Minte de tun-2012

22 Februarie 2012 at 20:14 65 comentarii

Războaiele sunt inseparabile de conceptul de lume şi existenţă, scriam în aprilie 2009, înainte de a intra în campaniile electorale, când ostilităţile politice intrau într-o nouă etapă. Afirmaţie banală. Felul în care se poartă războaiele denotă tot atâta talent imaginativ cât şi cel investit în toată arta şi cultura lumii. Doar că e cu sens invers. Aici ieşim din sfera banalităţii şi intrăm în triunghiul de oţel înscris în geometria rotundă a planetei furtunilor. Şi a ţării în formă de pâine cum ar fi spus unii poeţi. Războaiele sunt provocate de diferenţe iar diferenţele, din ce în ce mai frecvent, sunt şi ele provocate cu scopuri bine calculate. Nu vreau să fac o teorie a războiului, de fapt, nici n-aş putea. O luasem pe aici doar ca să desluşesc un punct de pornire în schiţarea unui genotip local al fenomenului care stă la baza decepţiilor noastre endemice. Cadrul pare să fie unul ideal pentru confruntări minore, aparent, dar cu efect distructiv cu bătaie lungă. Cauza, lipsa prelungită a unei axe distincte , stabile şi conştientizate a valorilor. O cauză care tinde să devină efectul şi defectul perpetuu a acestui sociotop. Când spun asta mă gândesc că fiecare ajunge să-şi pună în pomul său imaginar tot ce consideră, după mintea şi educaţia sa proprie, după afinităţile şi nevoile proprii, fireşti sau induse, că i-ar servi ca stâlp de susţinere a existenţei, inclusiv un anumit mod de a reacţiona specific locului şi timpului. Într-un pom lipsit de sevă, sterp, “pacheţelele valorice”, însă, pot fi tot atâtea bombe gata oricând să fie activate. Revin la banalitatea existenţei pentru a scoate la iveală doar unul, două diferenţe pe rol de “focoase” dintr-o multitudine, ca exemple sugestive pentru acest genotip straniu.

Există un conflict al generaţiilor? De bună seamă. Inclusiv al celor politice. Normal şi natural, de când lumea. Şi necesar. Nenaturală şi dăunătoare se dovedeşte însă, utilizarea lui într-un mod nu cu mult diferit de al predecentei generaţii. Cu ceva timp în urmă, opunând “avântul reformator” al unor tineri neuzaţi politic dar însetaţi de notorietate, unei “generaţii plafonate”(mai corect, îmbâcsite de corupţie) nu s-a creat altceva decât un front de luptă ideal pentru accesul “lupilor tineri” în poziţii de putere şi de avantaje materiale, cu preţul unor breşe în societate. Criteriile fals-valorice de “vechime şi sluj la partid” din vremurile de tristă amintire, înlocuite cu altele ad-hoc, “tinereşti” necesare unei garnituri aflate la start pentru ascensiunea în carieră, s-au dovedit a fi, prin lipsa lor de substanţă valorică, poate chiar mai păguboase.

Generalizarea, indusă gazetăreşte, ca atâtea altele de acest soi, că tinereţea în sine presupune calitate umană, competenţă, îndrăzneală, idealuri nobile, în cazul celor mai mulţi dintre ei s-a dovedit a fi o simplă manevră în sprijinul parvenirii. Tinerii politicieni susţinuţi, atunci, de o redutabilă garnitură jurnalistică, între timp au mai îmbătrânit, unii dintre ei destul de urât sau, cum vedem acum, eşuînd în ridicol. Oricum, n-au făcut nimic altceva decât să pună pe ici pe colo beţe-n roate statului de drept şi, evident, să se căpătuiască. În context, mi-aduc aminte de opiniile buimăcitoare ale unui publicist respectabil, de altfel, anticomunist declarat, care declarase non-grata întreaga generaţie de dinainte înfierând-o pentru lipsa de perspectivă a noilor generaţii. Folosite propagandistic, ca detonatoare, diferenţele pot avea efect de bumerang! Războaiele uzând de mine anti-personal din palatele culturii, de pildă, nu fac, de ani de zile, decât să lovească în cultură dar şi-n insurgenţi. În fine, o privire atentă asupra felului în care s-a predat ştafeta de la o generaţie de nomenklaturişti ceauşişti la următoarea, ar arăta fără dubiu, cu date şi cifre, că, lansate-n “perioada de aur a tunurilor istorice” atacurile violente şi extrem de zgomotoase la adresa unor cazuri insignifiante, pare a fi fost o strategie de acoperire a marilor vinovaţi. În timp ce mulţimea stârnită de morile presei se aruncase ca un don quichote de telenovelă în luptă cu umbrele trecutului, “băieţii deştepţi” sărbătoreau ingeniozitatea cu care trecuseră pe malul cetăţenilor respectabili. “Tunarii” văzându-se astfel, şi căpătuiţi şi absolviţi. Deconspirarea reuşise! De lustraţie nici nu mai era nevoie. O să se găsească cine s-o facă.

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , .

Dry cooker politics Consilierul diavolului

65 comentarii Add your own

  • 1. dictaturajustitiei  |  22 Februarie 2012 la 20:46

    ” “băieţii deştepţi” sărbătoreau ingeniozitatea cu care trecuseră pe malul cetăţenilor respectabili. “Tunarii” văzându-se astfel, şi căpătuiţi şi absolviţi. Deconspirarea reuşise! De lustraţie nici nu mai era nevoie. O să se găsească cine s-o facă.”

    Din păcate ai dreptate!

    Apreciază

  • 2. dictaturajustitiei  |  22 Februarie 2012 la 20:48

    Bună seara !

    Nora ce știi despre cele afirmate de Sebastian Lăzăroiu ?

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:03

    Seara bună 🙂 Carmen am scris acum doi ani un articol în termeni apropiaţi, dar fiindcă pare că trecem printr-o zonă asemănătoare, politic, am scris un remake, de fapt, în acord cu evoluţia din acest timp.

    As vrea să n-am, măcar de-aci-nainte, dreptate 😉

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:11

    Carmen, am prins si eu ceva din emisiunea lui Turcescu, nu stiu altceva. Dar pot spune că Lăzăroiu e un soi de cetăţean-politician foarte deosebit de mai toţi politicienii pe care-i stim. Mulţi dintre ei, dar si jurnalisti, comentatori, au crezut că băscălindu-l îl minimalizează din capul locului. Îl urmăresc de ceva timp, nu am o părere definitivă despre el, cred că e inteligent, calculat, ambiţios, că are o viziune asupra cum trebuie să fie România pe termen scurt si mai îndelungat. În plus se vede tot mai clar că are si un plan pe care-l pune-n aplicare. Abia acum si-au dat seama mulţi că nu e un adversar obisnuit. M-astept să fie foarte atacat ( ceea ce pare că se si întâmplă-n acest moment) de băieţii din liga SRS. Si nu numai.

    Apreciază

  • 5. Fini  |  22 Februarie 2012 la 21:15

    Bună seara! 🙂

    De lustraţie este nevoie, dar iată că CCR arata, in motivarea deciziei prin care Legea lustratiei a fost declarata neconstitutionala, ca articolul 2 al legii, care vizeaza interdictia de a candida la functii de demnitate pentru cei care au apartinut anumitor structuri comuniste, incalca dreptul de a fi ales, consacrat prin Constitutie.
    Deocamdată rămânem cu lustraţia nereperată. S-au adus tot felul de amendamente legii, de ajung la concluzia că cercul lustrabililor si-a redus dimensiunile până la involuţie.

    Apreciază

  • 7. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 21:18

    Minte de îngheață apele retrase cu tunul statornic.
    Cârlanii vechi și noi sunt conduși de același instinct de conservare a turmei.
    *
    Criteriile fals-valorice de “vechime şi sluj la partid” din vremurile de tristă amintire, înlocuite cu altele ad-hoc, “tinereşti” necesare unei garnituri aflate la start pentru ascensiunea în carieră, s-au dovedit a fi, prin lipsa lor de substanţă valorică, poate chiar mai păguboase.
    *
    Mai păguboase din cauza înșelăciunii reușite prin prezentarea iluziilor de transformare, prospețime, plus-valoare. În realitate, preselecția se produce după aceleași criterii de performanță agreate de fals-valoarea cu “vechime şi sluj la partid”.
    Fac excepție valorile incontestabile, acceptate cu rețineri, neîncredere sau invidie- mai mult pentru spoirea imaginii și atragerea de susținători- dar cu riscul loviturii întoarse ca Măciuca Macovei. Doar din extrema tenacității caracterelor tari, dar scăpate în interiorul mecanismului, se pot provoca turbulențe evolutive, benefice. Din exterior șansele sunt aproape nule.

    Apreciază

  • 8. Fini  |  22 Februarie 2012 la 21:19

    Schafe können sicher weiden,
    Wo ein guter Hirte wacht.
    Wo Regenten wohl regieren,
    Kann man Ruh und Friede spüren
    Und was Länder glücklich macht.

    Sheep may safely graze
    where a good shepherd watches.
    Where rulers govern well
    we may feel peace and rest
    and what makes countries happy

    Apreciază

  • 9. Fini  |  22 Februarie 2012 la 21:21

    Apreciază

  • 10. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:22

    Fini, servus! 🙂 În anii ’90, şi încă vreo doi trei după, lustraţia ar fi avut un rol benefic. S-a mai încercat şi mai târziu, dar au faultat-o liberalii penelisti, după ce, tot ei, au fluturat cauza respectivă. Teatru pentru prosti. Mai târziu s-a văzut bine cum si de ce au jucat în piesa asta, un model de ipocrizie politică. Iar acum pur si simplu nu-şi mai are rostul. E doar o temă de campanie reîncălzită care spune în subtext „suntem slabi si n-avem sansa să concurăm pe bune cu voi, de aceea vă cerem să vă daţi la o parte”. 😉

    Apreciază

  • 11. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:27

    Bsk. salut! 🙂 Macovei nu umblă cu chestii de astea. Ea convinge prin faptul că face ce spune si spune ce face. Şi nu se teme să se bată cu rechinii, de orice fel ar fi. Probabil si pe ea, niste lustratori ar da-o la o parte, doar a fost procuroare comunistă, nu? Si-n plus a făcut parte si din guvernul Tăriceanu. Vai, vai, rău e când în loc să privim înainte, ne-nvârtim în jurul cozii. 😦

    Apreciază

  • 12. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:33

    Fini, 6, nu citisem articolul respectiv! Împărtăsesc opinia de acolo, cum se vede. Si nu de acum, ci de ceva timp, acelasi lucru îl scrisesem si-n aprilie 2009.

    „Domnule Tismăneanu îmi pare rău că fac acest comentariu aici şi nu la un articol de natură analitică şi mai puţin emoţionant. Vă împărtăşesc întru totul sentimentele referitoare la regimul comunist şi la doctrina comunistă per se. Nu am nici cea mai mică indulgenţă în suflet pentru Iliescu şi compania. Dar nu sunt de acord cu legea lustraţiei.Here I stand I can do no other. Iată şi de ce. Este vorba despre “a bill of attainder”, clar şi incontestabil. Este vorba de o încălcare a principiului separării puterilor, legislativul intrând cu picioarele în treaba juridicului. Nu pot să accept că unui om să îi fie retras dreptul de a fi ales fără ca acesta să fi fost dus în faţa completului de judecată. Da, există momente în care democraţia nu se aplică ci se construieşte sau se apără. Singurul argument acceptabil în favoarea lustraţiei era acela al unui instrument indispensabil aplicat tranzitoriu imediat după prăbuşirea regimului. După părerea mea acest argument, cu o Românie membră UE şi NATO nu mai există. Dacă poporul român doreşte să mai aleagă astăzi oameni ca Iliescu atunci este de datoria forţelor democrate să izoleze politic aceşti aleşi. Iar dacă i se pot reproşa lui Iliescu fapte penale (şi sunt convins că i se pot) atunci justiţia să judece”

    Apreciază

  • 13. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:36

    Eu încă sper să-l judece… 🙄

    Dacă nu sunteţi de aceeasi părere, vă rog să-mi spuneţi. Nu cumva să credeţi că mă supăr. Poate altora n-o să le placă ce scriu, mă astept la asta 🙂

    Apreciază

  • 14. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 21:40

    Şi acum să mai ascultăm, între ele, si un pic de muzică bună 🙂

    Apreciază

  • 15. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 21:43

    Fini 5
    Boala lui Celache (nu Calache), adică a celor care știu grozav de bine să spună CE trebuie făcut, nu și CUM (fiindcă gargara inutilă ignoră sau este depășită de cum anume poate fi viabilă o propunere, pentru a deveni soluție reală), a adus în lumea teoretică tot felul de idei fără aplicare. La fel este trâmbițată lustrația în continuare, în ciuda deciziei CCR amintită de tine.

    Apreciază

  • 17. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 21:59

    Trâmbițată fără rost, se înțelege.

    Apreciază

  • 18. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:01

    Bsk, aflare-n treabă, altfel spus 😉

    Apreciază

  • 19. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:03

    Fini, 16, asta e o pedeapsă care pare nu se mai termină, pentru noi 😉 Va fi având rostul ei. Dar nici nu stăm în loc de asta 🙂

    Apreciază

  • 20. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 22:16

    Eu zic că intepretarea prescripției în privința lui Iliescu este corectă, nu mai poate fi condamnat, dar cu o singură condiție: să nu le treacă prin cap magistraților să încadreze faptele din 1989 la infracțiuni contra umanității, fiindcă astea nu se prescriu nici după legea penală românească.

    Apreciază

  • 21. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:24

    Bsc. parcă Monica Macovei se luptase pentru o astfel de încadrare, nu ? 🙄

    Apreciază

  • 22. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:25

    Fini, 8 si 9, armonioase, linistitoare, minunate 🙂

    Apreciază

  • 23. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 22:34

    Eu rețin că MM se luptase pentru modificarea legii penale în sensul eliminării prescripției pentru orice crimă, în general.

    Apreciază

  • 24. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 22:43

    bonsoir, jardin du papier,

    si eu stiu ca faptele lui iliescu s-ar putea incadra in crime impotriva umanitatii! citisem ca si monica macovei a spus asa…

    vise, maica, vise, taica!

    Apreciază

  • 25. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 22:47

    legea lustratiei??

    mi-ar fi placut sa existe, dar – poate – azi este deja prea tirziu..

    apare generatia tinara – care nu a fost nici turnatoare, nici incadrata cu norma intreaga la securitate – dar care dupa comportament, zici ca sint clonati din acea epoca ceausista…

    am vazut tineri ….nu mai enumar, i-ati vazut si voi, de care m-as fi ferit daca ar fi fost colegi de-ai mei pe vremea lui ceasca!

    si sunt multi, inclusiv in parlament, partide, prin mass-media
    (razvan dumitrescu …de ex.)

    Apreciază

  • 26. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:48

    Skorpion, 24, salut, hai bre, că se se mai si împlinesc 🙂

    Apreciază

  • 27. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 22:49

    Nora, am verificat acum pe blogul MM, am găsit postarea de prin iunie anul trecut. Înțelesesem corect: modificarea legi, eliminarea prescripției pentru infracțiunea de omor.

    Apreciază

  • 28. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:51

    Skorpion, păi noilor garnituri de rechini le-ar veni numai bine asa ceva. Din potenţiale ţinte ale justiţiei ar deveni luptători pentru dreptate

    Apreciază

  • 29. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 22:54

    Bsk. si atunci, dacă retroactiv nu se aplică, asta-nseamnă că ar trebui pornit procesul de cercetare-inculpare, de la capăt? 🙄

    Apreciază

  • 30. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 22:57

    nora,
    #29,
    cred ca da!
    dar sa vedem ce spune si mister B/

    Apreciază

  • 31. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:04

    Nu cred în intenția Parchetului General de a încadra în infracțiuni contra umanității. Pentru crime există în actuala lege penală și termen de prescripție de 25 de ani, numai că intrarea în vigoare a noului Cod penal înseamnă reducerea acestui termen sub cel util și se închide orice dosar penal legat de 1989.

    Apreciază

  • 32. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:07

    deci kaghebila va muri in propriul lui pat
    nasol.

    Apreciază

  • 33. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:11

    Mr. Sk
    99% da. Ne trece până la urmă. Ne vom consola cu judecata de apoi, dacă apucăm. 🙂

    Apreciază

  • 34. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:14

    hmm, da….
    asta e – in sens mioritic
    🙂

    Apreciază

  • 35. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:18

    Apreciază

  • 36. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:22

    asa e viata,
    uneori tare kakacioasa
    🙂
    dar bine ca existam!

    Apreciază

  • 37. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 23:24

    Dacă i se desfiinţează armata de rentieri revoluţionari şi institutul revoluţiei, dacă prin manualele de istorie de-acu-nainte, elevii vor afla ce s-a petrecut cu adevărat, la revoluţie si la mineriade şi tot e ceva. O pedeapsă adică. Toată lumea l-ar privi ca pe un cadavru viu…

    Apreciază

  • 38. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:26

    daca, nora, daca..

    dar cred ca istoria pe care o vor invata copiii peste vreo 40-50 de ani va fi cea apropiata de realitatea care a fost ….

    Apreciază

  • 39. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:29

    Nora,
    Pentru aflarea adevărului se poate ajunge la o finalitate. Ar fi la fel de trist și adevărul despre justiția simulării.

    Apreciază

  • 40. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 23:32

    Nu mă-ndoiesc că toate astea vor deveni adevăruri pentru societatea de mâine. Pentru următorii 5 ani, poate chiar 10, nu stiu 🙄

    Apreciază

  • 41. noradamian  |  22 Februarie 2012 la 23:36

    Instructiv interviul, o constiinţă aproape singulară, la nivelul istoricilor si al oamenilor politici care se bucură de respect, din fericire, chiar si-n societatea asta dezorientată de acum…
    🙂
    http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/neagu_djuvara-la_masa_adevarului-george_radulescu_0_650935403.html#.T0VePne1C_R.facebook

    Apreciază

  • 42. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:37

    Din câte îmi amintesc, decizia CEDO în acestă speță deschidea calea asta… post-mortem. Oricum ar mai dura.

    Apreciază

  • 43. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:41

    În seara asta ne cam mănâncă în trecut. 🙂
    Aș pune ceva vesel, dar n-am idee. Ce zici Mr. Sk?

    Apreciază

  • 44. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:43

    Apreciază

  • 45. Bască ilie  |  22 Februarie 2012 la 23:45

    Ăsta-i umor negru. 🙂

    Apreciază

  • 46. Creanga  |  22 Februarie 2012 la 23:46

    Seara bună!
    Cu atâtea tunuri, crezi că ţara e apărată, când colo, săraca-i devalizata, că sunt tunuri financiare, nu de alea militare. Contracte pentru băieţi deştepţi, pentru rude şi juveţi, politica nu are miros, daca comisionul s-a scos. Cei tineri, ca cei bătrâni, din salariu fac minuni, vile, vacanţe, bijuterii, cheltuieli de mii şi mii. Când sunt prinşi, strigă dictatură, ori ce le mai vine la gură. Mintea de tun stă la televizor, bucuroasă ca are color, oftează din răsputeri, tot mai bine era ieri.

    Apreciază

  • 47. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:56

    mister B,

    am citit cu mare placere si atentie interviul lui Neagu Djuvara.
    faorte interesant
    Neagu Djuvara crede că fostul suveran al României nu trebuia să accepte restituirea proprietăţilor regale, naţionalizate de comunişti, prin mijlocirea fostului preşedinte Ion Iliescu

    merita sa-l cititi

    Apreciază

  • 48. skorpion  |  22 Februarie 2012 la 23:58

    chiar ca-i umor negru,
    am rezistat un minut fix si l-am intrerupt
    🙂

    Apreciază

  • 49. Fini  |  23 Februarie 2012 la 00:00

    Noapte bună, tuturor! 🙂

    Apreciază

  • 50. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 00:00

    Bsk, 43, de câte ori vine vorba de „nemuritorul” ilici, care pare talpa răului si acum, ne ducem în trecut…. Asa-i 🙂

    Interviul (41) e lucid şi neiertător. Pur si simplu Îl dezbracă pe rege de mantia de nobleţe cu care-l văd mai nou, monarhistii de orice culoare.

    Apreciază

  • 51. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 00:01

    Crengulin, un salut exact la miezul nopţii ( ora României) Plus observaţia că ai prins, ca de obicei, în câteva cuvinte toată esenţa politică a momentului 🙂

    Apreciază

  • 52. skorpion  |  23 Februarie 2012 la 00:02

    „mantia de noblete” = bani & interese.

    gute Nacht, all!

    Apreciază

  • 53. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 00:02

    Fini, fix la miezonoptica! Ne-ai ghicit dorinţa 🙂 Multzam 😀

    Apreciază

  • 54. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 00:03

    Somn usor vă spun si eu 🙂

    Apreciază

  • 55. Bască ilie  |  23 Februarie 2012 la 00:06

    Noptică bună! 🙂

    Apreciază

  • 56. Fini  |  23 Februarie 2012 la 00:19

    Apreciază

  • 57. Bască ilie  |  23 Februarie 2012 la 01:03

    Soțul doamnei președinte al Finlandei trage cu coada ochiului. 🙂

    Apreciază

  • 58. skorpion  |  23 Februarie 2012 la 09:51

    neata,

    homo puturosus lipovensis

    😛

    Apreciază

  • 59. skorpion  |  23 Februarie 2012 la 10:38

    interesant:

    Mentenanţa limbii române: trecerea de la „să-ţi fac şi să-ţi dreg”, „la implementare”!

    Cristian Teodorescu

    Îmi plac cuvintele străine naturalizate.
    Mai dezmorţesc limba.
    În timp, unele rezistă, altele dispar.
    A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în jos, în Ţările Române.
    Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic.
    Rusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale…
    După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin?
    Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, care voia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate – şi reclamele în engleză.
    Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii.
    Secretarele nu-şi mai spuneau decât manager assistant.
    Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie.
    Nici gând.
    S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de utile sunt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei.
    Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului.
    Potrivit lor,nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi.
    Nu mai suntem hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi.
    Nu mai realizăm, ci implementăm.
    Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie.
    Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm.
    Nu mai consimţim, ci achiesăm.
    Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă.
    Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must!
    Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.
    Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
    Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feed back.
    Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm cu expectaţiunea unui feed-back pozitiv.
    Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoş şi superior „Să-mi bag…”

    Apreciază

  • 60. theo- nona  |  23 Februarie 2012 la 10:52

    bunä dimineatza,

    eu nu intzeleg, ce gandesc liberalii, cum pot sä sustzinä,
    o japitzä puturoasä si bolnavä.

    din ce in ce mai multzi, spun cä acest repetent,
    este bolnav, bolnav de nervii chiar f.f.tare, chiar
    un fost coleg cu fosta sotzie, il cred paranoia,
    (labil si iresponsabil)SE PARE, SE STIU MULTE DESPRE EL:

    Apreciază

  • 61. theo- nona  |  23 Februarie 2012 la 10:54

    s-au vrea sä-l tzinä cal de bätaie, si sä vinä cu täriceanu
    s-au sarpele rosu johannis?

    Apreciază

  • 62. theo- nona  |  23 Februarie 2012 la 10:55

    oricum , amandoi sunt angrenatzi in fabrica securistä GRIVCO.

    Apreciază

  • 63. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 12:49

    Ziua bună, prieteni 🙂 Moment de relaxare… 56, 57, 😆
    Fini, Bsk, multzam 🙂

    Skorpion, corectă analiză, cu câteva „amendamente” 😆
    Utilizarea unor termeni de acolo chiar se impune, dar în anumite împrejurări. Folosiţi altfel, se condamnă la ridicol. Feed-back, de pildă, înseamnă mai mult decât termenul românesc oarecum echivalent de „răspuns” ori „replică”. Este foarte potrivit în orice activitate de instruire. Nu mai puţin si ceilalţi termeni au locul si rostul lor. Dar folosirea lor în viaţa obişnuită, mai ales în asociere cu expresiile „neaose”, devine o sursă de umor… 😆

    Apreciază

  • 64. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 12:54

    Theo-nona si eu, presupun că si alţii ne-am întrebat, uimiţi, lucrul ăsta! Mai ales de când Neagu Djuvara, dezgustat teribil, de personaj, a făcut declaraţii publice pe acest subiect.

    Presupun că mulţi de acolo au pete urâte ( de câţiva, precum Diaconu, se şi stie) dar si interese, la fel de mizerabile ( Marga de pildă)

    Apreciază

  • 65. noradamian  |  23 Februarie 2012 la 12:56

    postare nouă

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 879,262 hits

Grădina de hârtie

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.249 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 879,262 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: