Posts tagged ‘campanie’

Spume toxice

De cum s-a isprăvit bâlciul electoral, spuma fesenistă a reumplut paharul dreptei. Reluate, într-o formulă mereu mai toxică, manevrele care mimează coalizarea „împotriva răului comunist” (fesenist, pedeserist, penelist, vadimist, pedelist, udemerist, uselist, pesedist) şi chiar „dizidenţa”, domină de un sfert de veac politica autohtonă asigurând continuitatea răului comunisto-securist cu integrarea pe parcurs  a mulţime de alte rele într-o formulă de neînvins a prăpădului naţional. De fapt spuma asta tinde să nu lase nimic neacoperit până când infernala  formulă „toţi sunt la fel” devine de necontestat. Suntem mai aproape ca niciodată de acest moment: cu măşti revopsite şi uniforme  schimbate de sub care duhneşte jegul depus şi nespălat  în timp, duşmanii de ieri se pupă din nou, în acelaşi stil  ipocrit. Ştiind că nu există alternativă la perenul uselism, jocurile se reiau  periodic la aceeaşi masă a imposturii. şi  pe stânga şi pe dreapta.

Din spuma asta au evadat, totuşi, o mână de oameni de care ne-am legat speranţele. Departe de a fi perfecţi, prin tot ce au realizat în timp au depăşit fesenismul dar nu l-au învins. Dac-ar fi rămas alături în acest crucial an 2014, prin ei, ţara ar fi avut altă perspectivă. Motive minore i-au îndepărtat unii de alţii exact când statul de drept avea cea mai mare nevoie de ei.  Împreună. Am dorit ca Monica Macovei să ajungă europarlamentar, mă bucur c-a ajuns dar, nu pot să nu spun, în preţul acestei victorii intră şi victoria tristă a refesenizării. Am sperat ca PMP să fie partidul care, în fine, îngroapă fesenismul dar, nu pot să nu spun, în preţul eşecului său intră şi efectul viruşilor fesenişti pe care-i poartă, chiar dacă  stă mult mai bine cu imunitatea decât celelalte. Per total, o victorie a la Pirus în care rolul principal, de departe, l-a jucat cu asupră de măsură, URA. Dacă M.Macovei a dus o campanie pozitivă de mare impact prin contrastul cu găunoşenia roşie, o cohortă-ntreagă de susţinători au făcut, în schimb, o furibundă campanie anti-PMP& anti-TB. Cu efect instant de ridicare a PSD&FSN. Şi un impuls dat URII.
Nu trag concluzii, departe de mine să spun ce-ar trebui făcut. Ce vor decide de aici încolo protagoniştii va fi la fel de vizibil ca şi ce au  lăsat în urmă. Un singur lucru aş adăuga: dacă vor continua să trudească pe drumul URII, vor dărâma tot ce-au construit.

 

29 mai 2014 at 12:55 239 comentarii

„Cu mult drag, pentru cine are nevoie”

Interesant!… Şi plăcut!… îmi atrage atenţia Ancuţa asupra unei campanii mai puţin obişnuite: nişte necunoscuţi lasă cadouri în spaţii publice din Timişoara. Cadouri nu foarte costisitoare, la-ndemâna oricui, care pot produce o bucurie, un zâmbet: o cafea, câteva banane, o ciocolată sau un tricou. Darurile sunt însoţite de un bileţel: „Cu drag, pentru cine are nevoie”. Peste o mie de oameni au aderat deja la această idee pe Facebook. Curentul e inspirat din cel apărut cu câţiva ani în urmă în Statele Unite: persoane care au rămas în anonimat au început să lase mici daruri în comunitate. O umbrelă în stația de autobuz pe timp de ploaie, cafea plătită în avans pentru următorul client, o pereche de mănuşi pe o bancă, mărunțiș în cabina telefonului public. Câţiva timişoreni au transferat ideea, au adaptat-o și, de câteva luni, le îndulcesc viața concitadinilor lor ori le lasă mici obiecte folositoare. Pentru că țin la anonimat însă vor să își facă gesturile cunoscute, găsind astfel noi adepți, își spun Asociația Look Inside. Povestea a început în noiembrie. O pereche de cizme noi de piele și o pereche de jeans de firmă au fost lăsate în zone circulate din Timișoara cu câte un bilețel pe ele. „Cu mult drag pentru oricine are nevoie”. Biletul avea și un post–scriptum: „Ajută și tu pe cineva fără să ceri nimic în schimb”. Cadourile lăsate prin oraș au continuat să apară: o carte bună într-un tramvai, o ciocolată într-o cabină de telefon public, câteva banane, un fir de bambus ornamental, o pungă cu detergent și așa mai departe. Fiecare gest a fost fotografiat și pus pe Facebook, pe profilul asociației. Vestea s-a răspândit și alți timișoreni au început să contribuie la campanie. O cutie cu bomboane lăsată pe o bancă. Ileana a făcut zilele acestea primul ei gest „dulce”. A lăsat, cu bilețel, o cutie de praline de ciocolată, în Piața Unirii. „Cu drag, unui om care are nevoie de un mic imbold dulce”, a scris tânăra pe un bilețel lipit de cutia cu bomboane. A ochit un loc vizibil pe mobilierul urban din zonă și și-a lăsat darul. Ceva mai încolo, a pus și un pliculeț de cafea instant, pentru un timișorean dornic de energie în pauza de masă. Tânăra povestește că a observat pe rețelele sociale campania de bunătate pornită în orașul de pe Bega și s-a gândit să continue gesturile gratuite fără să îi cunoască pe iniţiatori. „Am văzut pe Facebook fotografii cu mici cadouri lăsate pe stradă și mi-a plăcut foarte mult ideea. Este un gest foarte frumos de trezire a simţului cetățenesc. E acțiune. Și mai e ceva: un gest care aduce un zâmbet. Acum două zile am văzut acest lucru și am decis imediat să continui”. Promovată pe Facebook, campania „Un om dă mai departe” a Asociației Look Inside câştigă în amploare. „Ne-am gândit să dăm drumul unei roți a binelui în Timișoara. Proiectul nostru e simplu și din suflet. Luați o eșarfă, o carte, un borcan de gem, o pernă, orice, absolut orice aveți și doriți să dați mai departe, scrieți un bilet: „ Din suflet, pentru oricine are nevoie.. Cu drag,…un OM ! PS: ajută și tu pe cineva fără să ceri nimic în schimb” – este mesajul transmis. Cei care au avut ideea sunt 14 tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani. Unii studenți, alții au joburi deja, dar toţi vor să trăiască într-o lume mai umană, spun ei. „Încercăm să îi facem pe oameni conștienți că pot avea compasiune fără să piardă nimic, să îi facem conștienți de umanitatea lor.”.

(http://www.facebook.com/pages/Look-Inside/275422502494731)
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/un-nou-tip-de-lant-uman-niste-necunoscuti-lasa-cadouri-in-spatii-publice-din-timisoara-9645.html)

4 martie 2012 at 10:36 76 comentarii

Grecia, azi

„De locuri te legi daca ele te fac fericit” mărturiseşte Monica Săvulescu Voudouri în „Scrisoare din Atena”(23:02:2012 revista Cultura). „Ele încep sa faca parte din biografia ta, ca puncte luminoase ale ei. De locuri te legi însa si atunci când participi alaturi de oamenii lor la o mare nenorocire. Tin minte din tinerete, ca, venita din provincie, m-am simtit cu adevarat bucuresteanca dupa cutremurul din 1977. În acele zile friguroase când armata scotea mortii si accidentatii de sub blocurile cazute, iar noi, în casa, faceam caldari de ceaiuri calde, sa le ducem soldatilor. În exil, m-am simtit olandeza în zilele în care un avion cu o încarcatura despre care s-au spus multe si nu s-a precizat nimic a cazut peste blocurile unui cartier din Amsterdam, locuit aproape în exclusivitate de emigranti. Am plâns alaturi de rudele celor mai mult de 100 de disparuti, în majoritate din Antilele Olandeze. Am urmarit cu sufletul la gura anchetele, care, dupa ani si ani de cercetari, nu au dus nicaieri. Doar la aparitia unor maladii de grup, cu simptome ciudate. Emigrata în Grecia, m-am legat de aceasta tara pentru tot restul zilelor mele, acum, când capitala ei a ajuns o ruina.

Am pornit-o a doua zi dupa noaptea de groaza spre centru. Dupa o lunga perioada de ploi, acum, ca o ironie, aparuse un soare blând, de iarna mediteraneana. Cele mai frumoase bulevarde aratau ca dupa bombardament. Lumea trecea pe lânga cladirile distruse si-si stergea lacrimile. Patruzeci de tone de marmora era facuta bucati pe trotuare. Sute de geamuri mari, cât tot peretele, facute cioburi. Interiorul cladirilor, numai fire si instalatii arse, ca niste intestine necrozate scoase la vedere. Mi-am amintit de primul meu impact, în urma cu peste 30 de ani, cu aceste locuri. De seara când am fost invitata la splendidul cinematograf ramas acum numai ziduri exterioare, înnegrite de flacari. Cinematograful de lux, care purta semnatura unui mare architect al acestui secol. Cinematograful de lux pe care nemtii, la ocuparea Atenei, au primit ordin de la superiorii lor sa îl crute. Nu l-au crutat, zice-se, niste anarhisti. Niste pusti, chipurile, cu gluga pe ochi. Asa ca, având nasul acoperit, ei nici nu au putut fi identificati. Si, deci, despre ei nu se mai vorbeste. Noi, toata ziua, în studiourile televiziunilor, vorbim de doua zile despre alegeri. Analizam sansele unui partid sau ale altuia. Analizam sansele unui candidat sau ale altuia. Muncitorii straini, care si-au gasit si ei utilitatea pentru câteva zile, tinerii afgani, alungati de razboaie, africanii alungati de foame, emigrantii deci, angajati cu ora, curata bulevardele. Ridica molozul, sterg peretii arsi, curata înscriptiile care au transformat orasul în jeg. Iar grecul de rând, stergându-si lacrimile, trece prin minunata lui capitala acum în ruina. (Monica Săvulescu Voudouri: Atena,cazuta în neagra depresie. 4 februarie 2012.)

Sâmbătă 18 februarie, a fost lansata in mediul virtual o ampla campanie intitulata „Dati Greciei o sansa” (http://www.greeceischanging.com) care are ca scop pe de o parte crearea unei imagini mai bune pentru greci si pentru Grecia, iar pe de alta expunerea limpede a sacrificiilor facute de greci in contul banilor alocati de Uniunea Europeana si FMI. Campania este o initiativa publica finantata de un grup de oameni care au afaceri in Grecia. „Scopul nostru este de a ne asigura ca sacrificiile facute de fiecare grec in parte, prin aplicarea pachetului cu cele mai dure masuri de austeritate din epoca moderna, nu sunt in zadar„, se arata in mesajul finantatorilor acestei campanii. Grupul iniţiatorilor considera ca nu pot ramane doar observatori tacuti, care au constatat ca drumul Greciei spre recuperare este umbrit de stereotipuri si resentimente, uneori violente ale europenilor. Finantatorii se declara dincolo de orice interese politice si afirma ca nu servesc un interes personal sau profesional, altul decat al Greciei. In pagina respectivei campanii sunt prezentate, in detaliu, toate masurile de austeritate implementate deja, sau care urmeaza sa fie puse in practica, europenii fiind invitati sa vada in Grecia tara care face eforturi uriase, care crede in stabilitate si care vrea sa ramana parte a Uniunii Europene si nu tara pentru care Europa face sacrificii. Pagina aminteste faptul ca in Grecia somajul este de 21%, iar acestea este cel de al cincilea an de recesiune. Campania este o incercare de a stopa actiunile de umilire si discreditare a imaginei Greciei si a grecilor, pe seama carora europenii, in special, au pus o parte din problemele lor economice. (ziare. com)

26 februarie 2012 at 11:03 137 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 930.390 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.449 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 930.390 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: