Posts tagged ‘meritocraţie’

De la Duminica Orbului la Duminica lui Dominic

Între analfabetismul funcțional, disonanța cognitivă și degradarea etică se stabilește în timp o relație de cauză efect. Votanților lui Piedone, de pildă, nu le poți pretinde să aleagă în baza principiilor morale pentru că nu le au. Pe această categorie, sărăcită psihic-mental, mizează dinozaurii politici și fauna lacomă din habitatele lor partinice. Criteriile lor bolnave aparțin unei lumi de grotă, o enclavă supraviețuitoare în istorie, imună la normele morale, deviate, de altfel, ideologic în proporție covârșitoare și speculate de politicieni de joasă speță. O buclă atemporală în care sintagma „criterii sănătoase, în societate sănătoasă”, cu trimitere la un celebru dicton, nu există.

Mituri în demolare, criterii în schimbare, țara în renovare

Vorbind de Timișoara, primul obstacol care se duce pe apa sâmbetei în Duminica lui Dominic e, paradoxal, tocmai criteriul etnic! Un criteriu nefericit, primitiv, folosit frecvent în scop manipulator care NU poate și nu trebuie să înlocuiască criteriile valorice individuale. Un calificativ atribuit în baza apartenenței de acest fel (ca si, mutas mutandis, la o ideologie, sau la o religie, de pildă) nu aduce ca atare, nimic bun. Instalează arbitrariul, anti-meritocrația,  mecanismul discriminării- negative sau pozitive, ambele deopotrivă de păgubitoare pentru că lucrează cu stereotipuri&clișee care  anihilează gândirea critică, creativitatea, și chiar spiritul comunitar. În lipsa meritocrației, o lume dresată să-și slujească idolii de carton pe criterii dominant-generalizatoare de apartenență e incapabilă să-și construiască viitorul.

Gândiți-vă ce anomalie se petrece într-o astfel de societate, când un personaj anost pe care nu-l dă inteligența și nici cinstea afară din casă, beneficiar politic al unor conjuncturi și manevre de culise, se trezește împopoțonat cu calități de mare om de stat în baza criteriului de apartenență etnică (plus alte „adaosuri” decorative!) Ca și reversul situației, ce tristă poate fi o societate în care oameni de excepție, cetățeni dedicați semenilor, de pildă, pot fi contestați doar în baza apartenenței etnice.
 
Duminica lui Dominic ar putea aduce un model sănătos total opus acestor percepții păguboase. Dominic Fritz și-a câștigat respectul timișorenilor, și nu doar a lor, nu pentru că e neamț (asta poate fi un corolar, având în vedere abilitățile dobândite în perioada în care lucra în administrația germană) ci pentru devotamentul firesc cu care și-a oferit sprijinul și experiențe unor categorii defavorizate, pentru viziunea sa revoluționară privind managementul unui oraș care merită o administrație sănătoasă.

Alt bolovan
din calea  criteriilor sănătoase ale jocului democratic în lumea noastră debusolată, jocul cu cărți măsluite, folosit cu succes de dinozauri, admirat de votanții atinși de sindromul degradării etice, deși pare în curs de expirare, produce în continuare mizerie publică. Ce oroare să-i apreciezi pe cei care se laudă cu cartea onorabilității în timp ce  se întrec în scheme insalubre! Ce nerușinare să induci în mințile defectate de mediul politic obscen că racolarea a mii de primari pesediști e din grijă pentru nație! Ori că jocul lipsit de scrupule, într-un moment electoral crucial, ar dovedi că nația are nevoie de „fortza Băse”. Tristă țară în care jocurile duplicitare, manevrele dosnice au parte de admiratori și laude. Tristă și greu de vindecat.

30 septembrie 2020 at 20:36 Un comentariu

Abramburocraţia

Între evaluarea de formă şi imposibilitatea meritocraţiei există o veche şi profitabilă relaţie tovărăşească corelată perfect cu relaţia, mai lămuritoare, între lipsa de standardizare în evaluare, de transparenţă, de cântărire cu aceeşi măsură şi corupţie. Cimentarea peste vremi şi regimuri a acestei tovărăşii organizate precum o crimă (sau, mă rog, precum obişnuitele protocoale de examen de bac,  de grad, de doctorat , iar,  actualmente, a oneroaselor aritmetici de socoteli electorale) se datorează fără echivoc, unor spirite de o istorică perseverenţă. Că vorba aia: perseverare noneducaţionum est. Aşa că legiunile de corniţe roşii nu se dau bătute. Nu trebuie să te osteneşti prea mult gândind ca să-nţelegi că o dezgheţare a valorilor, adică o adevărată reformă, trebuie să pornească de la o evaluare in-put, să includă-n proces evaluări iniţiale şi intermediare, să ajungă la evaluarea out-put şi să continue şi după ieşirea din sistemul educaţional cu evaluarea efectelor şi integrarea în societate. Elemente care vor avea efectele scontate doar când standardizarea acestui indispensabil proces de evaluare va da calitate şi coerenţă sistemului în întregul său şi, implicit, societăţii. O societate bazată pe meritocraţie. Din păcate, în ciuda cheltuielilor consistente cu puzderie de cursuri pentru formatori şi evaluatori, situaţia nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă. Evaluării formabililor (elevilor, studenţilor) ca şi a formatorilor (profesorilor), a instituţiilor (universităţi, şcoli), a sistemului în întregul său i se pun în continuare piedici cât se poate. Asta deşi e incontestabil faptul că trecutele reforme ale tranziţiei n-au avut alte efecte decât exodul de absolvenţi capabili de auto-evaluare spre destinaţii în care meritocraţia n-are a face cu claxonul politicianist şi cu motorul corupţiei. Încercarea de a-şi salva universităţile -fabrici de bani şi profiturile neruşinate excluzând până şi diploma de bacalaureat, această ultimă redută de care n-au îndrăznit să se atingă nici activiştii lui Ceauşescu, evaluează, în schimb, nivelul real al corupţiei urmaşilor lui. Pare că-n lipsa unei voinţe politice pro-naţiune, abramburismelor, integrate mai solid decât orice reformă, e foarte greu să li se găsească leac.

1 octombrie 2011 at 19:47 55 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 930.390 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.449 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 930.390 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: