Posts tagged ‘opţiuni’

Selecţia naturală a speciilor. Electorală sau nu.

A alege e verbul uzual al vieţii de zi cu zi. Practic avem permanent de ales câte ceva. Pe măsura aglomerării opţiunilor, mintea noastră e tot mai bântuită de incertitudini. Mereu asaltată de urgenţe ajunge să nu-şi mai vadă capul de atâtea răspunderi. Îi rămâne tot mai puţină vreme pentru întrebări de genul: ” Nu cumva, nu mă potrivesc cu mediul în care trăiesc?…Sau, cu timpul ăsta ?…De ce se întîmplă toate astea? De ce nu m-am născut în alt loc pe lume?…De ce acum?…De ce aici?…
Întrebări frecvente, banale sau banalizate, din categoria celor fără răspuns. Nici în apartenenţa noastră naţională, nici în cea a eredităţii noastre n-avem vreun cuvânt de spus. Alegerea nu ne aparţine.
Dar alegerea ne aparţine fundamental în ceeace credem despre noi înşine. Ne putem considera fie rodul întâmplării, fie rodul unei alegeri despre care nu ştim nimic. Ca şi copii ai hazardului nu ne punem întrebări. Nici măcar banale. Suntem prea ocupaţi cu alegerile de zi cu zi. Propria persoană ne mănâncă toate resursele. Nu ne mai rămâne nimic de dat. Responsabilitatea e ceva aiurea în acest caz, o vorbă de vorbă goală, o personificare a orgoliului unei clone. Seducătoare ca fata de la pagina 5. Sau ca tragerea din ce în ce mai specială la şase din patruş’nouă de duminica seara.
Dacă însă, existăm cu un rost, responsabilitatea îşi schimbă total sensul graţie transcenderii motivaţiei. Calitatea alegerii depinde în întregime de calitatea motivaţiei. Individul ca parte a întregului. Întregul ca societate, comunitate, popor. O masă critică insuficientă a responsabilităţilor asumate individual şi solidare în interdependenţă nu poate duce decât într-o fundătură. Nimic mai clar pentru a înţelege de ce istoria noastră recentă a trecut de la timpul egalităţii triste a neşanselor la cel al inegalităţii tragice a şanselor. La asta se rezumă de fapt „evoluţia” din vremea ante şi post integrare în structurile europene, de altfel prea ocupate de problemele lor ca să se mai preocupe şi de ale noastre.
Trecerea de la un timp la celălalt e o rezultantă a opţiunilor fiecăruia dintre noi. O rezultantă a tot ce am ales şi alegem. Nu numai politic. Inconştiente sau nu, importante sau nu, alegerile noastre au produs acest rezultat. Urmarea?…Opţiunile au scăzut dramatic precum lichidităţile din averea lumii. O societate în degradare pe potriva sterilului politic care acopera orizontul.
Cui aparţine vina?…Mai putem face ceva?
Şi în această privinţă opţiunile sunt împărţite: Întîmplătorii, indiferent de care parte sunt şi ce declară, socotesc că vina, în totalitate, fără echivoc, categoric şi totdeauna aparţine altora. Pentru cealaltă categorie, greşelile filtrate prin responsabilitatea proprie, devin „întîmplări” utile.
În acest fel greşelile ne vin în ajutor, devin un „capital” calitativ preţios pentru diagnosticarea corectă nu numai a stării naţiei ci şi a locului propriu, a rostului personal, a rostului nostru, acum şi aici. Un fond indispensabil pentru schimbare -(schimbarea, această nevoie transformată într-un slogan, mult,obositor şi mai ales ipocrit clamat)- în intervalul dintre cei doi timpi botezat „tranziţie”. Decisiv pentru reconsiderarea şanselor pe alte principii. E greu de apreciat cât s-a schimbat în bine mentalul nostru colectiv. Dacă putem conta pe o motivaţie calitativ schimbată a unei părţi semnificative dintre concetăţenii noştri. Totuşi pe asta contăm. Pentru altă calitate a alegerilor noastre. Electoral şi nu numai.

27 martie 2009 at 12:07 56 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 916.932 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.437 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 916.932 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: