Vacanță experimentală Actul 1 Scena 1

2 Februarie 2016 at 17:13 7 comentarii

Fantezie dramatică în două acte și un meci

Personaje:

Mișu Deleanu, conducătorul grupului
Eva, nevastă-sa
Marius și Lizi, copiii lor
Sandu Miloșan
Muti, nevastă-sa
Robin și Sebi, copiii lor
Lică, nepotul lui Sandu
Trili, verișoara lui Sandu
Ami, mătușa lui Muti
Vali, vecina lui Trili
Toni, Radu, Adi, prietenii lui Marius
Administratorul Beleț
Lăcătușul Banciu

Figuranți: o bucătăreasă, turiști,  echipa belețienilor

Preambul

Un cămin de școală, plus cantină, la dispoziția unui grup de prieteni pentru două săptămâni la mare în plin sezon estival nu era o propunere de refuzat. Unde mai găseau așa chilipir? Mai ales că la vremea aia, prin anii 91, 92, agențiile de voiaj nu erau pe toate drumurile. N-au stat mult pe gânduri: au făcut bagajele, au verificat gazul, lumina, au închis ferestrele și ușile, și-au instruit preventiv odraslele și, după un drum de câteva ore, cu  trei mașini, pe la amiază au ajuns la destinație…

ACTUL I      
Scena 1

O cameră mare, dărăpănată cu zece paturi așezate pe două rânduri, cu două dulapuri deteriorate, o masă șchioapă, un bec în capătul unui fir atârnând de tavan, un geam spart la una din ferestre. De dincolo de ușă se aud glasuri „ne-ați lăsat două ore s-așteptăm, doar v-am anunțat ca cel târziu la patru ajungem”. Ușa se deschide c-o bufnitură și grupul dă năvală în cameră aruncându-și, care pe unde, bagajele.

Administratorul: Scuze, știți, aici vara e mai mult de lucru decât în timpul anului.  Da’ fiți siguri c-o s-aveți o vacanță frumoasă la noi. Mâine v-aduc și bonurile de masă.
Mișu (arătând cu mâna spre fereastră, ușile atârnânde ale dulapurilor): …Și cu astea?
Administratorul (zâmbind, sigur pe el): Fiți fără grijă, mâine vedem de toate. O să vă deschid și camera de alături. Puteți sta unde doriți. (se retrage lăsând ușa deschisă)
Oaspeții tac descumpăniți. Mișu scapă o înjurătură.
Mișu : Cum îl cheamă pe domnu? Beleț? că parcă nu s-a prezentat. (Iese după administrator) Domnu Beleț, da’ ușa nu se-nchide?
Muti: Lasă-l, că are treabă, n-ai auzit? …Se putea și mai rău. Hai, copii, la treabă. Până despachetați voi, eu dau o raită să văd ce e pe afară.

Începe foiala, toți vorbesc, circulă, despachetează, împachetează. Trili împarte lenjeria de pat găsită în dulapuri. roz pentru primul dormitor, al fetelor, albastră pentru al băieților. opt aici, și opt dincolo. Ușa scârțâie tot timpul,  Ami pune un ibric cu apă pe un reșou, Robin și Lizi vor ceai, Eva vrea cafea. Cei mari cotrobăie, aranjează, așează, exclamă, reclamă. Băieții au alăturat două paturi și joacă cărți.

Eva: Ce să facem cu paturile rămase libere, trei aici, două, la albaștri?
Sandu (prompt): Le închiriem.
Muti (abia intrată pe ușă): Uite cu cine m-am încurcat! Mafiotule! Ia du-te tu mai bine să cauți un lăcătuș că, după zgomot, se lucrează pe undeva prin jur…
Mișu (adresându-se nevestei): Dinozăurașule, fermecătoarea mea, iubită și tulburătoare, dă-mi ceva de scris și vreo două coli din hârtia de împachetat…
Eva nu-l aude. Se privește îngrijorată în oglindă.
 Vali (ținându-se de falca umflată și scotocind prin punga cu medicamente): Am o mulțime. Am pentru toți, pentru orice dureri sau așa, ca să le prevenim… (Înghite o pastilă, bea un pahar de apă și deschide un aparat de fotografiat).

Apare Sandu cu lăcătușul Banciu. Toată lumea se bucură.

Banciu: N-avem ce ne trebuie acum, dar v-am adus aici o listă cu piese și materiale necesare… Cum le avem, cum ne apucăm, deși și eu sunt în concediu.

Lăcătușul promite că mai vine spre seară. Fiică-sa Iulia, îl așteaptă în ușă. Un noduleț de copilă,  privindu-ne puțin cruciș. O fi speriat-o gălăgia, nu îndrăznește să facă un pas. Muti o ia în brațe și îi dă o bomboană.

Mișu (scriind afișe): Astea-s de pus pe culoar și la grupul social. Am conceput texte simple, accesibile și versificate. Vi le citesc imediat. Sper să vă placă deși vor fi distruse la scurt timp de indivizi prost educați care vor rămâne neidentificați.

Aspectul camerei se schimbă clipă de clipă. Pe măsură ce se golesc bagajele, locul devine magazie, garderobă, piață, bucătărie, farmacie, snackbar, raion de cosmetice, infirmerie, club, cafenea, colecțiile de vară din ultimul deceniu. Băieții se fac nevăzuți.

Muti (scotocind prin punga de mâncare):  Bine că am scăpat de ei.
Sebi (scoate un radio-tranzistor dintr-un bagaj):  Asta s-o crezi tu
Muti (întinzându-i un sandvici): Hai, ia-l odată, că n-ai mâncat nimic de la plecare și n-am timp să mă rog de tine. (Sebi îl ia, îl pune pe pervaz și dă drumul tare radioului)

Foiala aproape a încetat, se beau cafele, ceaiuri; sporovăială cu voce scăzută, planuri pe mai târziu.

Mișu (ridicându-se, cu afișele, scrise la o masă șchioapă): Uite aici, avem un mic îndreptar de conviețuire civilizată, indicatoare spre punctele de interes, instrucțiuni de trântit ușile, de sforăit cu gura-nchisă. Fumatul și înjuratul interzise la acest etaj. (șovăitor) hmmm, aici e loc de o mică negociere.
Ami (legându-se la cap):  Am o migrenă îngrozitoare, unde-i Vali? N-o să supraviețuiesc în curentul ăsta…
Mișu (adresându-se Evei  care se demachiază a doua oară):  ce te uiți așa la mine, tăurașule?

Se aude un bătut în ușa proptită cu un scaun: e dl. Beleț, cu un carnețel și un pix.

Administratorul (îndatoritor, pregătit să noteze): îmi spuneți acum, direct, sau îmi dați o listă de repere mai târziu? Ar fi mai bine, acum, ca să fim mai operativi…  (scriind) fixat do-o uși du-la-puri, în-cle-iat pi-cior ma-să, schim-bat geam spart, pus ramă fe-reas-tră și re-pa-rat în-cu-ie-toare, ba-la-ma-le u-șă, do-o sca-u-ne și doo rân-duri de chei… Bun! (îi face semn lui Mișu să se apropie și-i dă pixul să semneze) dacă mai e ceva completăm mâine când întocmesc și devizul.

Domnul Beleț se retrage discret, salutând respectuos.

Mișu (înciudat, proptind la loc scaunul de ușă): Ăsta da, administrator. L-am descifrat, dar, n-am încotro, trebuie să-l îl las să se desfășoare. Mi-e greu și să-l trimit undeva.

Anunțuri

Entry filed under: 7301634, grădina cu trufe. Tags: , , , , , , .

Bancuri instituționalizate Vacanță experimentală Actul 1 Scena 2

7 comentarii Add your own

  • 1. anna c. ronescu  |  3 Februarie 2016 la 08:32

    Excelent! Aștept cu nerăbdare urmarea „comediei dramatice”. 🙂

    Apreciază

  • 2. racoltapetru6  |  3 Februarie 2016 la 10:17

    Jos pălăria pentru inspirație și talent! 🙂

    Apreciază

  • 3. noradamian  |  3 Februarie 2016 la 11:42

    Mulțumesc mult, Anna! Încerc doar, să fac reconstituirea (imaginară) a unei expediții reale 🙂

    Apreciază

  • 4. noradamian  |  3 Februarie 2016 la 11:42

    Multzam fain de încurajare, Petru! 🙂

    Apreciază

  • 5. vasilegogea  |  3 Februarie 2016 la 13:44

    Prin nu ştiu ce secrete vase comunicante, „sceneta” asta mi-a amintit de Virgil Mazilescu: „transportul unui dulap vechi din sufragerie pe terasă/de ce mă frămîntă în ultima vreme”…

    Apreciază

  • 6. noradamian  |  3 Februarie 2016 la 14:06

    Plăcută asociere! 🙂 )))))

    Apreciază

  • 7. noradamian  |  4 Februarie 2016 la 21:38

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 888,794 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.340 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 888,794 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: