Posts tagged ‘Pippidi’

Rezistență și mefiență

Angheliță Gheenu, zis Aghiuță, comisar principal pentru România din partea lui Scaraoțki, gubernia iad 1, nu e în apele lui. Se teme că  vor avea parte de cazne grele pentru toată legiunea dacă nu duc până la capăt misiunea. Scaraoțki nu iartă. Ar fi a doua înfrângere, una și mai mare după eșecul cu mitomanul Copy Paste pe care l-au pus în capul mesei, ca niște draci tâmpiți ce-au fost, crezând că minciunile pe care i le suflau non-stop vor rezista cât iadul. Iar după toată tărășenia aia rușinoasă, acum să cadă din lac în puțul cu smoală? Să dea de dracu și cu Dracnea? De ce? Fiindcă-i căzuse cu tronc d-nei Pippidi care-l chemase la casting pentru un rol în „Evangheliștii”?

„Ziceați că e copitat serios, ai? Că-i dat naibii de clonțos, exact ce se cere în fișa postului, că are competențe speciale dovedite, experiență în munca de noapte, c-a lucrat bine în cimitir, cu dracii, că ne-a umplut de mândrie pe mapamond și în Brazilia?” Negru de mânie, Aghiuță tuna și fulgera: „Păi cum, mama  dracului, v-ați lăsat manipulați în halul ăsta, naiba-să-l ia de pripășit? Chiar l-ați crezut în stare să ducă TelDrumul dracului până-n fundul iadului? Să fie la putere până face din România o groapă? Ați căzut voi, în gropile lui, draci idioți ce sunteți! Americani și europeni, bancheri și mineri, toți vă dau cu flit; sau cu aghiazmă. I-res-pi-ra-bil! Ați ajuns de râsul lumii. Râd și moldovenii, și bulgarii. Chiar și copiii. Și Biserica s-a lepădat de voi, nevrednici ce sunteți. M-aștept să se revolte și parlamentul iadului, naiba să vă ia! Toate victoriile strălucite ale cohortelor satanice de elită, în cap cu Iliescu, Năstase și MefistoFelix se duc de râpă. …În râpa porcilor, cum în care râpă!? Unde o să cădeți și voi, acuși, că eu n-am chef să vă exorcizez”.

3 februarie 2017 at 19:02 8 comentarii

Creditarea vorbelor fără fapte- un risc mereu actual

Ce anume ar putea împiedica învăţatul din greşeli? Autosuficienţa, vanitatea, falsitatea ori naivitatea,  fiecare din ele ori în diverse forme de asociere pot fi un răspuns. Un răspuns de interes, cred, pentru formatori. Şi pentru sociologi. Pentru oricine e interesat să-nţeleagă cauzele unor eşecuri repetate- personale ori ale grupului, echipei, organizaţiei, societăţii din care face parte. Un apel către lichele, de pildă, urmat de înmulţirea lor prodigioasă, poate n-a contribuit la asta efectiv, dar în mod sigur a fost inutil din moment ce atâţia combatanţi civici inclusiv intelectuali şi-au pus repede devotamentul la picioarele prăduitorilor naţiei. Ca să nu mai vorbim de o serie de jurnalişti de top (TRU, Nistorescu etc) care au ales, unii, să devină vârfuri de lance ale mediei de manipulare iar alţii au făcut aceleşi lucru ca politicieni. N-a trecut mult de când „generaţia aşteptată„(Ponta, Daciana, Ridzi, Boureanu, Lavinia, Guşă) părea că doreşte să schimbe politica predecesorilor. Şi au schimbat-o, vai!  Şi, nu cred c-aţi uitat de consideraţia de care se bucurau, într-o vreme, seria timpurie de oengişti: Pârvulescu, Pippidi, Alistar, Weber etc. Cum şi de ce s-au transformat aceşti stegari ai democraţiei şi ai societăţii libere -în frâna ei, ar fi bine de ţinut minte fiindcă ne implică şi pe noi. Faptul că, un timp, ne-am lăsat prostiţi de aceste „repere” (de fapt mai multe) ar fi trebuit să ne facă măcar mai circumspecţi. La succesul capitalismului de unică şi perpetuă folosinţă şi al democraţiei din hârtie de ambalaj de la noi ca şi la încuscrirea între puterile statului, au contribuit nu numai vorbalagiii, ci şi creditorii vorbelor lor goale. Adică aprecierile noastre. La momentul transpunerii în fapte, surpriză: unii au dat bir cu fugiţii, alţii, dând onoarea pe brânză, au devenit modelele negative ale zilei.

Nu pledez pentru scepticism şi cu atât mai puţin pentru negativism. Necesare, binevenite după atâta secetă civică, manifestaţiile din aceste zile sunt, din păcate, şi un prilej pentru afirmarea vorbalagiilor de orice fel. Dar şi un prilej potrivit de a se proba calitatea reacţiilor care ţin de imunitatea socială faţă de acest nelipsit parazitism.

Un exemplu actual, legat de sondajul realizat acum trei zile de IRES la comanda Digi, merită atenţie. La intrebarea „Credeti ca premierul Victor Ponta a avut interventii neconstitutionale in functionarea justitiei?” 24, 49% dintre respondenti au spus ca „Da” si 46% ca „NU”. Restul nu au vrut sa raspunda. La aceeasi intrebare, dar care il viza pe Traian Basescu, cei intervievati au raspuns „Da” 65% si „Nu” 30%. O asemenea percepţie, cât se poate de proastă pentru sistemul de justiţie, are  cauze complexe. Ca-n multe alte cazuri, de percepţia unor fapte dovedite se lipesc uşor, prin denigrare premeditată, şi unele cu scop de deviere  a faptelor reale şi de acoperire a cauzelor lor. Că îndelungata manipulare din partea unor posturi TV, cu Antena3 în top, îşi menţine efectele, nu-i  o surpriză. Dar că şi alţi vorbalagii (din presă, oengeuri, etc) cu priză la un anumit public sabotează sistemul (din postura de „apărători”) cu acuze de galerie de fotbal, trimite direct la practicile garniturilor expirate pomenite mai sus.

14 octombrie 2013 at 14:34 74 comentarii

Legende şi capcane

„Greu îi va fi dlui Ponta dacă va ajunge premier!  Dorinţa, nerăbdarea de a ocupa, prin orice mijloace, locul lui MRU, e mai mare decât chibzuinţa”  O  presupoziţie, logică, încă dinainte de a cădea cortina la comedia „Moţiunea” jucată-n parlament.  De aici până la povestea cu capcana, însă (vai, săracu’, a picat ca prostu’ după ce de două ori i-a rezistat maleficului preşedinte) a  fost doar un pas. Pe alături. A prins rapid, însă, fiind genul de legendă care include clişeele vânturate de ani de zile de televiziunile arondate politic. Capcană, au  sărit indignaţi suporterii d-lui Ponta după ce s-a aflat, în martie, că respinsese  oferta „dictatorului„, în ianuarie. Capcană, normal c-a refuzat-o,  a zis şi dl. Geoană după a doua ofertă, cea publică cu demisia la pachet, de acum câteva săptămâni. Refăcut, întrucâtva, după jupuielile declanşate de dezvăluirea ruşinoasei sale vizite la  sponsorul Vântu din  noaptea cu capcane dinaintea alegerilor din decembrie 2009,  fostul lider PSD identificase în martie, încă o capcană pusă la cale de „dictator„! (aici (ca ofrandă de recunoştinţă pentru cheghevarismul asasinului său politic?) „Cred ca i-a intins o capcana domnul Basescu domnului Ponta. Nu avea de gand sa-i dea functia de prim-ministru cum nu are de gand sa i-o dea nici dupa alegerile parlamentare„.

Victoria, smulsă cu greu, la trocuri,  în urma  înfricoşatei bătălii  a grupărilor de interese parlamentare private  în numele intereselor publice  anulează orice trimitere  la  „machiavelismul prezidenţial„. Mai costisitoare decât o înfrângere, izbânda ori capcana, e clară. Punct ochit, punct lovit,  pe pofta stăpânului antenelor &comp. Don Felix  a biruit. Urmează (mai mult…)

30 aprilie 2012 at 10:24 18 comentarii

Consilierul diavolului

Satiră cu miros de smoală

Ce l-ar fi sfătuit un consilier responsabil pe Aghiuţă, comisar din partea legiunii lui Scaraoţki, pentru România? Sfaturile, cele mai importante, după cum se vede, au şi fost implementate. Cu succes. Proiecte serioase, servanţi dedicaţi, bobor supus. Rezistenţă şi mefienţă. Fără fonduri europene. De pildă, să-l pună dracu’ odată, pe Mefistofelix şef peste opoziţie. Destul cu cuplăraiul peceristo-securist (pesedisto-penelist, atenţie cum ne exprimăm, totuşi. :)) Atunci să-i zicem concubinaj, tainicei lipituri la cald din fierbinţeala revoluţiei din decembrie. Asta ca să fim politically corecţi. Şi, de vreme ce secretul, ca orice secret, a devenit public, normal că se impunea legalizarea legăturii. O uniune născută din furăciune nu durează fără respect. Altfel s-ar alege naiba de furnizorul dracului de capitalism constituţional, al familiei.

De-aci încolo totul a decurs firesc. Fără-ndoială că şi evangheliştii doamnei Pippidi au aplaudat drăcovenia la scenă deschisă. Aruncând cu crini şi trandafiri în actori. Nişte amatori daţi naibii de talentaţi! Mai ales cel zis adormitu’, jucându-şi atât de original, în absenţă, rolul de personaj responsabil. Aşa ceva nici dracu’ n-a mai văzut! Iar asta nu e tot, drăcia dracului! Luându-l drept model, o legiune-ntreagă de uselicieni au rupt-o la fugă după el, spre râpă, precum porcii dintr-o parabolă. …Ia stai, consiliere, că te-ai dat de gol! Dacă mă uit mai atent parcă semeni cu domnul Guşă… Oricine ai fi, ce mama dracului crezi că faci? Şi cine naiba te-a adus iar pe aici? Ai fost infiltrat?? Ptiu, drace, păi astea-s rezultate? De-aia-ţi umflarăm conturile din bani publici? Sau, poate, vrei să-i şi exorcizezi pe ăia care mieunau ieri în balcoanele parlamentului?

23 februarie 2012 at 12:20 109 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 924.949 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.444 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 924.949 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: