Posts tagged ‘multiculturalism’

Conduita israeliană

De la declararea sa ca stat independent (mai, 1948)  Israelul se confruntă necontenit cu atentatele din interior și cu atacurile vecinilor. Un stat cât Oltenia, cu o densitate uriașă a populației (aproape opt milioane de locuitori din care 20% sunt musulmani) în care fenomenul terorist e cotidian. O insulă înconjurată din toate părțile de o „mare” de popoare ostile care reușește nu doar să supraviețuiască ci să prospere, să exporte și să acorde ajutor altora. Secretul pare a fi conduita statului în consonanță cu a cetățenilor săi deosebit de loiali. Israelul are o politică aparte de a altor state, atât în interior față de musulmanii lor cât si în exterior, în raport cu toate forțele, multe aflate în conflict. Spre deosebire de noi, de pildă, a fost de partea Greciei în vară (desi grecii nu-s tocmai prietenoși de felul lor cu evreii), iar la noi au fost primii care au sărit cu ajutor medical performant în cazul Colectiv. Și-au manifestat solidaritatea cu Franța după Betaclan (pe toate bulevardele israeliene s-a arborat steagul Franței) și le-au oferit ajutor (know-how) în lupta anti-tero, desi francezii sunt pro-arabi. Cuvântul de ordine în Israel e respectarea deplină a drepturilor și libertăților, deopotrivă cu a obligațiilor cetățenești, asumate prin educație și implicare- în care pregătirea militară a tinerilor are un rol esențial, fără ca statul, autentic democratic, să fie militarizat.

De înțeles că pentru ei, incompetența&iresponsabilitatea demonstrată de securitatea și poliția belgiană în atentatele recente din Bruxelles sunt inacceptabile! În Israel stânga progresistă și dreapta, progresistă și ea, funcționează în perfect echilibru și alternanță: la fel si multiculturalismul. Și cu toate că predomină o societate teocratică, statul e laic. În luna martie petrecută în Israel cu 17 ani în urmă, într-o perioadă tulbure în care- de Purim, singura lor sărbătoare veselă- s-au petrecut două atentate oribile, am aflat cum stau lucrurile de regulă, acolo și ce-i particularizează ca stat și atitudini umane, în raport cu europenii; de pildă, informarea profesionistă, intensa implicare și empatie a societății în toate situațiile tragice de care au parte aproape cotidian. După fiecare atentat, viața se normalizează rapid: se reface în timp record ce s-a distrus, oamenii revin pe străzi, în piețe și localuri, în mijloacele de transport. Nu se discută la nesfârșit, inutil, de diferențele religioase, educative, de generare de cunoaștere, toate astea se pot vedea însă, prin felul cum trăiesc și ce fac. Nu se poartă panica! Fiecare atentat e urmat de  îmbunătățirea tehnicilor de prevenție.

Periplul meu israelian din 1997, în 26 de episoade, reeditare 2014, aici: https://noradamian.wordpress.com/?s=Martie+%C3%AEn+Israel. Despre atentatele de atunci, în episodul 20 („Luna roșie”) episoadele 8 și 9 („Furtună la Marea Moartă”)

 

26 martie 2016 at 13:57 35 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 930.390 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.449 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 930.390 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: