Calcule

24 August 2011 at 11:53 76 comentarii

Un stat sărac, da’ generos! Cu cât mai sărac, cu atât mai neputincios. Cu cât mai neputincios, cu atât mai generos. Cu miliardarii. Destinul ţării moţilor din ţara aurului merită un studiu de caz. Destinul hidrocarburilor naţionale de-alungul vremii merită şi el unul. Două cazuri din care, precum din nişte fractali, se reconstituie cu uşurinţă o faţetă a istoriei recente a ţării. Pândarii aurului nu s-au temut nici o clipă că proiectul lor nu va avea câştig de cauză. Altfel n-ar fi aruncat, cu generozitate selectivă, parale, în dreapta şi-n stânga. Mai să crezi că însuşi Mecena s-a reîncarnat în duhul lui Gabriel-Resources, înger de Canada al aurului de România. Pe măsură ce nobilei cauze i se alăturau alţi şi alţi susţinători de toate categoriile şi din toate mediile, devenea clar că acţionarii merseseră din capul locului la sigur pe soluţia boală lungă. Chiar înmulţirea simptomelor de solidarizare partinică legate de proiect, într-un climat politic altfel de permanentă gâlceavă de maidan şi sforăreală, demonstrează boala. Demonstrează că orice partid ar veni la putere în 2012 ar descoperi pe loc, ca prioritate zero, momentul potrivit de a demara proiectul- cum anunţase şi dl. Videanu mai an, mai-nainte să se usuce cerneala pe buletinele de vot. Aşa stând lucrurile, opţiunea favorabilă demarării proiectului de exploatare a aurului declarată fără echivoc, de preşedinte, acum, cu câteva luni înainte de alegeri, lasă să se-nţeleagă de ce nu riscă să lase problema pe mâna altor factori decizionali. Chiar dacă n-a spus-o direct (nici nu se putea). Dar asta nu schimbă impresia de tolerare a unei lungi şi umilitoare ofensive cu final calculat.

Anunțuri

Entry filed under: 7301634. Tags: .

Cu bărcuţa pe lacul de cianură Albă, ca zăpada, da’ şi-un pic de mov

76 comentarii Add your own

  • 1. skorpion  |  24 August 2011 la 12:35

    Aurul care ne poate scoate din sărăcie nu e la Roşia Montană.

    Să zicem că ecologia este, aşa, un fel de fudulie. Să admitem că ar fi o prostie să nu exploatăm zăcămintele de aur, mai ales acum în plină criză, când metalul galben se duce la preţuri astronomice. Să acceptăm că 200 de tone de aur în rezerva naţională ar da mai multă siguranţă în vremuri în care dolarul şi euro nu mai sunt ceea ce au fost cândva. Să-i dăm crezare preşedintelui Traian Băsescu în dorinţa sa pragmatică de a începe cât mai repede exploatarea de la Roşia Montană.

    Să ne imaginăm că avem deja cele 200 de tone de aur în rezerva Băncii Naţionale. Ar fi România o ţară mai bine administrată? Ar fi un stat mai puţin corupt? Ar fi economia noastră mai competitivă pe plan internaţional? Ar fi nivelul de viaţă al populaţiei mai ridicat? Ar avea tinerii mai multe motive să rămână să lucreze în ţara lor?

    Aurul nu le rezolvă pe toate şi, din păcate, singur nu rezolvă nimic. Judecând pragmatic, chiar stocarea unei rezerve de aur reprezintă un cost. Ca să ţii aurul, trebuie în cheltuieşti nişte bani pe care trebuie să-i iei din veniturile produse de economie. Evident, în cazuri disperate, poţi vinde din rezervă, dar atât.

    După descoperirea Americilor, Imperiul Spaniol a cunoscut cel mai mare aflux de aur pe care o naţiune şi-l poate imagina. Un adevărat Gulf Stream de aur a traversat Oceanul, făcând din Spania o putere globală. Dar nu a durat mult. Naţiuni mult mai sărace din Nordul Europei şi-au dat seama că este mai important să faci aurul, decât să-l aduci de peste mări şi ţări. Asta a însemnat comerţ, sistem bancar, revoluţie industrială, capitalism. În secolul trecut, Japonia, fără resurse, a reuşit miracolul economic. A urmat Coreea de Sud, o altă ţară renăscută după un război devastator. De cealaltă parte, ţări africane ultrabogate în aur, argint, diamante sunt la polul sărăciei, cu populaţia în pragul extincţiei. Bogăţiile uluitoare de care dispun le-au adus numai nenorociri.

    Putem spune râzând: „Bine domnule, România e în Africa?” Nu e. Dar cu ce ne-am ales din contractele pe care statul român le încheie de 20 de ani? Tot la noi se zice că e prost ăla care dă, nu ăla care cere. Dar, dacă până acum am fost atât de „proşti”, ce ne face să credem că, de aici încolo, vom fi mai „deştepţi”?

    Aurul care ne poate scoate din sărăcie nu e la Roşia Montană. Aurul României este în mintea şi în braţele oamenilor din această ţară. De ce nu exploatăm acest aur, domnule preşedinte? De ce nu punem ca prioritate naţională formarea unui mediu antreprenorial performant, capabil să scoată aur din profitul unei economii competitive? Acest zăcământ nu se va epuiza niciodată.

    pentru ca nu-mi place autorul nu spun, cine este….
    🙂

    Apreciază

  • 2. noradamian  |  24 August 2011 la 12:46

    Ziua bună, prieteni 🙂

    skorpion 🙂 Da, un articol de luat în seamă, indiferent cine e autorul respectiv 😆

    Apreciază

  • 3. clemycali  |  24 August 2011 la 19:50

    Buna seara, buna seara.
    Pe fuga intre clase 🙂
    Asupra proiectului de la Rosia Montana am sentimente impartite. Pe de o parte inteleg ratiunile economice ptr care ar fi benefica exploatarea aurului acolo (atat pe plan local cat si national) dar nu-mi plac jocurile politice de glezne din jurul proiectului si, mai ales, am si mari dubii privind ecosistemul zonei.

    Apreciază

  • 4. Fini  |  24 August 2011 la 20:03

    Rapsodia română – versiunea Roşia Montană:

    http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2011/08/19/o-dedicatie-la-130-de-ani-de-la-nasterea-lui-george-enescu/

    Apreciază

  • 5. noradamian  |  24 August 2011 la 20:21

    Seara bună, prieteni 🙂
    Un articol ceva mai concret ( recomandat de o amică anonimă a grădinii)

    http://www.biziday.ro/2011/08/23/dincolo-de-febra-aurului/

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  24 August 2011 la 20:29

    Da, Clemy, din păcate dezbaterile civice, calculele transparente, analizele tehnico-economice, culturale ( nu cele politizate) sunt înlocuite de jocuri de glezne… 😉

    Apreciază

  • 7. skorpion  |  24 August 2011 la 20:33

    multumesc, nora, pentru articol,
    este interesant cum basescu in numele pragmatismului este dispus sa accepte o eventuala deteriorare a naturii, a echilibrului natural si social….chiar nu -si da seama de pericole?

    Apreciază

  • 8. noradamian  |  24 August 2011 la 20:33

    Fini 🙂 clipul e făcut de niste pesedişti ranchiunosi şi ciudoşi, fânfestul si-a cam trăit traiul si si-a mâncat mălaiul, dar Rapsodia Română rămâne aceeasi operă superbă. În orice-mprejurare. Danke 🙂

    Apreciază

  • 9. noradamian  |  24 August 2011 la 20:36

    skorpion, servus 🙂 Da, m-am mirat si eu 🙄

    Interesante sunt si comentariile la articolul lui Moise Guran

    Apreciază

  • 10. Fini  |  24 August 2011 la 21:00

    JORGE LUIS BORGES – a 112-a aniversare cu un Doodle Google.

    http://www.google.ro/webhp?hl=ro

    Apreciază

  • 11. Fini  |  24 August 2011 la 21:04

    CU TIMPUL ÎNVEŢI………
    Jorge Luis Borges

    După un anumit timp,
    omul învaţă să perceapă diferenţa
    subtilă între a susţine o mână
    şi a înlănţui un suflet,
    şi învaţă că amorul nu înseamnă a te culca cu cineva
    şi că a avea pe cineva alături nu e sinonim cu starea de
    siguranţă,
    şi aşa, omul începe să înveţe…
    că săruturile nu sunt contracte
    şi cadourile nu sunt promisiuni,
    şi aşa omul începe să-şi accepte căderile cu capul sus şi
    ochii larg
    deschişi,
    şi învaţă să-şi construiască toate drumurile
    bazate în astăzi şi acum,
    pentru că terenul lui mâine
    este prea nesigur pentru a face planuri …
    şi viitorul are mai mereu o mulţime de variante care se
    opresc însă la
    jumătatea drumului.

    Şi după un timp, omul învaţă că dacă e prea mult,
    până şi căldura cea dătătoare de viaţă a soarelui, arde şi
    calcinează.
    Aşa că începe să-şi planteze propria grădină
    şi-şi împodobeşte propriul suflet,
    în loc să mai aştepte ca altcineva să-I aducă flori,
    şi învaţă că într-adevăr poate suporta,
    că într-adevăr are forţă,
    că într-adevăr e valoros,
    şi omul învaţă şi învaţă …
    şi cu fiecare zi învaţă.

    Cu timpul înveţi că a sta alături de
    cineva pentru că îţi oferă un viitor bun,
    înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea să te
    întorci la trecut.

    Cu timpul înţelegi că doar cel care e capabil
    să te iubească cu defectele
    tale,
    fără a pretinde să te schimbe,
    îţi poate aduce toată fericirea pe care ţi-o doreşti.
    Îţi dai seama cu timpul că dacă eşti alături de această
    persoană doar pentru
    a-ţi întovărăşi singurătatea,
    în mod inexorabil
    vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.

    Ajungi cu timpul să înţelegi că adevăraţii prieteni sunt
    număraţi,
    şi că cel care nu luptă pentru ei,
    mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de
    false prietenii.

    Cu timpul înveţi că vorbele spuse într-un moment de mânie,
    pot continua tot restul vieţii să facă rău celui rănit.

    Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine,
    dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot
    face.

    Cu timpul înţelegi că dacă ai rănit grav un prieten,
    e foarte probabil că niciodată prietenia lui nu va mai fi
    la aceeaşi
    intensitate.

    Cu timpul îţi dai seama că deşi
    poţi fi fericit cu prietenii tăi,
    într-o bună zi vei plânge
    după cei pe care i-ai lăsat să plece.

    Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită
    alături de fiecare
    fiinţă,
    nu se va mai repeta niciodată.

    Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau
    dispreţuieşte o fiinţă
    umană,
    mai devreme sau mai târziu va suferi aceleaşi
    umilinţe şi dispreţ,
    dar multiplicate,
    ridicate la pătrat.

    Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se
    petreacă,
    asta va determina că în final,
    ele nu vor mai fi aşa cum sperai.

    Cu timpul îţi dai seama că în realitate,
    cel mai bun nu era viitorul,
    ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.

    Cu timpul vei vedea că deşi te simţi fericit cu cei care-ţi
    sunt împrejur,
    îţi vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine
    şi acum s-au dus şi nu mai sunt…

    Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să
    ceri iertare,
    să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor,
    să spui că ai nevoie,
    să spui că vrei să fii prieten,
    dinaintea unui mormânt,
    nu mai are nici un sens.

    Dar din păcate,
    toate se învaţă doar cu timpul…

    Apreciază

  • 12. Fini  |  24 August 2011 la 21:08

    Am aflat despre magia „Borges & Piazzolla Tango” de la UTS. Mulţumesc.

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  24 August 2011 la 21:08

    Fini, superb text! 🙂 Jorges Luis Borges, încă un uriaş al culturii răsărit din spiritul hispanic…

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  24 August 2011 la 21:10

    Fini, da, o magie care nu conteneşte să producă încântare 🙂 TKS!

    Apreciază

  • 15. Fini  |  24 August 2011 la 21:11

    Borges fredonându-şi poemul „Milonga de Don Nicanor Paredes” pe muzică de Piazzolla.

    Apreciază

  • 16. Fini  |  24 August 2011 la 21:15

    Geniul lui Borges şi Piazzolla redat de vocea marelui actor argentinian Luis Medina Castro este un regal poetic pentru toate timpurile.

    Apreciază

  • 17. noradamian  |  24 August 2011 la 21:18

    Fiecare piesă o bijuterie 🙂

    Apreciază

  • 18. Fini  |  24 August 2011 la 21:19

    Borges recitând „Borges şi Eu”

    Apreciază

  • 19. lastnightmusic  |  24 August 2011 la 21:19

    Ma bucur ca va place 🙂
    Aduc si eu o frantura 🙂
    Borges a scris biografia poetului Evaristo Carriego.
    Pentru Evaristo Carriego” ester numele faimosului tango scris de Eduardo Rovira,
    Aici dansat de Carlos Gavito si Marsela Duran
    Ce nume mari domnule ! 🙂

    Apreciază

  • 20. Fini  |  24 August 2011 la 21:27

    Am întârziat puţin cu textul la „Borges Y Yo”

    Borges y Yo
    Jorge Luis Borges

    Al otro, a Borges, es a quien le ocurren las cosas. Yo camino por Buenos Aires y me demoro, acaso ya mecánicamente, para mirar el arco de un zaguán y la puerta cancel; de Borges tengo noticias por el
    correo y veo su nombre en una terna de profesores o en un diccionario biográfico. Me gustan los relojes de arena, los mapas, la tipografía del siglo XVII, las etimologías, el sabor del café y la prosa de Stevenson; el otro comparte esas preferencias, pero de un modo vanidoso que las convierte en atributos de un actor. Sería exagerado afirmar que nuestra relación es hostil; yo vivo, yo me dejo vivir para que Borges pueda tramar su literatura y esa literatura me justifica. Nada me cuesta confesar que ha logrado ciertas páginas válidas, pero esas páginas no me pueden salvar, quizá porque lo bueno ya no es de nadie, ni siquiera del otro, sino del lenguaje o la tradición. Por lo demás, yo estoy destinado a perderme, definitivamente, y sólo algún instante de mí podrá sobrevivir en el otro. Poco a poco voy cediéndole todo, aunque me consta su perversa costumbre de falsear y magnificar. Spinoza entendió que todas las cosas quieren perseverar en su ser; la piedra eternamente quiere ser piedra y el tigre un tigre. Yo he de quedar en Borges, no en mí (si es que alguien soy), pero me reconozco menos en sus libros que en muchos otros o que en el laborioso rasgueo de una guitarra. Hace años yo traté de librarme de él y pasé de las mitologías del arrabal a los juegos con el tiempo y con lo infinito, pero esos juegos son de Borges ahora y tendré que idear otras cosas. Así mi vida es una fuga y todo lo pierdo y todo es del olvido, o del otro.

    No sé cuál de los dos escribe esta página.

    Jorge Luis Borges

    Apreciază

  • 21. Sare'n Ochi  |  24 August 2011 la 21:29

    @skorpion, articolul in sine abunda de locuri comune care nu au nimic de a face cu situatia reala din zona. in zona nu este coruptie, in schimb nici apa curenta in case. in zona nu stau tinerii sa munceasca in tara – aia de acolo chiar nua au de ce – in schimb se tin de par cand au de mers la buda samd. articolul este scris emotional, folosind cliseele necesare. revin si spun: ceva concret pentru locuitorii/traitorii zonei? sa nu faca ciubere si sa nu impleteasca rachita. sa mearga ei la Cluj la Festivalul Berii (in sensul ca sa-si permita) si sa faca ei pipi pe zidul cetatii si nu alde Gotiu pe finul lor. am pe undeva prin arhiva un text din 1924-25, la fel de lacramos-patriotic, exact despre aurul din zona, in care se spunea ca daca s-ar exploata aurul s-ar epuiza in 20 de ani si apoi ce anume s-ar face locuitorii din zona. dar in afara de lamentatii se gandeste cineva sa propuna concret ca din banii obtinuti sa se impuna amenajarea pe termen lung a zonei – concret: atatea buzi pentru vizitatori, atatea parcari, atatea fast-food-uri, atatea discoteci, atatea cabane samd?
    autorul textului tau este un mare tembel, preocupat doar sa-si mai adauge o zorzoana la nume si-atat.
    PS: sa nu ma judecati prin sarirte la beregata, chiar nu sunt un adept al RMGC in conditiile date. si am suficienti bani si bucurie de viata incat sa nu ma cumpere ei. sunt doar un om satul de lamentatii (nu este cazul textului @Norei – care este cinstit si spus/scris corect).

    Apreciază

  • 22. noradamian  |  24 August 2011 la 21:31

    Lnm, multzam pentru evaristo Carriego, un tango purtând un nume de poet ( ce frumos!) ca si pentru explicaţii. 🙂

    Apreciază

  • 23. lastnightmusic  |  24 August 2011 la 21:38

    Cu bucurie Nora
    Vad ca Fini ca o porteña face aici un eveniment intreg si aprinde toate felinarele din cartierul Palermo din Buenos Aires 🙂

    Apreciază

  • 24. noradamian  |  24 August 2011 la 21:42

    Sare, multzam 🙂 Adevărat, eu am scris articolul strict sub impresia declaraţiei prezidenţiale raportată la proiect si situaţia din zonă, de altfel stiută, fără a lua în seamă nici o altă sursă. Ulterior am citit si intervenţia Monicăi Macovei pe subiect (cu care sunt în total acord) şi pe cea a lui Moise Guran inclusiv comentariile-interesante- de acolo. Dar mai curios găsesc faptul că raportul comisiei prezidenţiale asumat în 2009 de preşedintele Băsescu cu referire la Rosia Montană e complet contrazis de recenta sa luare de poziţie. Ei bine, de aici încolo lucrurile par a o lua razna 🙄

    http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtarc-va-invita-la-dezbatere-in-cazul-rosia-montanalt-1717.htm

    Apreciază

  • 25. noradamian  |  24 August 2011 la 21:43

    Lnm 😆

    Apreciază

  • 26. noradamian  |  24 August 2011 la 21:49

    Fini, as vrea să stiu spaniola, ceva ceva tot înţeleg însă, multzam 🙂 Mă-ncântă si faptul că genialul Borges, sedus de farmecul tangoului şi-a legat numele de acea lume boemă , fermecătoare 🙂

    Apreciază

  • 27. Fini  |  24 August 2011 la 21:53

    Nora, UTS

    🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  • 28. skorpion  |  24 August 2011 la 22:28

    buna seara,

    splendida poezia de Borges,

    mii de multumiri,
    🙂

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  24 August 2011 la 22:32

    Noapte bună, prieteni 🙂

    Apreciază

  • 31. Fini  |  24 August 2011 la 23:28

    Skorpi, 🙂
    @ 28

    cu multă plăcere.
    Gute Nacht!

    Apreciază

  • 32. andrzej  |  25 August 2011 la 15:12

    Buna ziua Nora& all!
    Privitor la tema: rosia Montana si exploatarea resurselor tarii cu orice pret, eu cred ca nici un argument nu poate cautiona acesta aventura periculoasa. Acum 23 de ani am mers cu treburi de srviciu in zona vaii Ariesului si desigur Rosia Montana. Atunci am fost socat de distrugerile facute mediului de mineritul intensiv practicat in epoca. Nimic nu arata ca de acolo pleaca bogatii enorme fiindca satele din jur erau sarace si chiar orasul parea saracacios ca o localitate fantoma din zona de frontiera a vestului salbatic.
    Multa saracie asumata cu demnitate de oamenii de piatra ai acelor locuri.
    Se pare ca socotelile pripite ii fac pe cei care ne conduc spre decizii care vor avea mari efecte in viitor.
    Chiar si calculelelele(vorba lui Malaiele in scheciul sau genial) nu arata ca acesta aventura pagubitoare ar aduce prea mari beneficii romanilor.
    Ma mir, ca presedintele Basescu se lasa antrenat in acesta ciudata afacere, mai cu seama cu cat in campania sa electorala ne promitea ca secizia va fi luata dupa expertii isi vor da verdictul.
    Din pacate afirmatia d-lui presedinte facuta luni22.08.2001 nu facea nici o referire la acest aspect-parerile expertilor adunate intr-un raport oficial.
    Aceiasi greseala se pare ca se va repeta si in cazul eploatarilor petrolifere din platorma continentla a Marii Negre, , Bazinul Olteniei si rezervele de gaze naturale din podisul Moldovei.

    Apreciază

  • 33. Fini  |  25 August 2011 la 21:00

    Bună seara!

    Jean – Michel Jarre cu „Vara” lui Vivaldi.

    Apreciază

  • 34. Fini  |  25 August 2011 la 21:02

    Apreciază

  • 35. noradamian  |  25 August 2011 la 21:04

    Seara bună 🙂

    Apreciază

  • 36. noradamian  |  25 August 2011 la 21:09

    Andrzej, cunosc zona, oameni (chiar din Valea Corna!) As putea povesti multe, poate o s-o fac. Ai dreptate, sărăcia creste acolo direct proportional cu aurul care-i îmbogăţeste pe alţii. Şi nu numai acolo. Lăcomia nu ţine cont de rapoartele oficiale si de opiniile specialistilor în domeniu, din păcate

    Apreciază

  • 37. Un tanar de stanga  |  25 August 2011 la 21:11

    salut

    Apreciază

  • 38. noradamian  |  25 August 2011 la 21:11

    Fini, faină alegere! Se simtea nevoia de un supliment de oxigen.
    Vara, în interpretarea lui e formidabilă 🙂
    …Si Calypso, nu mai puţin 🙂

    Apreciază

  • 39. Un tanar de stanga  |  25 August 2011 la 21:13

    Apreciază

  • 40. noradamian  |  25 August 2011 la 21:13

    Lnm, si de aer brazilian, de la mama lui, ai ghicit 🙂

    Apreciază

  • 41. noradamian  |  25 August 2011 la 21:16

    Superb contrastul între piese 🙂

    Apreciază

  • 42. noradamian  |  25 August 2011 la 21:18

    Fini, Tds, faine alegeri 🙂

    Balerina Silvie parcă zboară 🙂

    Apreciază

  • 43. Fini  |  25 August 2011 la 23:25

    Melodia Clementinei De Jesus îmi place cîntată de vocea caldă a Monicăi Salmaso

    Apreciază

  • 44. Fini  |  25 August 2011 la 23:29

    Unul din cele mai frumoase valsuri scrise vreodată:

    Apreciază

  • 45. Fini  |  25 August 2011 la 23:34

    Noapte bună, tuturor! 🙂

    Apreciază

  • 46. skorpion  |  26 August 2011 la 11:30

    neata,
    am venit sa semnez condicuta!
    🙂

    Apreciază

  • 47. Maria  |  26 August 2011 la 14:20

    Bună ziua tuturor! 🙂

    Skorpion frumos, condicuţa ta m-a făcut să ies din bibliotecă. Pup la tine, na. 🙂 Aici e o condicuţă de seamă, de mare carte rară şi preţioasă, precum cea a lui Alecu Văcărescu la vremea lui, fără îndoială.

    Mai sunt condicuţe, dar la fetili vesele de pe alţi coclari internautici, cu poale-n brâu şi poale-n cap, dar nu-i loc aici şi acum de pierdut timp şi nerv cu gând la ele.

    Apreciază

  • 48. Maria  |  26 August 2011 la 14:21

    Îmi închei pauza şi mă întorc în bibliotecă.

    Vă doresc o zi frumoasă tuturor! 🙂

    Apreciază

  • 49. oldhashu  |  26 August 2011 la 17:36

    Salut, grădinari! 🙂

    @ Fini,
    Cu #33 și #34 m-ai „atins” pe mine la suflet, deși la TDS te-am supărat cu o remarcă misogină!
    Jarre este unul din cei patru carora le-am rămas credincios din primul moment! 😀

    Nu le am cu jazzul, nici cu songurile sudamericane ca să-ți pot oferi ceva ce tie, după cum am observat, îți place.

    Voi încerca ceva universal valabil, soundtrack-ul cu mulți autori al unui film deosebit despre o poveste de dragoste peste hăuri de timp:

    Apreciază

  • 50. clemycali  |  26 August 2011 la 18:56

    Buna seara, buna seara.
    Am supravietuit primei saptamani la colegiu.:)
    @fini, absolut superba poezia lui Borges. Mi-a mers la suflet.

    Apreciază

  • 51. ela  |  26 August 2011 la 20:05

    Salut,gradinari!
    Imi place la voi, e racoare odihnitoare si muzica-i buna !

    Apreciază

  • 52. Fini  |  26 August 2011 la 20:59

    Old salut! 🙂

    Îţi cam ştiu slăbiciunile muzicale. A fost aniversare Jarre (24 august 1948). Au fost câţiva ani frumuşei când i-am ascultat mult pe „cei patru”, îmi plac şi acum şi-i ascult cu plăcere.
    Nu ştiu dacă ar trebui să zâmbesc gândindu-mă cum am sărit cocoşeşte la tine, atunci la UTS ? Cred că pentru moment am uitat zicala „găinei care cântă cocoşeşte i se ia gâtul”. 😆
    În ce priveşte jazz-ul nici eu nu sunt „acasă”. Norocul este cu UTS, care mai deschide câte o ferestruică pentru ca să putem privi înăuntru.
    Paganini nu degeaba este adoptat şi de cinematografie, este minunat, poţi să-l asculţi în orice stare sufletescă te-ai afla,

    Apreciază

  • 53. Fini  |  26 August 2011 la 21:04

    Clemy te salut.
    @ 50

    poezia asta ar merita s-o citesc zilnic. Poate îmi intră ceva din conţinutul ei în cap! 🙂

    Apreciază

  • 54. Fini  |  26 August 2011 la 21:13

    Seară bună, tuturor! 🙂

    Pentru că zilele astea ne lutăm încă din greu cu vara aduc câteva poezii frumoase de sezon.
    Cine-şi mai aminteşte de Ştefan Octavian Iosif?!

    NOPŢI DE VARĂ
    Şt. O. Iosif

    La casa fără lacăt
    Doar luna de mai vine
    S-o cerceteze-n treacăt
    În nopţile senine.

    Perdele-nvechite
    Atîrnă într-o parte
    Ca aripi ostenite
    La geamurile sparte.

    Doar şoareci ţin soborul
    Ungherelor uitate,
    Păienjeni ţes covorul
    Uitării-ntunecate.

    Şi-aceeaşi armonie
    De greieri trist răsună
    În casa cea pustie
    Sub farmecul de lună…

    Apreciază

  • 55. Fini  |  26 August 2011 la 21:16

    Încerc să asociez „Nopţilor de vară” o pagină muzicală.

    Apreciază

  • 56. Fini  |  26 August 2011 la 21:25

    Se vede de departe penelul de traducător al lui Marin Sorescu.

    VARA ÎN ORAŞ
    Boris Pasternak

    Se vorbeste pe soptite,
    Glasul parca ti se taie,
    Iar femeia, de pe ceafa,
    Si-a strans coama-n crestet, claie.

    Sta sub pieptenele greu
    Ca sub coif, intr-adevar,
    Cand pe spate-si da ea capul
    Cu podoaba grea de par.

    Strada caldă, noaptea caldă,
    Vremea rea se cam abate,
    Tarsăitul de picioare
    Este o realitate.

    Chiar că tună! Sus pe bolti,
    Bubuitul – ce napastă!
    Vântul saltă, la un colt,
    Perdeluta din fereastră.

    S-a instăpânit tăcerea.
    Aerul parca-i de fier
    Scăpărările de fulger
    Scotocesc nervos prin cer.

    Cand s-arata dimineata
    Si-ncep strazile de ard,
    Sugativă prin baltoace
    Soarele pe bulevard.

    Teii-n floare, secularii,
    Teii-nmiresmati – mahmur
    Cată: li-i necaz pe vreme
    Fiindcă n-au dormit destul.

    (traducere de Marin Sorescu)

    Apreciază

  • 57. Fini  |  26 August 2011 la 21:26

    Apreciază

  • 58. Fini  |  26 August 2011 la 21:34

    Un Minulescu savuros!

    VARA ÎN CAPITALĂ.
    Ion Minulescu

    Au plecat bucurestenii toti la băi
    Si cu Vara n-au ramas în capitală
    Decât mortii si gardistii…
    Iar pe strazile pustii si prin odai –
    Praful ce se-ngroasa zilnic,
    Si-n covoare –
    Moliile cu prezenţa lor fatala
    Si cu vesnica lor pofta de mâncare…
    De urât ca n-are ce sa vada
    În monumentala noastra capitala,
    Vara umbla toata ziua-n pielea goală
    Prin apartamente-nchise

    Si pe strada –
    De la Parcul Carol la Sosea
    Si de la Sosea la Cotroceni,
    Însotita de o droaie de ţigani
    Si de olteni,
    Care vând ciresi, rahat si limonadă
    Si-o poftesc sa cumpere si ea…
    Vara însa-i fata de la tara –
    Bleaga si prostută ca o oaie –
    Nu stie ca-n capitală
    Este si-o „Baie centrală”,
    Si când simte ca-i zaduf din cale-afară
    Se răsfaţă-n Dâmbovita cât îi place,
    Ca Suzana clasica, la baie…

    Iar pe mal, gardistii – cască-gură –
    O manâncă cu privirea lor şireată,
    Ca bătrânii poftitori de trup de fată,
    Şi se-ntreabă:
    Ce sa-i facă?…
    Să-i dea pace,
    Sau s-o vâre-n beci la prefectură?…

    Apreciază

  • 59. clemycali  |  26 August 2011 la 21:35

    @fini, multumesc ptr poezii si ptr muzica. Niste bijuterii.

    Apreciază

  • 60. Fini  |  26 August 2011 la 21:36

    Apreciază

  • 61. Fini  |  26 August 2011 la 21:42

    Clemy dragă,
    @ 59

    din suflet. 🙂

    Ia uite ce e menţionat la melodia precedentă: Cristian Vasile – Oh Mo’ Nah(Teed Weems & „Country Washburn” – Bebe Altmann) – Rumba – Acompaniat de Frank Fox Tanzorchester. Discul este Columbia Dv 1207, din anul 1934.

    Apreciază

  • 62. Fini  |  26 August 2011 la 21:44

    Apreciază

  • 63. Fini  |  26 August 2011 la 21:49

    P’asta n-am mai auzit-o niciodată până astăzi, când am scormonit în lada din podul bunicii.

    Apreciază

  • 64. Fini  |  26 August 2011 la 21:51

    Cristian Vasile – Stinge Lampa (Muzica: Misu Constantinescu ; Cuvinte: Nicusor Constantinescu, Nicolae Vladoianu & Eugen I. Mirea) – Tango – Acompaniat de Orchestra Honigsberg. Inregistarea este de prin anul 1938-1939. Printre cele mai bune melodii ale lui Cristian Vasile. Se „bate” de la egal la egal cu Zaraza si Iubesc Femeia.

    Apreciază

  • 65. oldhashu  |  26 August 2011 la 22:08

    Fini, seară bună! 🙂

    De data asta m-ai „împușcat” de tot cu St. O. Iosif!

    Cred că foarte mulți din prima generație de orăseni ori din cei plecați prin lume avem o undeva o casă care se pustiește sub razele de lună…

    Și câte alte nu se întâmplă în noptile cu lună ?!

    Apreciază

  • 66. oldhashu  |  26 August 2011 la 22:16

    Dar de această imagine a verii la țară va mai aduceți aminte? 😀

    Vara la țară
    de G Topârceanu

    Locuinta mea de vara
    E la tara…
    Acolo era sa mor
    De urat si de-ntristare
    Beat de soare
    Si parlit ingrozitor!
    Acolo, cand n-are treaba,
    Orice baba
    Este medic comunal.
    Viata ce aci palpita
    E lipsita
    De confort occidental.

    Nu exista berarie,
    Nici regie…
    Doar un hot de carciumar
    Care are marfa proasta
    Si-o nevasta
    Ce se tine c-un jandar.
    Cand te duci pe drumul mare
    La plimbare,
    Este praf de nu te vezi.
    Trec, miscand domol din coada,
    Spre livada
    Ale satului cirezi.
    Si te poarta sub escorta
    O cohorta
    De tantari subtiri in glas,
    Inzestrati la cap c-o scula
    Minuscula
    Cu pretentie de nas…
    Cand se ia cate-o masura,
    Lumea-njura
    Pe agentul sanitar
    Si-l intreaba fara noima:
    Ce-ai cu noi, ma?
    Pentru ce sa dam cu var?…
    Ale satului mari fete
    Fara ghete

    Ies la garduri pe-nserat…
    (Am vazut aci-ntr-o noapte
    Niste fapte
    Care m-au scandalizat!)
    Langa foc, o baba surda
    Si absurda
    Spune, ca si alte dati,
    Tot povestea cu Ileana
    Cosanzeana,
    Plina de banalitati.
    Doarme-apoi adanc comuna…
    Numai luna
    Galbena ca un bostan
    Iese, mare si rurala,
    La iveala,
    Dintr-o margine de lan.
    Cand si cand un caine urla
    Ca din surla…
    Carul mare s-a oprit
    Suspendat, ca un macabru
    Candelabru,
    Peste satul adormit…
    Dar in zori incep cocosii,
    Pacatosii,
    Ca sa faca iar scandal,
    Sa te saturi de viata
    Si dulceata
    Traiului patriarhal!

    D-aia zic eu, prin urmare,
    Vorba mare:
    Ca de-acuma, sa ma tai,
    Nu-mi mai trebuie-alta cura
    In natura,
    Sa ma duceti cu alai!
    Mearga pictorii la tara
    Ca sa piara
    De caldura si de praf!
    Mie dati-mi strazi pavate,
    Maturate,
    Dati-mi cinematograf!
    Ca un fluture pe floare,
    Beat de soare,
    Pentru ce sa mor asa?
    Nu mai vreau taranci naive,
    Primitive…
    Mie dati-mi altceva!
    Dati-mi, dati-mi strada-ngusta
    Unde gusta
    Omul viata mai din plin
    Cu trasuri, femei cochete
    Si cu fete
    Incaltate cel putin!

    Apreciază

  • 67. Fini  |  26 August 2011 la 22:37

    Old,
    @ 65

    după ce ţi-am răspuns la @ 52 m-am întrebat: pe care din cei patru aş vrea să-i ascult în seara asta? Răspunsul a fost limpede Mike Oldfield, dar……….cu „Tubular bells”. Frumos clipul tău, interesant e sfîrşitul.

    Apreciază

  • 68. Fini  |  26 August 2011 la 22:47

    Old vezi, clipul ăsta îţi dă frâu liber la imaginaţie. Cred că de aia ne şi plac cei patru, eu aleg clipurile fără desfăşurare de imagini; poate că fac asta pentru că atunci când „i-am cunoscut” aveau înfăţişarea unor benzi pe care le ascultam până la ştergere aproape.

    Apreciază

  • 69. oldhashu  |  26 August 2011 la 22:58

    Fini,

    Ceva, care prin glasul clopotelor cilindrice ne spune că «Izvorul tainelor» nu e altundeva decât «Departe, dincolo de nouri:

    Apreciază

  • 70. oldhashu  |  26 August 2011 la 23:18

    Fini,

    L-am adus și pe cel de al treilea cu o piesă cu o semnificație speciala pentru mine – am descoperit-o la o lună după ce tatăl meu s-a dus, socotind că doi ani fără mama e tot ce poate suporta…
    Pe cel de al patrulea îl las pentru zilele următoare că ne pune șefa scaunele pe masă…

    Apreciază

  • 71. oldhashu  |  26 August 2011 la 23:24

    @nora, sper să-mi ierți gluma mai puțin reușită, musafirii vin dar mai trebuie să și plece! 😉

    În săptamâna ce urmează eu voi fi departe de PC, un tur prin Maramu’…
    Și ce dacă e acu, la bătrânețe?!

    Apreciază

  • 72. Fini  |  26 August 2011 la 23:56

    Noapte bună, tuturor! 🙂

    Dacă Old ne-a sugerat să căutăm „Izvorul tainelor” „Departe, dincolo de nouri”, nu-mi rămâne decât să admir luna în „Nopţi de vară”.

    Îmi iau şi eu liber de la bec pentru vreo două zile. 😉

    Apreciază

  • 73. noradamian  |  27 August 2011 la 13:26

    Salut dragi prieteni grădinari 🙂 Mai vin, mai plec ( Old, sper să ne povesteşti despre Maramu’ la-ntoarcere :)!) dar nici nu trebuie să vă spun cât interes parcurg comentariile, poeziile, clipurile 😀
    .

    Apreciază

  • 74. noradamian  |  27 August 2011 la 13:27

    postare nouă

    Apreciază

  • 75. noradamian  |  27 August 2011 la 13:29

    Fini, odihnă plăcută, pe curând 🙂

    Apreciază

  • 76. Frerceimi  |  2 Septembrie 2011 la 03:15

    păstraţi-l în sus ! mulţumiri

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Nora Damian Facebook nora.damian@gmail.com

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 886,232 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.314 urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 886,232 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: