Posts tagged ‘birocraţie’

Restartări

Noutăți importante la blocul de (re)start. Mai întâi, e de rezolvat democrația. Traumatizată de fostul președinte prin referendumul, valid, din 2009, democrația originală are nevoie de tratament- de urgentă și pe termen lung. Dl. Tăriceanu  a sesizat  de ceva timp starea ei de slăbiciune, cerând o comisie parlamentară care să-i facă analizele. Inițiativă care nu s-a bucurat de mare încredere, bătrânul liberal din capul senatului fiind bănuit că n-are gânduri democratice cinstite. Mult mai eficientă ar fi, crede mai tânărul liberal Cumpănașu, AIDasociația d-lui creată special pentru revigorarea democrației vlăguite, pentru a o fortifica social, instituțional și managerial, prin implicarea responsabililor cu interesul național. Fiind o prioritate națională menită să funcționeze în regim forte, a fost deja bugetată generos, fără prea multă vorbă. Mai ales că dl Cumpănașu susține îndârjit legile BigBrother  indispensabile smurdmanilor pentru a descarcera democrația accidentată.

A doua la restart e sănătatea. Dl. restaurator Nicolăescu se vrea acum un reformator prevăzător. (V-ați îmbolnăvit în afara sistemului de prevenție, sunteți buni de plată!) Geniala lui idee de a penaliza bolnavii neascultători a entuziasmat-o pe d-na Gorghiu și a convins 128 de parlamentari. Mâncător de sume uriașe din bugetul public dl. restanțier la sănătate publică mai are un singur dor: să ctitorească „Agentia Nationala de Preventie in Sanatate”, o nouă cocoașă birocratică foarte necesară poporului bolnav; pe modelul, îmbunătățit, al celei de mai jos.

„Eugen Nicolăescu a lansat, pe 1 iulie 2007, Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate. Peste 170 de milioane de euro s-au cheltuit într-un an și jumătate de derulare a programului. Statul a decontat analize și consultații medicale fictive în laboratoare de analize răsărite ca ciupercile după ploaie. Imprimeria Națională a tipărit 22.348.596 de taloane cu elemente de siguranță, iar Poșta Română a făcut tot atâtea milioane de distribuiri către beneficiari. S-au cumpărat 110.000 de vaccinuri anti HPV (presupus a fi virusul cauzator al cancerului de col uterin), în valoare de 23 milioane de euro. Doar 2,5 la sută au fost folosite, restul ieșind din garanție între timp. Programul a fost considerat cel mai costisitor și mai ilogic, întrucât a consumat resurse uriașe de la buget, fără rezultat. Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eșec total, de la început până la sfârșit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătății, derulat între 2007 și 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile și previzibile, starea de sănătate a românilor”, era concluzia unei anchete a Ministerului Sănătății asupra acestui program, ale cărei rezultate sunt publice pe site-ul oficial al instituției”. Mai mult, aici

Ultimul, dar nu cel din urmă, în această serie de capete, e învățământul. Ca și referendumul din 2009 pentru parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 care, deși validat de populație (cu 77,78, respectiv 88,84%) Pactul pentru educație, semnat în martie 2008 de toate partidele, a fost ignorat de useliști, din interes național! Și-au dat seama că punerea lui în aplicare ar duce la dispariția fabricilor de diplome, a cuiburilor de plagiatori, ar face imposibil nepotismul și corupția. Pactulreamintește dl. Miclea aici, „a avut in spate o diagnoza riguroasa – Raportul Romania Educatiei, Romania cercetarii, care, din pacate, s-a confirmat la milimetru daca ne uitam la rezultatele de la BAC, evaluari nationale, testele PISA. Fiecare propozitie din Pact are in spate argumente factuale si negocieri severe intre semnatari”. Președintele Iohannis vrea și el un pact. Punct si de la capăt. Să restarteze o nouă reformă, de formă, care să reformeze doar ce trebuie.

Numai birocrația nu se restartează. N-are nevoie. A ajuns atât de puternică, încât crește fără opreliști, ca drojdia, în toate.

Anunțuri

9 Februarie 2016 at 17:03 24 comentarii

Bitte, Herr Diesel…

Acumularea de birocrație, incompetență și corupție în dieselul Uniunii ar fi trecut neobservată, cel puțin cât timp în boardul ei funcționează netulburat un software de protecție, corect politic, setat să menajeze corupția la vârf, făcându-i pe contribuabilii europeni să creadă că emisiile poluante politic sunt neglijabile. Însă n-a început bine toamna și, confruntat cu criza refugiaților, motorul pârâie ca ultima rablă. Semnalele alarmante din vară când toate mărimile, creștini, atei și musulmani se țineau de mână la catafalcul lui Charlie Hebdo n-au fost luate în seamă. Niciunul din ei nu părea îngrijorat de atrocitățile din Orientul Mijlociu și din Africa. Alea erau ficțiuni, se petreceau pe Marte și n-aveau nimic a face cu benzinăriile UE. În schimb, spre sfârșitul verii când beleaua se chema Grecia, deveniseră extrem de virulenți. Vreți viață fericită pe banii europenilor? Kaput! E nevoie de pedepsire exemplară, au decis ireproșabilii birocrați ai UE în chiuiturile galeriilor prezente la spectacolul continental.

Gut! Bolidul de mare siguranță și-a reluat cursa lăsând impresia că nimic nu-i poate clinti forța și unitatea. Dar, cum se-ntâmplă când ipocrizia politico-financiară la braț cu corupția măsoară vinovățiile supușilor cu șchioapa, raportându-le preferențial la interesele oneroase din vârful ierarhiei puterii, manipularea și discordia intrate automat în programul de ecranare a emisiilor au catalizat boala. Deși mai-marii familiei știau ce primejdioasă e mocirla ipotecilor subprime (din care, în 2009, scoseseră sistemul de asigurări pe spesele contribuabililor) corupția extinsă din afacerea EADS cu ramificații la București, mita de la gigantul Siemens, noile credite subprime generatoare de crize -de data asta în domeniul auto, tot via SUA- cu priză în UE- totuși nu se așteptau ca după nici trei luni brandul Volkswagen să fie sinonim cu o mare minciună. și o sursă publică de gazare.

23 Septembrie 2015 at 14:08 22 comentarii

Nevroze

Pe lângă o sumedenie de alte date negative privind starea de sănătate a societății, statisticile arată că bolile nervoase pun treptat stăpânire pe populația țării. Nu-i de mirare. Oriunde ne-ar purta grijile zilei, la instituții, servicii diverse, dăm de o atmosferă neprietenoasă. Spitale în mizerie, personal nemulțumit, mulți cu apucături de gardieni. numai acolo să n-ajungi. Școli triste, doar eroismul unor dascăli onești le mai salvează. Concurență de știri pestilențiale pe canalele media. Distracții tembel-monstruoase. Decadență. Birocrația în ofensivă dictatorială. Cetățeanul suportând resemnat ca pe o aură neagră legată ombilical de stat, prezumția generală de vinovăție. Infracționalitatea contagioasă generată de factori de putere, șefi de rețele mafiote. Luptele între clanuri. Aroganță față de cei mici, servilism față de șefi. Informații dezolante. Povești deprimante. Glume sinistre. Oamenii le comentează și le distribuie. Sigur că e nevoie de asta. Face parte din libertate! Chiar dacă sistemul nervos al societății își ia partea lui de boală. Uneori mă-ntreb dacă nu există și o întreținere voită a acestei stări. Pe logica unor bolnavi incurabili care ar vrea ca toată lumea să fie bolnavă.

Și ca totul să fie conform situației, fanfaronada umple promenada. Iar girofarurile induc starea de țară sub ocupație! Zilnic în orașele patriei alarma sirenelor smurdului și poliției pune în gardă populația ca pe vreme de război. S-ar zice că e normal să elibereze drumul mașinilor aflate în misiune de urgență, dacă alarma n-ar urla strident ca s-audă toată lumea pe o rază de zeci și zeci de kilometri distanță de traseul lor! „Nu-i destul că v-am turnat în cap alea-alea cu dictatorul Băsescu, acum nu ne mai oprește nimeni să v-arătăm cine vă sunt salvatorii și stăpânii.”

25 Mai 2015 at 16:28 81 comentarii

Prima şi ultima putere în stat(1)

Imaginaţi-vă ce s-ar petrece dacă, la un moment dat, logistica birocratică s-ar dărâma! Dacă s-ar petrece un eveniment, o invazie, un torent pustiitor care ar prăpădi toată uriaşa structură de rezistenţă, în cea mai mare parte o piatră de moară pentru funcţionalitatea normală  a societăţii! Imaginaţi-vă funcţionărimea debusolată bulucindu-se să mai salveze ceva din arhive. Birocraţi năuci pe toate drumurile urmăriţi de nori groşi de hârţoage.  Funcţionare înalte sau mai mici, cu cafelele în poală si trusele de farduri risipite pe tastatură. Ordonanţele vărsându-şi legile înghiţite. Legi forţate de situaţie să recunoască constituţia. Hotărâri, recenzii, referate, umilite. Procese verbale reduse la tăcere. Circulare, revocări, avize, rătăcite.  Revizuiri şi completări aiurite. Registre şi cereri luate de vânt. Regulamente şi proceduri fără rost. Formulare şi mandate debusolate. Foi de vărsământ, cecuri şi carduri fără obiect. Bonuri de casă, bonuri de masă şi bonuri de ordine într-o dezordine totală. Recipise, chitanţe, foi de comandă, plutind ca frunzele uscate.  Birourile prăbuşindu-se sub greutatea dosarelor! Ghişee fără cozi, abandonate în grabă! Vraişte! Panică!
O…fantezie, v-ati prins! Una răutacioasă, recunosc.
De fapt, nici nu e nevoie de evenimente accidentale! Un sistem birocratic supradimensionat, până la urmă se sufocă sub propria birocraţie! Crescând monstruos, devine un sistem în sistem. Anchilozant, împovărător. Gonflat, căzut în derizoriu, perceput ca un rău fatal de cei mai mulţi, susţinut ca un rău necesar de alţii, continuă „neabătut” să-şi exercite tirania în forme tot mai obtuze.
Să fim serioși, nu-şi imaginează nimeni că am putea trăi fără birocraţie. Ca sistem indispensabil de organizare şi administrare a serviciilor şi resurselor  aparţinând statului de drept birocraţia se reformează, se perfecţionează permanent în toată lumea civilizată prin analize, studii, teorii şi modele specializate. Managementul sistemului birocratic înseamnă adaptarea şi reformarea lui continuă pe principiile diviziunii muncii, a ordinii ierarhice şi a regulilor impersonale(de la Max Weber pornind) pentru a asigura buna funcţionare şi reglare a societăţii. Asta presupune: specializare, competenţe, responsabilitate, cooperare! Nu auzim vorbele astea toată ziulica?…
Ce se-ntâmplă, însă, cu mecanismul gigantic acţionat de oameni mărunţi (cum definea Balzac, birocraţia) dacă mare parte din ei sunt, nu numai mărunţi ci, cum e la noi, incompetenţi, corupţi şi mult, mult prea mulţi?
„Deoarece guvernul nu produce nimic de preţ în termenii estimărilor sociale el nu poate decât să furnizeze bunăstare unora, sifonând resurse(atunci când nu le înstrăinează de tot) distrugând resurse pe care se întemeiază bunăstarea altora. Tentativele de remediere a efectelor distructive imputabile politicilor sale precedente, conduc statul asistenţial sapre comiterea altor acte distructive izolate” …  (Joseph Salerno, Institutul Mises: Birocraţia şi imposibilitatea planificării raţionale în regim socialist)

29 Aprilie 2009 at 19:05 30 comentarii


Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 892,755 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.347 de urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 892,755 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: