Repere…

De doi ani încoace, înţelegem, treptat, unii dintre noi, că şantajul cu „răul cel mai mic” a dus la escaladarea tuturor relelor, la selecţia negativă a „elitelor”, la anti-meritocraţie. La rezultatul pe care-l avem azi în parlament. Aşa stând lucrurile, dacă tot am epuizat creditul acordat aleşilor şi grupărilor politice ar fi momentul să evaluăm ce avem- de data asta pe partea mai promiţătoare, poate, a eşichierului politic. Fiindcă se văd aici câteva posibile repere. Ori modele de repere.

1. prototipul de  lider informal a cărui autoritate nu e legată strict de funcţie. Asertiv, direct, fără menajamente, face notă aparte şi chiar discordantă, când e cazul, în grup. Nu se aliniază, refuză obedienţa, iar în situaţii fără ieşire cântăreşte compromisul în defavoarea sa- asumată şi asta. Ca poziţionare publică, o asemenea atitudine înseamnă îndrăzneală, asumarea riscurilor, siguranţa de sine, acţiune. Înhămare la o treabă grea, cu mulţi duşmani, unde o greşeală se plăteşte scump. Încăpăţânare, vizionarism responsabil şi depăşire de sine. Ceva care, dus până la capăt, poate face -din ceea ce numim „turmă”-  o societate participativă.
2. Opusul lui din aceeaşi zonă politică ar fi elitistul-diplomat cu fraze tip în buzunar, individ şcolit, carierist, decis să urce-n politică pescuind în ape tulburi. Liantul folosit, obedienţa. Catalizatorul, promovarea de sine. Abil, vânează ocaziile favorabile, le speculează şi nu ezită să se debaraseze discret de „amicii politici” care-l pun în umbră şi, prin simpla lor prezenţă, îi scot în evidenţă inconsistenţa.
3. În plan secund se  fac observate  şi alte persoane, elite reale, dintre cele care consideră însă, că pentru a avea succes politic, ajunge să-şi etaleze calităţile morale şi cariera lor profesională. Personalităţi remarcabile ca valoare a studiilor, a cărţilor şi conferinţelor, convertibilă-n voturi- dar, poate, ar fi nevoie de mai mult.
4. În fine, am lăsat la urmă pe cei care înainte de a intra în arena politic şi cu atât mai mult după, au dovedit -prin iniţiative îndrăzneţe şi acţiuni civic utile- că nu ezită să intre-n acţiuni necesare binelui comun, că apără activ dreptatea şi nu ezită să sară în ajutorul semenilor în necaz. Oameni pe care  se poate miza. Civic şi politic.

„Oamenii slabi acționează ca să-și satisfacă dorinţele, oamenii puternici, responsabilitățile„.

Vă invit să identificaţi persoanele pe care le socotiţi încadrabile  în cele patru modele de elemente expuse aici.Tabloul -doar o schiţă- e de comentat, de corectat şi de completat. Şi, eventual, de motivat „nominalizarea”.