Arhivă autor

Am putea uita toate astea dacă…

Vechile idolatrii politice lasă urme de nevindecat în mintea mărșăluitorilor fanatici care se întorc, de câte ori scapă din casa rațiunii, pe vechile drumuri de glorie. Săracii, nu pot pricepe că bătrânii idoli s-au trădat și i-au trădat prăbușindu-se rușinos. În mințile lor ideologizate, ocupă același loc. În străfulgerările lor de luciditate, fac crize de ură și invidie față de cei pe care-i consideră vinovați de uzurparea tronului zeităților politice adorate. Alzheimerul politic îi ține încuiați în fața icoanelor unor foști țăcăniți odioși, dictatori cărora le-au pus la picioare ființa lor sau, mai aproape de prezent, a unor prezidenți găunoși care n-au adus nimic bun țării. Cel mai tragic prizonierat e al minții. Nicio realitate nu-l poate elibera.

Dar asta nu e singura problemă a realității în care trăim. Poziționarea radicală a unui nucleu reprezentativ al reperelor noastre culturale e și ea ciudată. Spre deosebire de intelectualii occidentali- profesori, artiști, scriitori- acuzați pe la noi de stângism- (deși cu unele excepții, acolo nu se poartă obsesiile ideologice) în România post 89, o serie de personalități culturale s-au fixat la dreapta extremă generând un curent social-cultural intolerant, agresiv chiar pe alocuri. Au trecut, bătăioși, la operarea literaturii ante-decembriste, au epurat pe criterii ideologice și ce trebuia (maculatura dedicată PCR și autorii ei) dar și lucrări discutabile pe care le-au lipsit de orice șansă de a mai fi criticate măcar, odată ce au fost aruncate la groapa cu deșeuri cu autorii lor cu tot, găsiți vinovați de a fi plătit cotizația la BOB. „Tăiat cu o lovitură coada câinelui”-  vorba unor liberali pur sânge comunist născuți din emanațiile revoluției! Chiar și scrieri mai vechi, neagreate stilistic sau nebăgate în seamă de nucleul mega influent al noilor activiști culturali, anti-comuniști, au fost marginalizate, practic pierdute. Dar au realizat și ceva remarcabil, reînviind cultura interbelică interzisă de comuniști. Eliade, Cioran, Noica și alți creatori de opere de valoare recuperați după lungul exil impus de primitivismul cultural instalat după 1944. Bijuterii neprețuite de familie literară și-au găsit locul cuvenit în biblioteci și librării, în minți și suflete, îmbogățind patrimoniul spiritual național. Mare discreție însă, în privința apartenenței și contribuției acelorași personalități culturale din perioada interbelică la ascensiunea fascism-legionarismului, a regimului care a practicat crima politică și a pus capăt libertăților democratice înainte de ocupația comunistă. Amnezie acceptată tacit, subiect evitat. Atins pe ici pe colo, în scrieri de nișă, puțin cunoscute publicului larg, sau în cercuri restrânse. Radicalismul de dreapta al noilor și înverșunaților activiști culturali nu avea lipsă de dezvăluirea și disecarea unui subiect, pentru ei, inconfortabil.

Am putea uita toate astea dacă n-am fi asistat la aderarea unor concetățeni la extremismul occidental de extremă dreapta, inclusiv la cel din țara visului american eșuat tragic în acest ianuarie în cel mai grotesc mod cu putință. Dacă n-am asista acum, la resuscitarea ideologiei religios-belicoase a cămășilor verzi din interbelic suprapuse realităților turbulente actuale; dacă n-ar fi ieșit, din neantul istoriei, AUR, partid conservă de teorii naziste și comuniste, de troglodism cultural, de naționalism religios feroce, de radicalism pernicios. Dacă n-am constata cum, indivizi primitivi, cu o educație precară, ajung să împărtășească aceleași umori cu personaje respectabile din mediile culturale. Neconștientizate, minciunile, inclusiv cele prin omisiune, catalizează noi valuri de minciună și impostură, copleșind societatea cu maladii greu de anticipat și de vindecat. Reacția la ANTI este tot un ANTI, tot distrugător, cu semn opus. Neînțelegerea acestui mers sisific în spirală duce la un capăt istoric în care spirele, ajunse identice, aplatizează lumea într-un egalitarism al răului.

16 ianuarie 2021 at 15:43 Lasă un comentariu

Casa Albă, Casa neagră.

Previzualizează într-o filă nouă

Divizați după patru ani de megalomanie trumpistă, americanii își regăsesc spiritul comunitar dovedind că fac parte dintr-un popor tânăr, rațional, dinamic, care-și respectă instituțiile și libertatea. Patriotismul constituțional al celei mai democratice țări din lume ține laolaltă populația fondatoare, împreună cu descendenții sclavilor africani și emigranți de pe tot globul. Mă întreb de ce atâția români americanizați au făcut adicție la trumpism mai mult decât americanii originari din țări europene democrate? Poate fiindcă au în genele lor psiho-sociale aversiune față de comunismul pe care l-au trăit? Dar nu și pentru că, în același timp, simt nevoia de un tătuc extremist, cu spirit dictatorial din extrema opusă stângii de care au fugit?

Nu prin același gen de adicție se fac acum remarcați și unii intelectuali autohtoni de dreapta care în pofida justificărilor, s-au marginalizat? Și, ca să-și păstreze blazonul, s-au retras în separeurile ideologice ale unor milițieni extremiști cultivatori de ură? După ce au vituperat, inutil, împotriva omului nou făcut de comuniști care s-a dat cu lichelele, a poporului prost, după ce și-au pierdut treptat adularea publică, rămași cu prea puțin susținători din liota zeloșilor snobi care citau din ei ca din sfinții părinți, ce să facă? Decât izolați, e bine și într-o sectă ideologică sub blazonul unui idol pe calapodul lor, iubitor deopotrivă de arme și de Dumnezeu, cu prozeliți îndoctrinați care-i laudă sminteala menținând paranoia și triumfalismul schizoid din jurul lui. Cum însă, se isprăvi și cu marele Trump, temându-se să n-ajungă într-un azil fundamentalist lugubru, nu le rămâne decât să emigreze pe alte planete social media.

12 ianuarie 2021 at 18:05 Lasă un comentariu

Gâștele dichisite ale tușei Floare (1)

Inspirată de întâmplări reale.
Publicată în antologia „Din inimă pentru inimă”, Editura Ispirescu 2020, București.

Aventuri în grădina de hârtie

–  …plus bani pentru renovarea bisericii, poate și pentru părculețul din față… Ar fi păcat să ratați așa o pleașcă, își încheie mesajul trimisul de la județ.
– Așa-i maică, ar fi bine să ajutăm biserica, că și biserica ne ajută… Baba Floare își făcu câteva cruci și, înainte de a ieși, băgă niște bănuți în cutia milei.

Sătenii, însă, nu păreau convinși. Mai zăboviră un pic la poarta bisericii sperând s-apară preotul. Popa Avram întârzia, cine știe ce mai avea de vorbit cu omul de la partid, așa că nu mai pierdură vremea și se împrăștiară care încotro, la treburile lor.

Spre seară se adunară la nea Gheorghe pe terasă, nerăbdători să reia subiectul, profitând că turiștii încă nu dăduseră năvală în sat și pensiunea era aproape goală.
– Eu zic că popa nost’ n-o să se învoiască. Îi tânăr și încă n-a luat mirosul banului.
Nea Gheorghe știa…

Vezi articolul original 413 cuvinte mai mult

6 ianuarie 2021 at 11:59 Lasă un comentariu

DRUM DEVIAT

Motto „Creștinismul este o afacere în mâinile acestor creștini profesioniști”
(umorist american)

Joi, 6 septembrie 2018, Sibiu. Din centrul urbei răzbat voci amestecate la megafoane. Nu știu despre ce e vorba, sunt curioasă. Ajung pe Bălcescu în plină paradă a grupurilor de tineri ortodocși în cămăși albe însoțiți de preoți, în sutane negre, cu pancarte numerotate, și date de identificare. Senzație de teatru popular. Mii de tineri entuziaști din toată țara și din lume cu steaguri. Chișinău, Europa de Nord, de Sud, Bulgaria, Africa, Cipru, SUA. Mărșăluind pe ritmul melodiei „Treceți batalioane române Carpații”, delegația ortodocșilor din Africa aduce o notă de exotism.
Plăcut! Ceva între defilările de1 Mai muncitoresc dinainte de 89 și spectacolele stradale colorate ale Festivalului Internațional de Teatru. Îmi trec prin cap vagi frânturi din istorisiri auzite și citite despre marșurile exaltate ale cămășilor verzi prin târgurile patriei acum o sută de ani, care au atras mii de tineri cu flamuri și cruci.

Organizare impecabilă. În Piața Mare își face apariția patriarhul Daniel în persoană. Urcă pe scenă împreună cu notabilități religioase și politice din capitală și din Sibiu. IPS Streza, primar Astrid Fodor, ambasador Emil Hurezeanu, reprezentanți ai armatei,Trinitas TV șa. Finanțare generoasă din bugetul local (aflu ceva mai târziu).

IPS Streza e și cel care a inițiat campania de susținere a referendumului pentru familie. Preoții plasați de el în structurile politice locale au pus în practică propaganda, conform indicațiilor, în toate bisericile. Mantra cu „homosexualii care ne vor fura copiii”, adaptată după cea dinainte de 89, cu „pocăiții care fură copii” fiind, pe perioada campaniei, inclusă în predici. Din grijă pentru familie, Înalt PreaSfinția Sa și-a plantat și copiii în funcții la Facultatea teologică.

Cuvântări gonflate, discursuri caragialești. Nu lipsește nimic. Întrunire pioasă la Sala Transilvania. Conferințe, Laudatio în cerc, recitări din poeți legionari. Plus corolarul, spectacolul magnet pentru tineret (Dan Negru, Andra, Junii Sibiului). Câteva sutane se furișează la păcănele. Presa e la datorie. Prin ganguri, se fumează și se bea.

Mai mult despre Întâlnirea Tinerilor Ortodocși la Sibiu, în 2018, aici:
Te pui cu popii? | Să Fie Lumină (safielumina.ro)


UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ
IESE AUR.

Sub impresia festivalului ortodox, recitesc articolul „ Cum au ajuns prietenii lui Putin și fondatorul Noua Dreaptă să formeze Coaliția pentru Familie (vice.com), publicat în noiembrie 2016, despre convergența acțiunilor bisericii ortodoxe ruse încurajate de Putin, și a celor evanghelice americane din sfera lui Trump, pentru (re)încreștinarea politică a planetei sub pretextul salvării familiei. Inclusiv în România.

„Kremlinul luptă să își recupereze zonele de influență și chiar teritorii asupra cărora emit pretenții pseudo-istorice. Unele fronturi sunt reale, cum a fost Crimeea sau cum sunt cele din Ucraina, Transnistria, Georgia, iar mai nou Siria. Altele sunt mai degrabă abstracte, iar atacurile nu sunt armate, ci de natură cvasi-spirituală și pretins-culturală. Paleo-conservatorii din SUA vor reinstaurarea unei ordini vechi, fără un stat angajat social și fără emigranți. Un model pe care vor să-l exporte în lume, nu prin război, ci sub pretextul tradiției și al religiei creștine”.

Așa-numita Coaliție pentru Familie, care înfrățește ortodocși, neoprotestanți, catolici, greco-catolici și extremiști de dreapta, rupe România între propaganda rusească și fundamentalismul religios american. Ceea ce pare a fi un paradox este realitatea perversă în care trăim astăzi.”„Vladimir Putin este un „erou al creștinătății” și pentru fundamentaliștii evanghelici din SUA, iar rușii sunt „salvatorii creștini ai lumii”, după cum a formulat-o un influent luptător pentru așa-zisele cauze creștine (cum ar fi „familia tradițională”), Larry Jacobs, directorul Congresului Mondial al Familiilor.

„Congresul Mondial al Familiilor (WCF) este o organizație care a preluat rolul de punte între propaganda rusească și cea fundamentalist-religioasă din SUA. Organizația asta strânge sub egida sa cam tot ce reprezintă forțele antiliberale din lume, de la pastori, preoți, avocați și activiști anti-LGBT până la politicieni ai extremei drepte. Aici se întâlnesc fundamentaliști religioși și politici din SUA și din Rusia, din Europa de Est și Europa de Vest, din Africa, America Latină sau Asia.

Peter Costea, român american, omul de legătură cu Noua Dreaptă, promotor al valorilor creștine filtrate de fundamentalismul evanghelic din SUA, este cel care a realizat încrucișarea între fundamentalismul religios de sorginte americană și extremismul politic românesc cu binecuvântarea Rusiei. „Costea este apropiat de ultra-conservatorii americani, de congresmanul republican Steve Stockman, unul dintre cei mai aprigi susținători ai dreptului de port-armă din SUA și unul dintre parlamentarii care s-au opus legii care încriminează violența împotriva femeii. Stockman, susținător al Brexit-ului și al lui Donald Trump, face parte și din grupul de congresmani republicani ultra-conservatori apărători ai lui Putin în SUA. Două asociații sunt vârful de lance al Coaliției în România: Pro-VITA, condusă de Bogdan Stanciu, din sfera de influență rusească și Alianța Familiilor din România (AFR), condusă de Peter Costea, din sfera care gravitează în jurul lui Trump. Ambele militează împotriva Europei Unite, liberale și progresiste. Ambele servesc lipsei de scrupule și oportunismului politrucilor post comuniști în lupta pentru putere.

Bogdan Stanciu, a trecut de la Noua Dreaptă la Altermedia, rețea internațională extremistă, înființată în 2002 de către rasistul și negaționistul american, David Duke, devenită mai nou proiectul Cultura Vieții, prezent în mai toate postările Coaliției pentru Familie-  o sinteză a conservatorismului mondial de orice coloratură, de la cel fundamentalist-religios la cel neofascist.

Numitorul lor comun aparent este ura față de minoritățile sexuale sub pretextul protejării familiei.

Ambele militează pentru ortodoxism politizat, extremism naționalist, legionarism.
Ambele vor un creștinism politic, fără Hristos, chiar dacă vorbesc în numele lui, și se folosesc de Biblie.
Ambele fac rău atât religiei cât și politicii.
Ambele au înlocuit harul cu ura.
Scopul lor, puterea și banii.

În 12 decembrie 2002 s-a inaugurat și ediția în limba romană a portalului Altermedia. Primii administratori au fost persoane provenite din organizația Noua Dreaptă, Dan Ghiță și Bogdan Stanciu-până-n decembrie 2007 când Altermedia s-a transformat în Cultura Vieții, portal de știri (și dezinformări).

Așadar, România expusă la îndoctrinare religios-fascistă de către o serie întreagă de Asociații fundamentaliste și de dezinformare, în care se împerechează ortodox-putinismul și evanghelic-trumpismul. Asociația Pro-vita, Asociația Familiilor, mai vechea Altermedia, alias Cultura Vieții.

Platforma politică a AUR e în cea mai mare parte similară cu cea a CPF.

Propaganda urii prinde la românii conservatori de bună credință, afectați de lipsa de solidaritate socială, de lipsa cronică de încredere în clasa politică, complexați adesea și de problemele existențiale personale.

În perioada campaniei pentru referendumul CPF, câțiva intelectuali de dreapta, Mihai Neamțu, Adrian Papahagi, cu concursul preotului sibian Constantin Necula, susținuți de Prodocens media, au lansat ideea necesității unui partid politico-religios, pe modelul celor din Vechiul Testament. (Numai asta mai lipsea!)

N-au reușit, cum n-a reușit nici referendumul învins de bunul simț al majorității concetățenilor. Susținut de PSD și PNL, de prelații BOR și ai celorlalte culte, de asociațiile CPF, atât a celor legate de Kremlin cât și a celor din sfera evanghelică americană, sprijinit și de unii intelectuali de dreapta, referendumul a fost un eșec răsunător.

Dar ideile au rămas! Pe platforma Facebook colcăie paginile de propagandă ale acestor curente, fie că vin din est, fie de peste ocean. Și pe pe platforma WordPress își fac veacul atât bloguri ultra-naționalist ortodoxe, cât și religios-evanghelice dedicate „domnului” Trump. Nici unele nu-s departe spiritul celor islamist radicale. Din urâciunile astea își iau ideile propagandiștii formațiunii AUR.

(Re)încreștinarea ca ideologie globală prin asocierea cultelor creștine din sfera de influență a Kremlinului (Putin) și a SUA (Trump) este drumul deviat și deviant al bisericilor actuale de toate soiurile care slujesc Cezarilor, nu lui Dumnezeu.

Toate aceste observații, culese în diferite situații și momente, pot da o imagine a drumului religios/politic deturnat chiar de către cei care se pretind călăuze. Creștinii adevărați, atât din biserici cât și dinafara zidurilor ei (mai numeroși și mai deschiși realității decât primii) cei care și-au dat seama că referendumul e o capcană nu se vor lăsa păcăliți nici de alte forme deviante politic- religioase. Ca de pildă, AUR.

19 decembrie 2020 at 16:49 Un comentariu

EPILOG la o piesă proastă

Anul trecut, în toamnă, președintele avea de ales între două căi de depesedizare:
Alegeri anticipate rapide, într-un moment de slăbiciune maximă a PSD după căderea guvernului Dancilă, care urmase căderii lui Dragnea. O mică fereastră de oportunitate, unică, pe care au ratat-o. Motivul? Teama că USR, aflat atunci într-o creștere de popularitate (efect al acțiunii „Fără penali”) ar fi putut surclasa PNL.
2. Să lase guvernul PSD-ul să-și termine mandatul, știind că prejudiciile grave aduse statului, în justiție mai ales, erau fapt împlinit, nereparabil pe termen scurt. dar anticipând că erodarea galopantă în care intrase deja îl va uza ireversibil.

N-au ales niciuna din aceste soluții! Au preferat să forțeze instalarea unui guvern propriu, mediatizându-l ca pe o mare victorie, un guvern previzibil neputincios, dependent de majoritatea pesedistă. Cea mai proastă soluție!

A urmat seria compromisuri mizerabile (inimaginabile înainte de instalare) continuarea și consolidarea aberațiilor pesediste în justiție, promulgarea de legi dăunătoare țării, stoparea unor inițative civice, afaceri penal-frățești pe fondul pandemiei, cumpărarea de publicitate favorabilă cu bani de la buget, embargoul mediatic&bețele-n roate puse USR+ culminând cu recrutarea en-gros de pesediști.

Diagnostic: poftă nesăbuită de putere, lipsă de viziune, incapacitate managerială.

Pe de altă parte, fricțiunile interne din USR, declanșate după insuccesul d-lui Barna la alegerile prezidențiale, acțiunile schizoide care au generat resentimente, facțiunile rivale ocupate cu răfuieli minore, au scăzut dramatic încrederea în partid. Rămas pe post, președintele Barna nu putea să împace părțile, ca parte a uneia dintre ele. Drept urmare, revenirea actuală n-a atins cota de popularitate de acum un an, când existase acel unic moment favorabil pentru anticipate.

Fără prestația USR+ însă, n-am mai fi ieșit de sub ocupația USL. Chiar dacă, rezultatele oficiale ale acestor alegeri vor fi dezamăgitoare, PNL și USR împreună cu UDMR (probabil) vor da guvernul. Formulă în care PNL nu-și va mai permite să trișeze, adică să continue politica PSD ca până acum. Asta ar însemna că politica uselistă, care a făcut atâta rău țării, ar putea deveni istorie.

Din nefericire, toate astea au deschis culoarul naționalismului extrem, ale cărui simptome legionaroide au trecut neobservate de jucătorii, prea ocupați să se sfâșie între ei, din arena principală.

Ce ironie! Acum, că avem tabloul clar al rezultatelor unui guvern-trișor, animat de pofta de putere și nimic mai mult, PNL-ul a ajuns din nou în situația de acum un an. Ca să se mențină la putere are nevoie de USR. Dacă nu cumva, lupta aprigă cu PE-SE-DE-ul se va concretiza iar într-o alianță frățească. Și mai toxică.

7 decembrie 2020 at 17:21 3 comentarii

Articole mai vechi


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

toateBlogurile.ro

Blog Stats

  • 929.410 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.450 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 929.410 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: