea de a face teatru pornind “de la acest punct zero pe care îl constituie un grup de oameni dispuşi în cerc”. Cercul favorizează concentrarea acţiunii dramatice, el reduce lumea pentru a o elibera apoi. Teatrul lui Brook vrea să fie simplu “în măsura în care cercul este simplu fiind în acelaşi timp simbolul cel mai încărcat de sens”. Oare un maestru – caligraf nu-şi demonstrează, în interiorul unei mînăstiri japoneze, perfecţiunea desenînd cercul perfect?”

Ce valoare pot avea aceste- întâmplătoare– descoperiri pentru cineva care nu e legat de teatru, în sens profesionist vorbind? Poate nu mai mult decât o preocupare pentru felul în care-şi joacă rolul în piesa vieţii, într-o lume, care, cum spunea Shakespeare, e un teatru… Dar şi atât- şi e foarte mult. Înseamnă, de pildă, regăsirea atenţiei pentru o artă a observaţiei deopotrivă cu observarea artei (Bertholt Brecht). Înseamnă regăsirea capacităţii de a te lăsa surprins. De a descoperi că atunci când ai încredere-n viaţă ţi se răspunde cu încredere. Încrederea e contagioasă (Demarchy). Raportul naivităţii cu lumea, verbul „a te uimi”, conferă spontaneitate; spontaneitatea ca duşman absolut al rigidităţii. Regeneratoare, această forţă se manifestă „subversiv” mai ales în momente de ruptură a unui corp social. Ca revoltă, nu împotrivindu-se ideii de autoritate ci autoritarismului micilor şefi care blochează energiile societăţii, devine forţa de germinare a unei noi culturi; dar şi a unei noi vieţi dăruită culturii. Înainte de orice, revoluţia spirituală înseamnă tot ceea ce include entuziasmul omului şi rodnicia naturii ca manifestări naturale ale vieţii. Implică divinitatea şi bucuria de valorizare a darurilor ei în reconciliere cu viaţa. Se vede-n dragostea de culori, atât de firească în culturile solare… în pasiunea pentru sunet, pentru armoniile muzicale…în regăsirea imaginaţiei, a ingenuităţii… Bucuria, cel mai serios lucru de lume (poet brazilian, nu i-am reţinut numele);”sub pietrele caldarâmului se află plaja„…

Conferinţă, spectacole… curgerea artei în cetate şi mai departe. Pe cursul fluviului societăţii în care trăim viaţa curge repede dinspre munţi spre deşert…

va urma…

Entry filed under: 7301634, grădina cu trufe. Tags: , , , , .

Mergând pe firul dinamitei domnului Nobel Teatru-n viaţă, viaţa-n teatru… (5)

42 comentarii Add your own

  • 1. luminita  |  30 Iulie 2011 la 15:02

    Interesanta viziunea lui Brook.
    Incerc sa ma inchipui intr-un astfel de cerc traind , laolalta cu altii fiind si constat ca oricat as mari aria cercului eu tot nu m-as putea manifesta altfel decat ca un spectator.
    Ideea ce a te reuni intr-un cerc cu mai multi nu poate presupune pentru mine decat disponibilitatea de a te aseza vremelnic, pentru o farama de timp care iti prisoseste sau care uneori te preseaza sa reactionezi rapid, la un taifas cu prietenii carora vrei sa le impartasesti ceea ce te face fericit sau, dimpotriva , sa cauti sa afli modalitatea de raspuns la problemele existentiale ale caror resort tu nu il intelegi inca.
    Cercul ca simbol al spectacolului, da.
    Ca mod de viata, nu.
    Nu as putea trai inchipuindu-ma intr-un cerc.
    Geometria nu ingradeste viata incluzand-o intr-un cub , intr-o piramida, intr-un con…cu atat mai mult intr-o figura plana cum este cercul.
    Senzatia de a fi liber nu tine de geometria cercului.

    Apreciază

  • 2. luminita  |  30 Iulie 2011 la 16:05

    Nora, te salut!
    o sa zici ca am cam deviat de la subiectul cu cercul lui Brook si nu intentionez sa te contrazic.
    Ia vorbele mele, te rog, ca pe niste reflectii personale starnite in capul unui inginer cu neuronul setat prioritar pe geometria euclidiana si doar in subsidiar pe metaforele literare.
    Transcedem timpul cu softul propriu.
    😆

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 18:12

    Ziua bună, my friends 🙂

    Lumi, multumesc c-ai pus astfel problema, ca să pot s-o limpezesc.
    Cele patru postări au un singur titlu deoarece curg unul din celălalt încercând să prezinte efectul artei teatrale (dar nu numai) în viziune naivă studiat şi pus pe rol de mari oameni ai teatrului, asa cum l-am înţeles eu: plecând de la un simbol (cercul) preluat din natură, un mod de comunicare ideală şi cumulare de energii creatoare (din vechile civilizaţii, s-ar părea) transferat firesc, apoi, în izvor al artei&vieţii (fluviul) până la risipirea-n deşert… Un ciclu care se repetă… 🙂

    Apreciază

  • 4. luminita  |  30 Iulie 2011 la 18:30

    Nora,
    simbolistica cercului am priceput-o, mie insa imi zburase gandul la ideea de a trai intr-un cerc inchis, care mi se pare de neacceptat.
    De aceea si precizam ca am divagat de la subiect.

    Apreciază

  • 5. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 18:40

    Lumi, e drept că am publicat cele patru episoade la intervale destul de mari si că e mai bine (deşi fiecare are şi un înţeles de sine stătător) să fie citite legat unul de celălalt, pentru a înţelege pe deplin sensul întregii serii.
    …pentru cuplul regizoral Brook-Grotovski, modelul (dramatic) cerc-fluviu are valoare de parabolă fundamentală. „Cercul favorizează concentrarea acţiunii dramatice, el reduce lumea pentru a o elibera apoi”
    Asta e, de fapt, si cheia expunerii.

    Apreciază

  • 6. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 20:41

    Frumis spus Nora,
    Ai amintit de Bertold Brecht si mi-am amintit de piesa lui de teatru: Cercul de creta caucazian 🙂

    Apreciază

  • 7. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:00

    Bună seara ! 🙂

    Buddy Guy – 75 years young.

    Apreciază

  • 8. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:02

    Apreciază

  • 9. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:03

    Apreciază

  • 10. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:05

    Apreciază

  • 11. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:07

    Apreciază

  • 12. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 21:09

    Bonsoar Fini , Ai intrat cu Buddy Guy ca expresul de miezul noptii prin Videle. Acu pentru inceput trebe sa ma uit in google la litera buddy guy 🙂

    Apreciază

  • 13. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:10

    Buddy Gay, Carlos Santana şi Clarence Gatemouth Brown.

    Apreciază

  • 14. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 21:14

    la 9 am mai fost la lectia asta : singura de fapt:

    Apreciază

  • 15. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:15

    Salut LNM ! 🙂

    Nu-i aşa că-i meseriaş Buddy Gay?
    Mai am un aniversat, dar ceva mai târziu. Alt meseriaş. 🙂
    Ne laşi şi tu un link?

    Apreciază

  • 16. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:19

    LNM,
    @ 14

    indiferent pe care dintre variante o asculţi ajungi la Chicago cu plăcere.

    Apreciază

  • 17. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 21:19

    Come on Baby, don’t you wanna go home
    Come on Baby, don’t you wanna go home
    Back from the land of California
    To my sweet home Chicago
    Come on Baby, don’t you wanna go home

    Two and two is four, babe
    Four into two is eight Come on now girl,
    don’t you now make me late
    And I’ve got to leave

    Apreciază

  • 18. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 21:21

    Frumos oras ,
    Mi-ai umplut casa de cintec Fini cu melodia asta. Beau Dr Pepper :)si ma gindesc la Chicago

    Apreciază

  • 19. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:34

    LNM

    Apreciază

  • 20. lastnightmusic  |  30 Iulie 2011 la 21:36

    Los Ronisch – Por que me enamore de ti (2001 Rodriguez)
    Cred că melodiile lor sunt manelele din Bolivia, şi mi-e teamă că dacă manelele noastre ar suna ca ale lor, poate mi-ar place. Şase fraţi din Bolivia, numele vine de la un vechi pian german marca Ronisch, pe care băieţii l-au avut acasă. Los Ronisch au fost primii care au combinat ritmul  afro-bolivian saya cu tecnocumbia.

    Apreciază

  • 21. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:40

    LNM
    @ 19

    văzuşi ce-am făcut?! 😆 😆

    @ 18
    l-am văzut pentru prima dată în prag de sărbători de iarnă; a fost o feerie.
    Mă bucur mult că-ţi place.

    Apreciază

  • 22. Fini  |  30 Iulie 2011 la 21:43

    Time out….pentru juma’ de ceas.

    Apreciază

  • 23. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 21:45

    Salut 🙂

    Fini, Lnm, tocmai am intrat, tiptil, ascult… 😆

    Apreciază

  • 24. Fini  |  30 Iulie 2011 la 22:48

    Mai ridicăm un păhăruţ pentru încă un aniversat al zilei.

    DAVID SANBORN – 30 iulie 1945

    Apreciază

  • 25. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 22:49

    Fini, să ne trăiască! Bun muzician 🙂

    Apreciază

  • 26. Fini  |  30 Iulie 2011 la 22:50

    Apreciază

  • 27. Fini  |  30 Iulie 2011 la 22:53

    Nora, 🙂
    @ 25

    SĂ, cât mai mult.

    Apreciază

  • 28. Fini  |  30 Iulie 2011 la 22:54

    Apreciază

  • 29. Fini  |  30 Iulie 2011 la 22:55

    Apreciază

  • 30. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 22:57

    Fini, plăcută muzică, induce energie, dar si pace, reverie, calm 🙂

    Apreciază

  • 31. Fini  |  30 Iulie 2011 la 23:02

    Mereuţ ne îndreptăm spre miezonoptică.

    Apreciază

  • 32. Fini  |  30 Iulie 2011 la 23:05

    Vise frumoase, tuturor ! 🙂

    Apreciază

  • 33. noradamian  |  30 Iulie 2011 la 23:10

    Fini, da, clip cu clip… 🙂

    Noapte bună

    vise plăcute, tuturor

    🙂

    Apreciază

  • 34. Un tanar de stanga  |  31 Iulie 2011 la 08:28

    Frumos David Sanbord 🙂 neata

    Apreciază

  • 35. skorpion  |  31 Iulie 2011 la 11:04

    atunci când ai încredere-n viaţă ţi se răspunde cu încredere.!!!

    este mare adevar aici.

    Apreciază

  • 36. theo  |  31 Iulie 2011 la 14:29

    skorpi,
    mai sunt si exceptzii,
    dar si eu , sunt un om pozitiv, si vreau sä cred.

    Apreciază

  • 37. noradamian  |  31 Iulie 2011 la 17:35

    Ziua bună, prieteni 🙂
    Skorpion, măcar între prieteni 🙂
    Theo, si eu 🙂

    Apreciază

  • 38. noradamian  |  31 Iulie 2011 la 17:35

    postare nouă

    Apreciază

  • 39. Fini  |  31 Iulie 2011 la 20:21

    Bună seara ! 🙂

    Astăzi vin mai devtreme la întâlnire.

    Un Louis de Fune, pentru voie bună şi o seară cu zâmbet. A văzut lumina zilei în ultima zi a lunii iulie.

    Apreciază

  • 40. Fini  |  31 Iulie 2011 la 20:31

    Apreciază

  • 41. Fini  |  31 Iulie 2011 la 20:33

    Apreciază

  • 42. noradamian  |  31 Iulie 2011 la 20:56

    Salut 🙂
    Seara bună, Fini, chiar bună, cu un sef de oechestra ca Louis de Funes 😆

    Am pus si o postare nouă, ultima parte a seriei, dar se vede că nu e atât de atractivă precum cele politice 🙄

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 879,185 hits

Grădina de hârtie

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.249 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 879,185 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: