Atitudini tulburătoare

7 Februarie 2013 at 13:46 56 comentarii

15-21 Octombrie, 2012. Ca de obicei, multă lume la Astra Film, festivalul filmului documentar de la Sibiu. Şi ca de obicei, maxima înghesuială, mai spre sfârşit. Pân-atunci, însă, era vreme destulă să răsfoieşti ghidul, să mai consulţi păreri. Oricum, nu pot fi văzute toate filmele. Penultima zi, le iau la rând. Toată dupămasa. În sala cea mai aglomerată, documentare recente pe tema dacilor. Urmăresc „Dacii- adevăruri tulburătoare” (unul din cele trei prezente-n festival) şi, când să plec, aflu că după următorul film care era şi ultimul pe temă, va urma o dezbatere interesantă. Trebuie să spun că subiectul nu e din sfera mea de interese, eram doar curioasă să văd prin ce anume a ajuns să devină o sursă de controverse pătimaşe. Aşa că mai rămân şi la „Descifrând Dacia, moştenirea pierdută a României„, ăsta fiind un film făcut de nişte americani de origine română. Aşteptăm dezbaterea. În sală, plin de  tineri. Mulţi comunică-n engleză. Sunt, mă gândesc, din echipele de cineaşti documentarişti prezente la festival. Văd şi studenţi de la „Blaga”. Şi câţiva universitari. În fine, nu s-ar spune deloc că subiectul nu era unul de interes şi nici că n-avea cine să-l dezbată serios. Primul film, mai ales, părea interesant de pus în discuţie, al doilea, turistic-comercial, mai puţin.  Spectatori inteligenţi, întrebări pertinente. Atitudini diferite. Parcă mai interesate de primul film dar nici un pic de genul „înghiţitului pe nemestecate„. Atitudinea miştocărească a unui invitat (director al unui muzeu de istorie din capitală) intimidă puţin sala, fără ca asta să-l facă mai politicos. Dimpotrivă! Nici pe el nici pe oficialul Mircea Toma. Pentru ei era clar: o sală plină de idioţi. „Dacii ăştia nu se trăgeau din maimuţe„? Intervenţie intempestivă a d-lui Toma! Rumoare şi atitudine ostilă-n public. Cu asta se puse capăt oricărei tentative civilizate de a se discuta pe date şi argumente. Dezbatere compromisă. Nu ştiu câţi erau la curent cu istoria, dar ştiu precis că se aşteptau la o dezbatere adevărată. Nu agreez protocronismul, evident că  s-a ajuns la un soi de patologie daco-ficţională dar n-am observat nici o intenţie provocatoare din partea celor care au pus întrebări. O aducere a subiectului strict în realitatea documentară e cea mai inteligentă conduită. N-a fost cazul acolo şi asta nu din pricina spectatorilor care s-au văzut luaţi de proşti.  Mă-ndoiesc că ei erau proştii.

Mă-ntreb ce efecte au asemenea atitudini şi-n alte medii, adesea culturale, în zona de expunere? Credeţi că doar useliştii suferă de aroganţă şi suficienţă? …Eşecul câtor politici se trage din astfel de  atitudini? Nu-i vorba de subiect aici, nici de ştiinţa comunicării, ci doar de minimă politeţe şi respect pentru public. Băi, sunteţi toţi nişte dobitoci dacă veniţi  la filme de astea!  O atitudine absolut tulburătoare!

PS.   Nu e o postare despre daci  🙂

Anunțuri

Entry filed under: 7301634. Tags: , , , , , , .

…Mai îndrăzneşte careva? Autoxenofobie

56 comentarii Add your own

  • 1. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:17

    Buna ziua si buna sa va fie inima!
    😆

    Apreciază

  • 2. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:18

    Subiectul „dacii” ma pasioneaza!

    Apreciază

  • 3. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:29

    Pitagora-„Legile morale și politice“(n. cca. 580 ien. – d.cca. 495 ien))
    Legea 1143: “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt fără margini, toate pământurile sunt comune.”

    Homer
    „Și dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți”

    Apreciază

  • 4. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:33

    Atitudinea lui Mircea Toma si a celor ca el este consecinta faptului ca nu au absolvit „scoala de balet si bune maniere”!

    Apreciază

  • 5. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:36

    Platon (n. cca. 427 ien – d. cca. 347 ien ), elev al lui Socrate și profesor al lui Aristotel -in dialogul “Carmides” o discuție între Socrate și Carmides, unde Socrate povestește ce l-a învățat un medic trac atunci când a fost la oaste.

    “Zamolxis, regele nostru, care este un Zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ținem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neținându-se seama de corp. Tot astfel, trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, și iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli – pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, zicea medicul, toate lucrurile bune și rele pentru corp și pentru om, în întregul său, vin de la suflet și de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales și în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul și tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciunea.“

    din citatul de mai sus am extras:
    toate lucrurile bune și rele pentru corp și pentru om, în întregul său, vin de la suflet și de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi.

    Mircea Toma@comp – bolnavi la suflet!

    Apreciază

  • 6. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:54

    Mircea Toma “Dacii ăştia nu se trăgeau din maimuţe“?

    Fata de aceasta afirmatie nerusinata, asociatia de protectie a maimutelor ar trebui sa protesteze; au ramas parintii, iar „copiii” lor – dacii – au disparut!

    Rusinica,rusinica……Mircea Toma!

    Despre Burebista (82 – 44 ien), istoricul grec Strabon
    (n. 63/ 60 ien – d. 21/ 26 en) -“Geografia”:

    “Ajungind in fruntea neamului sau care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a inalțat atât de sus prin exerciții, abținere de la vin si ascultare fata de porunci incit, în citiva ani, a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populațiile vecine.

    Ba inca, a ajuns sa fie temut si de romani. Caci trecind plin de îndrazneala Dunarea si jefuind Tracia până în Macedonia si Iliria, a pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-antregul pe boii aflați sub conducerea lui Kritasiros si pe tauriști. Spre a putea tine sub ascultare poporul, el si-a luat ca ajutor pe Deceneu, care ratacise multă vreme prin Egipt, învatind acolo unele semne de prorocire, multumita carora spunea ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca de un timp fusese socotit si zeu, așa cum am arătat când am vorbit despre Zamolxis.”

    Apreciază

  • 8. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:57

    Apreciază

  • 9. maya  |  7 Februarie 2013 la 17:58

    Draguta piesa – frumoase versuri – am sa-i tin pumnii strinsi 😆

    Apreciază

  • 10. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 18:24

    Seara bună 🙂 Maya, fără-ndoială subiectul e interesant si merită studiat.

    Stiu însă că există un curent naţionalist care vrea să ne facă să credem că suntem daci! Puri, viteji si peste toate seminţiile lumii 🙂

    Eu voiam s-arăt doar că atitudini batjocoritoare ca ale lui MT şi ale sefului din capitală, au efect invers. Dispreţul faţă de public şi aroganţa, nu produc nimic bun.

    Apreciază

  • 11. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 18:25

    Da, simpatic Turcescu, plăcută piesa! Multzam, Maya 🙂

    Apreciază

  • 12. maya  |  7 Februarie 2013 la 19:10

    Nora
    😆
    Servus!

    Am inteles mesajul textului tau, dar m-am gindit ca poate popularizind aceste citate din autori antici cunoscuti, astfel de vorbe ca si cele spuse de Mircea Toma, ar putea fi combatute.

    Nu este vorba daca sint romanii /nu, daci puri; nu exista pe lume nici o natie pura!
    Este vorba de parerea/munca unor oameni a caror libertate de opinie trebuie respectata! Si nu vad absolut nimic rau in asta!

    Pot sa fiu/nu de acord cu ea, insa ca in orice alta situatie/mediu, ca sa pot combate „ceva”, mai intii trebuie sa cunosc macar putin, acel ceva.

    Stiu, ca excelentul tau textul vrea sa scoata in evidenta

    atitudinea (obraznica,plina de tupeu),

    dar cred ca tocmai necunoasterea si tupeul dau nas acestui gen de indivizi.

    Apreciază

  • 13. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 19:24

    Maya, total de acord 🙂

    Apreciază

  • 14. maya  |  7 Februarie 2013 la 20:15

    Apreciază

  • 15. maya  |  7 Februarie 2013 la 20:18

    Apreciază

  • 16. maya  |  7 Februarie 2013 la 20:22

    Apreciază

  • 17. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 20:33

    Roxin e scriitor sibian si realizatorul primului film despre daci 🙂 ( care între noi fie vorba are câteva elemente aparent logice, seducătoare, dar neacoperite de argumentele istorice, lingvistice invocate.

    Apreciază

  • 18. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 20:34

    Nu stiam că e si cântăreţ ! Faine, plăcute clipuri 🙂
    Multzam, Maya 🙂

    Apreciază

  • 19. maya  |  7 Februarie 2013 la 20:41

    Nu am stiut ca este sibian, dar ii urmaresc emisiunile de la Nasul tv, blogul si radioul !
    Stii ce se spune despre gusturi…..nu se discuta! 😆

    Apreciază

  • 20. maya  |  7 Februarie 2013 la 20:43

    Radioul lui Roxin
    http://www.radiovoceasufletului.ro/

    Apreciază

  • 21. Maria  |  7 Februarie 2013 la 20:47

    Bună seara 🙂

    Nora, referitor la cazul particular pus în discuţie, poate că organizatorii se puteau dispensa de prezenţa celebrului vamaiot Mircea Toma. A fost de ajuns o replică total neinspirată pentru a coborî în derizoriu ceea ce se dorea a deveni o dezbatere serioasă. Poate că aceasta a şi fost intenţia. Oricum, se simte un contrast între ţinuta celor prezenţi în sală (studenţi, participanţi vorbitori de engleză etc.), aşteptările lor şi atitudinea de mic miştocar a oficialului. În general vorbind, mă tem că asemenea reacţii nu sunt singulare şi multe asemenea iniţiative – sociale, culturale, politice – vor fi devenit rizibile prin intervenţiile nepotrivite taman în momentele esenţiale.

    DIncolo de regretabila experienţă, sunt de aceeaşi părere: problema revigorării mitului fondator de sorginte dacică, cu extensii spre tematica protocronismului, trebuie să suscite o dezbatere serioasă şi să aducă argumente şi dovezi serioase. Despre teoriile doctorului Napoleon Săvescu a cam citit lumea şi pe la noi prin ţară, dar puţini înţeleg că simplele ipoteze-speculaţii nu ţin loc de adevăr istoric şi că factualul trebuie despărţit de ficţiune. Aici tot educaţia ar cam avea un cuvânt de spus…

    Apreciază

  • 22. Maria  |  7 Februarie 2013 la 20:49

    Nora, 17, văd că s-au întâlnit iarăşi opiniile noastre. 🙂

    Apreciază

  • 23. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 20:50

    Maria, servus! În totul de acord 🙂

    Apreciază

  • 24. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 20:51

    Maya, 20, multzam!! 🙂

    Apreciază

  • 25. Maria  |  7 Februarie 2013 la 21:04

    Tot referitor la temă. Îmi aduc aminte că în urmă cu vreo 6 ani am iniţiat o dezbatere, în ciclul superior al liceului, pe tema relaţiei dintre latinitate şi dacism în cultura română. M-am înarmat cu toate punctele de vedere posibile, de la istoricii raţionaliştii ardeleni, adepţi ai teoriei exterminării dacilor, până la interogaţiile şi revolta unor Hasdeu şi Lucian Blaga. Totul condimentat cu capitolul despre daci din volumul al doilea al ,,Istoriei credinţelor şi ideilor religioase” al lui Mircea Eliade. După încheierea prezentării, m-am trezit cu un adolescent tulburat, răvăşit, revoltat pentru că noi toţi am ignorat celebrele descoperiri despre daci al doctorului mai sus amintit. Cam la fel am simţit, ca la dezbaterea despre filmele documentare. Eliade, Lucian Blaga nu contau, erau zero pentru el. Culmea e că tânărul venea dintr-o familie de diplomaţi de carieră, cu un orizont cultural demn de luat în seamă. Undeva s-a rupt însă firul moştenirii culturale.

    Apreciază

  • 26. Maria  |  7 Februarie 2013 la 21:05

    *,,,ale doctorului…

    Apreciază

  • 27. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 21:25

    Maria, da, există o suită întreagă de personalităţi (nu-i enumăr ca să nu gresesc :)) a căror poziţii interesante, discutabile, ca si a lui Eliade în această chestiune au fost folosite de doctorul respectiv într-un cocteil seducător. Înainte de orice, o discuţie despre această temă, foarte specială si tare dificilă, trebuie să plece de la depistarea elementelor manipulator-naţionaliste.Iar asta e imposibil din partea unor indivizi mistocari si plini de ei.

    Apreciază

  • 28. Maria  |  7 Februarie 2013 la 21:35

    Nora, omul a coborât în trecutul îndepărtat pe o direcţie protocronic-sadoveniană. Asocierile sale sunt halucinante, alunecând uneori spre un ezoterism simbolic demn de labirintul ficţiunii. Interesant e că a prins chiar şi la cititori cu un nivel avansat de înţelegere a lucrurilor, de unde ne dăm seama că sensibilităţile genealogice sunt mari.

    Apreciază

  • 29. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 21:53

    Maria,ficţiunea glisează pe concret, real, mizând pe latura emoţională iar asta prinde, fără-ndoială.Naturile artistice sunt mai atrase de asa ceva.Normal ar fi să poţi naviga prin labirintul ăsta, să ajungi să vezi pe unde mergi. Un film plăcut ca al lui Roxin poate fi util doar dacă e discutat de oameni documentaţi cu oameni interesaţi de adevăr într-o atmosferă de consideraţie reciprocă. 🙂

    Apreciază

  • 30. Maria  |  7 Februarie 2013 la 22:04

    Da, Nora. 🙂 Chiar vroiam să adaug că tocmai această dezbatere au ratat-o. Şi cine ştie câte situaţii asemănătoare nu s-or mai fi petrecut pe meleagurile noastre, în varii contexte similare.

    Apreciază

  • 31. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 22:13

    Ăsta e si sensul postării mele, Maria 🙄

    Apreciază

  • 32. Nora Damian  |  7 Februarie 2013 la 22:22

    Noapte bună 🙂

    Apreciază

  • 33. Maria  |  7 Februarie 2013 la 22:24

    Noapte bună, Nora!

    Apreciază

  • 34. oldhashu  |  8 Februarie 2013 la 04:45

    Salutari de la un bătrân fără somn! 🙂

    O nelamurire care priveste originea limbii române și este strâns legata de istoria și limba dacilor…

    Să o luăm pe rând, ardelenește…

    Enunturi – „bătute în cuie de istoria oficială”:
    – limba română face parte din familia limbilor latine și s-a format prin înlocuirea/contopirea limbii vorbite de localnicii daci cu latina cuceritorilor romani după ce Dacia a fost inglobată in Imperiul Roman;
    – latina colonistilor romani ca limba de circulatie in imperiu, având și un nivel mai ridicat de abstractizare și adecvarea la noua realitate, a scos de pe scena limba dacă din care nu au supravietuit decât oarece vocabule exotice (varză, barză, viezure, mânz) și niste inscripții izolate ( Decebalvs per Scorilo, etc.);
    – după un secol si jumatate de stăpânire, presiunea dacilor necuceriti și a migratorilor nord-estici obligă administratia romana să se retragă la sud de Istru, abandonând Dacia, dar populatia de aici continua sa foloseasca latina altoită cu vocabule dacice secole bune după aceea, in ciuda celor zece valuri de migratori care trec peste localnici, în cautarea legendarei cetati de aur – Roma: goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și în sfârșit, tătarii;
    – definitivarea limbii române se face cu aportul celor mai „nobili” dintre migratori, slavii care ne completează „zestrea” cu un supliment de lexic de 30% cuvinte comune si nume proprii – pentru persoane și pentru locuri în care trăiam și nu știam să le numim, precum si cu o limbă de cult în care să ne putem înălța rugile creștine spre cerul, surd la bolboroseala latinei viciate de vocabulele „zbârnâite” de până atunci;
    – fondul de cuvinte al limbii vorbite de români se structurează astfel: circa una suta de cuvinte rămase de la daci (vocabule exotice cu corespondențe in albaneza, mostenitoarea limbii tracice (de unde până unde?), apoi majoritatea cuvintelor identificate din greaca, din latina și din urmasele europene ale acesteia (italiana, franceza, engleza, etc) și restul imprumuturi de la migratorii bulgari, slavi și turci s.a. La final, un contigent variabil (dupa fiece autor !) de cuvinte cu etimologie incertă…

    Rationamentele „in colțuri” ale lui oldH:
    – limba dacilor și latina poate că erau inrudite, ori poate că latina influențase anterior destul de mult limba „salbaticilor daci” prin faptul că teritoriul Daciei (cam acelasi cu teritoriul pe care se vorbeste româna azi) se afla in contact strâns cu teritoriul stapânit de romanii, incepând de la nord de gurile Dunarii, urmând pe la sud aliniamentul fluviului și in amonte, până in Câmpia Panonică. Asta ar putea să explice cum a putut fi insusită atât de rapid o limba asa de complicata de către o populatie barbară ( apropo, doamnelor și domnilor de formație lingvisți, puteți susține o conversație curentă despre un subiect oarecare in latină?) ;
    – teritoriul inglobat in imperiu dupa războaiele daco-romane nu corespunde total cu teritoriul Daciei. Asa, la prima aproximare, ar fi ceva mai mult de vreo treime: Scitia Minor (DobroGea), sudul Munteniei, Oltenia, Banatul, Apusenii cu băile de aur și cam jumatate din Ardeal cu cetatile-castre dinspre Panonia.
    – totuși limba nou formata intr-un secol si jumatate acoperă tot teritoriul României de azi la care se mai adauga oarece zone „extra muros”: unele la sud de Istru si altele in est – BessArabia, adică Moldova de peste Prut, cu influență dincolo de Nistru, mergând în contra directiei de deplasare a migratorilor pătrunși secole de-a rândul in spatiul carpatic!
    – determinarea originii slave/bulgare/turce a cuvintelor fără corespondență latină nu convinge!
    Exemplu 1: banalul porc, (latineste „porcus”) se hraneste cu „jir” (bulgărește „ziru”) și este adapostit in „cocină” (bg. „cocina”). Etimologiile sunt preluate din dictinarele editate de Academia Română. Daca pentru „porcus” nu e nimic de obiectat, pentru „hrana” și „adapostul” aduse patru sute de ani mai târziu de un popor migrator (mânându-și cătinel, cătinel porcii de pe cai tocmai din stepele Volgăi, unde nici drak n-a pomeit urmă de fag, cel care produce jirul, etimologiile academice sunt comice… Cu atât mai mult că prin Spania, la „finis terrae” european, „cocina” desemneaza porcul! Sprinteni de tot, vechii bulgarii!
    Exemplul 2: un nume propriu, numele meu de familie „horobeanu” (as vrea să rămân pe mai departe oldh!) provine, cf. acad Iorgu Iordan in al său Dictionar de nume proprii românesti de prin anii ’70, din ucraineanul „gorovei”- vrăbiuță. Numai că numele meu de familie este o forma alterată a numelui „Hurubean” purtat de strămosul Pavel din Veștem, lângă Blaj, trecut peste munți pe la 1830 și care și-a însemnat trecerea dincoace printr-un act de cumpărare de pământ în ținutul Muscel, lângă popasul domnesc de pe Râul Doamnei(cf Arhivei comunei Domnești-Arges). Neamul originar, Hurubenii din Vestem – istoricul Șelimbăr, a fost găsit de bunicul meu matern intr-o calatorie la origini de prin 1918…

    In final, dragilor, scuzați-mi tonul polemic-pătimaș care nu vă vizează, in nici un caz. Este doar răbufnirea unui om invatat să gândească inginerește și care, timp de 25 de ani, a trebuit să refacă din bucăti disparate, recuperate de pe câmpuri de luptă, mecanisme complicate de aviatie și armament produse de alte minți, în alte parti ale lumii, dar după aceleasi principii fizico-mecanice…
    Cele de mai sus sunt pentru mine „bucăți” de adevar care, puse impreună si „completate” în stilul de până acum, nu vor alcătui niciodată un „tot” care să merargă!
    Ori nouă ne trebuie o istorie adevarată, fara lustru nemeritat dar si fara noroi pe blazon!

    Apreciază

  • 35. fini  |  8 Februarie 2013 la 07:36

    „Cât de mult este a noastră lumea tracilor?” este o întrebare care a iscat dispute aprinse între tracologi, din care au derivat tracomanii şi latinişti cu exaltaţii lor. Asistăm de un secol şi jumătate la păruiala dintre cele două tabere, fiecare cu dreptatea ei în vârful spadei.

    Nora este dezamăgită de atitudinea lui Mircea Toma care a dus în derizoriu un dialog care ar fi putut să fie interesant pentru toţi participanţii la Astra Film din seara aceea. Mircea Toma poate fi comparat un Fred, din cunoscutul Fred & Barney, care cu reteveiul la umăr a dat cu mucii în fasole.

    Apreciază

  • 36. fini  |  8 Februarie 2013 la 07:39

    Neaţa! 🙂

    La ora asta prinde bine o cafea.
    O „cafea rumba” japoneză.

    Apreciază

  • 37. Nora Damian  |  8 Februarie 2013 la 12:41

    Ziua bună, prieteni 🙂

    Alunecos terenul nostru stră-strămoşesc, numai chestiunea dacilor mai lipsea în subiectele de vrăşmăşie actuală… 🙂
    OldH documentat, ingineresc, foarte interesant comentariul tău! Mi-ar fi plăcut să fii atunci în sală si să-i enervezi cu întrebări normale. mai ales pe cei doi amintiţi care înţeleg prin dezbatere, persiflare si aruncatul cu noroi.
    … am reţinut şi că esti de pe aici, o aruncătură de băţ până la Vestem!.. Îmi place c-ai cercetat rădăcinile lingvistice si ai găsit legătura „gorovei horobeanu”. (Vrăbiuţa- gorovei trimiţând la gorovit- vorbit, tare simpatică asociere 🙂
    OldH, e clar că lucrurile „bătute-n cuie” de academie, asa cum spui, nu răspund la toate întrebările. Chestiile respective pe care le mai stim din scoală sunt conforme cu vechea istorie „oficială” si atât. Prea puţin!!! (de fapt ca si-n alte aspecte inclusiv cele „secrete” legate de istoria noastră recentă) De ce nu e permis să se pună întrebări?? (Asta fiind atitudinea vamaiotului toma si a directorului bucurestean, ca oficiali acolo… comportament de paznici ai adevărului – cu bastoane de pocnit auditoriul curios).Şi atunci nu e normal să prindă teorii care pun întrebări si vin cu răspunsuri raţionale (chiar cu ceva broderii fanteziste :))? Întrebat fiind, dl Roxin a recunoscut chiar el la un moment dat o greseală din film. Iar asta a fost de natură să afecteze credibilitatea demersului filmic.(Şi nu cred că între timp s-a făcut corectura).

    Istoricii nostri- academici şi deci oficiali- nu par, însă, dispuşi să pună iar „cap la cap bucăţile de adevăr” să cerceteze mai mult decât au făcut-o cei dinainte, să vadă „inginereste” porţiunile lipsă, şi să corecteze, eventual, unele din acelea bătute-n cuie. Şi atunci, o fac alţi istorici care preiau, pe ici pe colo, tehnicile şi scopurile regizorului nicolaescu…

    Apreciază

  • 38. Nora Damian  |  8 Februarie 2013 la 12:56

    Fini, „păruiala” asta veche între tracomani şi latinisti neaducând nimic serios si certificat cu dovezi imbatabile, a nimerit numa’ bine pe mâna unor istorici proveniţi din „structuri” care au preluat şi prelucrat latura tracă, au iesit cu teorii seducătoare, dar nu destul de argumentate stiinţific. Şi, mai ales, care par revizuite în scop politic-naţionalist ceea ce stă, de fapt, la baza vrăjmăşiilor… Totuşi, din câte mi-am dat eu seama în toate astea chiar există chestiuni la care oficialii n-au răspuns, nu pot sau nu au ce răspunde, probabil elementele acelea la care au făcut trimitere Eliade si nu numai el.

    Apreciază

  • 39. Nora Damian  |  8 Februarie 2013 la 13:28

    Pe canalul History – si nu numai, în schimb, abundă istorisirile din zonele încă neluminate ale trecutului, unele cu parfum de legendă precum misterele călătoriei graalului prin bisericile din sudul Franţei până-n Scoţia. Şi nu pot spune că nu-mi plac, ba dimpotrivă, fără să mă intereseze care e relaţia lor cu istoria oficială de acolo ( cred că nici nu există una 🙂 Dar si fiindcă istoria reală si cea legendară par a fi bine delimitate, nimeni nu face din asta pricină de păruială. Istoria străveche şi plină de mistere n-are nimic cu politica actuală si nu cred că mai există cineva interesat să speculeze un eventual complex istoric regional. „Speculaţiile” literare, artistice, în schimb, au o sursă excelentă în asemenea zone misterioase. Cu condiţia să nu le ia unii drept realitatea zilei.

    Apreciază

  • 40. fini  |  8 Februarie 2013 la 20:52

    Bună seara, tuturor! 🙂

    Astăzi începe Carnavalul!

    http://www.brazilbookers.com/brazil-carnival/rio-carnival/rio-carnival.asp

    Apreciază

  • 41. fini  |  8 Februarie 2013 la 20:57

    Apreciază

  • 42. fini  |  8 Februarie 2013 la 21:02

    Apreciază

  • 43. fini  |  8 Februarie 2013 la 21:04

    Apreciază

  • 44. fini  |  8 Februarie 2013 la 21:06

    Apreciază

  • 45. fini  |  8 Februarie 2013 la 21:07

    Apreciază

  • 46. Nora Damian  |  8 Februarie 2013 la 21:29

    Seara bună! Fini, uitasem de asta 🙂 Un weekend cu carnaval si încă un pas spre primăvară. 🙂

    Apreciază

  • 47. oldhashu  |  8 Februarie 2013 la 21:35

    bună seara! 🙂

    @fini, dacă e carnaval, atunci vine și circul 😀

    Ehei, aveam cinci ani când am văzut ultima trupă de „ambulanți” la un târg duminical de țară…

    Apreciază

  • 48. fini  |  8 Februarie 2013 la 22:07

    Old,
    te salut! 🙂

    Eşti puţin nostalgic. Prind bine şi nostalgiile ca să uităm de urâtul din preajma noastră.
    E vremea nebunilor şi a nebuniilor între joia care precede Carnavalul şi Miercurea Cenuşii.

    http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1188002-carnaval-spital-miercurea-cenusii.htm

    Apreciază

  • 49. fini  |  8 Februarie 2013 la 23:43

    Apreciază

  • 50. fini  |  8 Februarie 2013 la 23:45

    Apreciază

  • 51. fini  |  8 Februarie 2013 la 23:46

    Noapte bună. tuturor ! 🙂

    Apreciază

  • 52. fini  |  9 Februarie 2013 la 08:01

    Neaţa ! 🙂 🙂

    Astăzi, după o noapte de Carnaval, vom bea cafeaua la „Florian” din piaţa San Marco – Veneţia.

    Apreciază

  • 53. dictaturajustitiei  |  9 Februarie 2013 la 10:01

    Bună !
    Mai bine mai târziu decât niciodată ! Asta relativ la comentariul meu.
    Și atunci când vin la Vălenii de Munte tipii din București, gen Mircea Toma, tot același aer suficient au. Ne cred niște proști pe cei din provincie. Refuz să mai fac parte dintr-o masă de spectatori .

    Apreciază

  • 54. Nora Damian  |  9 Februarie 2013 la 13:34

    Ziua bună 🙂 Fini, tocmai am sosit si eu, cu întârziere, la Veneţia, pe cale muzicală. Bună cafeaua la „Florian”, cea mai bună: sunt gata de weekend 🙂

    Apreciază

  • 55. Nora Damian  |  9 Februarie 2013 la 13:48

    Carmen, salut, da e un sindrom al prostiei cu steif! Cum spuneam, n-am intenţionat să intru-n subiectul pro si anti dacologie care e deja, într-un fel, politizat si stârneşte patimi ridicole din partea ambelor tabere, ci am folosit întâmplarea ca să relatez un mod obtuz şi păgubos de a discredita (1) ideea de dezbatere, (2) un subiect de interes public şi, în ultimă instanţă, chiar pe ei înşişi, incapabili să-şi respecte auditoriul. Atitudini obisnuite, din păcate, în societatea noastră

    Apreciază

  • 56. Nora Damian  |  9 Februarie 2013 la 17:42

    postare nouă

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 892,072 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.354 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 892,072 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: