Posts tagged ‘oportunism’

Contăm pe uselism

Ajuns într-o fază de putreziciune care aminteşte neliniştitor de gargara greţos- duplicitară a socialism-comunismului, politicianismul acestor zile nu e decât încununarea luptei cu dictatura lui Băsescu, devenită cauză cetăţenească. După ce au infestat atâtea minţi neimunizate, poate, la malversaţiuni,  satisfacţia lor pare fără limite. Iar nonşalanţa cu care sunt încălcate norme civic-etice elementare, ca să nu mai vorbim de legalitate, are ceva izbitor de bocanc totalitarist. După ce au adus antibăsescismul până la o stare maladivă de obsesie-n masă, inducând ură iraţională-n atâtea suflete  (luate de val şi nu din defecţiuni de caracter, aş vrea să cred)  se simt deja siguri pe victorie. …Victorie? Pentru cine şi contra cui?

Din păcate, oportunismul deja funcţionează prin atitudini duplicitare care amintesc de frica organică dinainte de ’89. Într-o societate fragmentată, dezorientată valoric, lipsită de solidaritate firească spre binele comun nu e ceva care să ne mire. Climatul politic pare un neguros sfârşit de vară care  anunţă curenţi reci, asiatici.
…Semnez petiţia pentru respectarea voinţei populare exprimate prin referendum, pentru un parlament unicameral cu un număr de 300 de parlamentari. Nu m-aştept să producă efecte şi nici măcar indignare din partea unei societăţi obişnuită să fie dispreţuită şi manipulată. Arunc o privire peste cele mai votate petiţii de acest fel din anul în curs. Pe primul loc, cea pentru solidarizarea cu Raed Arafat, urmată de petiţia pentru autonomia universitară la Tg. Mureş, petiţia anti-ACTA, cea de stopare a exploatării gazelor de şist. Îmi amintesc de declaraţia apărută recent în Adevărul- în care un Hrebe mulţumit mărturiseşte, cinic (acum îşi permite) că „acţiunea” -recte „Revoluţia din Ianuarie” e o făcătură politic-securistă.  Ceaușismul-securist a învins, s-a metamorfozat în fesenism, ulterior într-un șir de derivate, cu ajutorul boborului bine preparat a atins concentrația maximă în uselism, cu toate componentele sale- tot mai originale, cârlănismul- secondat cu devotament firesc de penelismul frățesc.

 

28 mai 2012 at 14:19 41 comentarii

Are şi oportunismul mândria lui

În lumea noastră relativă, oportunităţile, adică acele colace care apar când şi când, pe nisipurile mişcătoare ale vremii, pot ajuta, dar la fel de bine pot trimite definitiv la fund pe orice pescuitor de ocazii. Probabil e un raport aici, între „noroc” şi natura „norocosului”. Între adevărul şi percepţia noţiunii de „fraier” şi cea de „deştept”, asta evident, pe o plajă largă şi pe o scară de apreciere care nu pentru toţi şi nu peste tot e la fel. Îmi vin în minte vorbele unui şef de oenge dedicat ajutorării unor categorii de defavorizaţi: „dacă câştig la loto îi las dracului şi-mi văd de ale mele”. Pe tărâmul politicii, cum „deşteptăciunea” de acest fel devine pe zi ce trece idealul ţărişoarei, destui conaţionali „lasă dracului” orice  scrupul şi trec la aplaudat şi la pescuit oportunităţi soioase, dintr-acelea înşirate pe coada javrelor din presă şi din tomberoanele „bunului simţ” sau ale lui „câştigăm împreună”. Aşa că, frecvent oportunismul slinos care mimează „schimbarea” de fond, din convingere, din redimensionare lăuntrică a valorilor fundamentale, adică duşmanul de moarte al adevăratei înoiri, a aceleia care-i arată goliciunea, atrage minţi „curate”! Altfel spus, ca şi colesterolul, oportunismul are două forme: una care ajută, alta care distruge. Trebuie să recunosc că am scris rândurile de mai sus ca reflecţie la schimbarea „miraculoasă” de discurs a prezidenţiabilului crin! Un exemplu perfect de versatilitate menită să depună instant, pe venele percepţiei electorale, un strat gros de motorină. Atenţie, ne spun televiziile, crin schimbă placa! Adevărat: pe platouri, fără pauză de motor, se trage o dublă: crin se distanţează de recent-pupat poalele învăţătorului iliescu! Şi încă una dură: crin se delimitează de prea-guralivul său şef de campanie! Urmează alta şi mai tare: crin îl trage de nas pe geoană (aflaţi amândoi, încă, în braţele meisterului iohannis!) Şi una care bubuie: crin sare la gâtul mogulilor!” Grozav! „Cu permisiunea d-tră, domnule crin, o vreme ar fi în avantajul vostru, să nu vă mai foflinţaţi nici cu dl. patriciu. Sau, v-a spus deja, el,  asta?”

up-date

Un Băsescu care ar fi reacţionat pe măsura acelor provocări prosteşti de care părea foarte mândru acest obrăznicuţ dornic sa crească-n ochii clasei, m-ar fi dezamăgit. Aşa că e bine că a rezistat (chiar dac-a avut un moment de slăbiciune) şi n-a tras cu „tunul după ţânţar” (un ţânţar care se voia armăsar)

14 noiembrie 2009 at 14:01 155 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 931.965 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.448 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 931.965 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: