Posts tagged ‘proteste’

Cianură+politicianism= LOVE

Poate v-amintiți siguranța cu care „profetul din Dămăroaia” aprecia în ianuarie ’90 incapacitatea poporului, de a pricepe exercițiul democratic. „Abia peste 20 de ani <stupid people> va intelege ce e democrația~, zicea atunci, rânjind disprețuitor, don profesor Brucan.

Exact la 20 de ani de la revoluție, în 2010, „stupid people” ieșea în stradă în apărarea patrimoniului natural de la Roșia Montană. Au fost primele proteste stradale post ’89 cu motivație socială superioară: nu pentru beneficii sindicale&personale, ci pentru binele țării&comunității. 

 Rectific: n-a ieșit poporul, ci grupuri de tineri (mulți, foarte mici în ’89, sau încă nenăscuți) care au îndrăznit să se pună de-a curmezișul poftei pantagruelice de aur a politrucilor băștinași uniți în cuget și lăcomie. Obsesia pentru vițelul de aur, cel mai tare liant al prădătorilor politici.

Protestele izbucnite atunci rămân în istorie prin efecte:
1. Au legitimat o formulă originală de proteste, cu accente ludice, care a evoluat în marile mișcări de rezistență din anii trecuți. 
2. A dovedit că PSD, PNL și sateliții clociți în matricea lor erau din aceeași fibră post-comunistă pusă pe rapt care s-au regăsit ulterior în USL.
3. A demonstrat ipocrizia președintelui Băsescu&PDL-ului său pretinși artizani ai statului de drept. Autogolul dat în percepția publică a fost primul semn al falsului lor statut de reformatori.
4. A contribuit la coagularea USR+ și, totodată, a unor organizații anti-corupție, de apărare a patrimoniului natural al țării, a statului de drept și a drepturilor civice: Declic, Vă vedem, Rezistența și altele)

Reacția anti-protestatari de-atunci s-a prăvălit cu o forță egală cu pofta de aur a barosanilor politici&trolilor lor prin toate căile de comunicare.  Batjocuri de șanț, conspirații „maghiaro-ecologiste” și alte „cianuri” pe măsura fanteziei iubitorilor de RMGC, risipite în social media, presă, pe blogurile pro-RM. Am avut parte atunci de destule atacuri pe blog, știu ce forță alienantă are fanatismul ideologic ajuns în slujba jefuitorilor.

Când e vorba de bani, discuţiile despre ireversibila distrugere a naturii din zona apuseană a ţării aflată în bătaia intereselor unor bravi vânători de comori contează tot atât de puţin cât un panou de avertizare cu cap de mort pentru orbi pe drumul spre un lac sinistru. Ca să nu mai vorbim de irelevanţa unor dezbateri într-un climat infernal ideologizat&politizat otrăvit de interese care anulează dimensiunea civic-umană.

În locul munţilor unui ţinut unic, de o frumuseţe şi fertilitate neasemuită, ar rămâne o zonă moartă. Asta au vrut decidenții atunci, asta vor și cei de acum. Da’ cu ceva lingouri în plus la banca naţională, cum promitea preşedintele Băsescu. Și cum salivează acum Cîțu, premierul heavy-metal.

Pe pofta cui ar fi reluarea golănelii? Mai e cineva care nu ştie de devastatoarele tunuri la resursele naţiei? De înstrăinările de minerale rare? De munții cheliți, izvoarele ucise și pădurile hăcuite? De atacul penelisto-tăricenist la petrolul Mării Negre care a fost dat în vileag şi stopat în ultimul ceas? S-a refăcut cumva, economia acestei ţări plutind în derivă după atâtea resurse pierdute la masa de joc şi n-am aflat? Au făcut, măcar, o reţea modernă de infrastructură în locul miilor de tone de petrol şi gaze dispărute din patrimoniul țării? 

Ce țară se lasă de bună voie mutilată?  Ca un amărât disperat care, pentru o pungă de galbeni, renunţă la rinichi? 
 
Iată ce scria atunci pe blog Traian Ungureanu (dreapta) europarlamentar PDL și partizan al prăduirii RM:
„Acum, distinșii protectori ai păpădiei și rîmelor, își pot adăoga încă un merit: mizerie garantată pentru Apuseni”. 
 Sau, dl. Ponta, alt leșinat după bănuții din resursele patriei (stânga) elastic ca o râmă, care s-a declarat public împotriva proiectului (premierul Victor) în timp ce deputatul Viorel a votat pentru!
Două curente nocive înfrățite în același mâl

În fine, decidenților actuali le-aș recomanda puțintică prudență. Să nu uite că marii partizani ai cianurării au dispărut din prim-planul politic fără să ajungă la comoară. Băsescu, Berceanu,  Ponta, Videanu ș.a. …Cine mai poftește? 

 

9 iulie 2021 at 21:10 Lasă un comentariu

Continuitate

Trei ani de proteste. Neîntrerupte. Pașnice. Lăudate pentru civism și determinare. În toate orașele mari ale țării. Trei ani în care protestatarii au cerut repararea legilor justiției&reformarea structurilor judiciare. Au susținut referendumul consultativ pe tema justiției din 26 mai 2019. Au cerut depolitizarea instituțiilor statului. Tragem linie și socotim. Arestarea lui Dragnea,  întâiul mafiot al țării, un act dus la capăt de justiție. Înlocuirea guvernului Dăncilă cu guvernul Orban, o victorie politică. Și cu asta putem pune punct „victoriilor”. Nu și celor personale ale oportuniștilor.  Fiindcă legile justiției sunt la fel de injuste, instituțiile s-au depesedizat în mare parte doar ca să se penelizeze și chiar să se repesedizeze cu alți băieți  întreprinzători cu pedigree uselist. Trocul pe voturi&influență pe sub tejgheaua noului guvern, materializat în noi numiri în funcții bănoase&posturi cheie pe bază de Pile, Cunoștințe, Relații. Mituirea mediei e oficială. Afacerile pe banii statului, la vreme de pandemie, au explodat. Unii penali din funcții publice au fost înlocuiți cu alții. Fără penali, se vede, statul nu poate funcționa. Nu știu cine mai speră ca dosarele revoluției&mineriadelor să fie duse la bun sfârșit. Nu știu dacă  prădătorii patrimoniului economic vor da socoteală vreodată. Dar ar trebui să știm că un stat corupt n-are cum opri degradarea instituțională și socială.  Ar trebui să știm că aceia care întrețin acest stat corupt, ca și  în toată perioada postdecembristă,  se bazează pe susținerea idolatrilor, oportuniștilor și a celor interesați. Mulți dintre ei, se vede acum, nu pentru valori civice înnoitoare au protestat ci pentru mărunte interese personale, solidaritatea de gașcă sau scopuri politice. Și au învins! Avem o nouă garnitură la butoane. Care nu poate sau, mai degrabă, nu vrea să schimbe starea de lucruri. Care girează aceleași blestemății sub pavăza bunăvoinței oamenilor legii sau cu concursul lor. După dezastrul de la Colectiv, odioasele crime din vara trecută de la Caracal și atâtea alte orori mai vechi și mai noi nerezolvate sau mușamalizate,  cutremurătorul caz al adolescentei violate și incendiate de un criminal care s-a bucurat de mila justiției probează încă odată că actualii decidenți sunt la fel de nepăsători față de oameni, la fel de toleranți cu răul instituționalizat ca și cei precedenți. Numărul în crestere al copiilor abuzați, al adolescenților uciși, al femeilor violate, un indicator al continuității justiției politizate de navetiștii de la putere care favorizează penalii și răufăcătorii. Când cei care judecă dau vina pe victime, grija față de oameni e o iluzie. Reală e doar grija față de politruci&profitori.

15 iunie 2020 at 12:01 Lasă un comentariu

Miros de decembrie

Câteva mii de protestatari nu înseamnă nimic, nu pot face nimic; n-o să răstoarne țara, comenta cu dispreț Udrea la B1 în urmă cu ceva timp. Idee preluată (cum altfel) și de Băsescu într-o formă mai abilă (o mărgică falsă, stridentă care n-avea ce căuta în șirul intervențiilor sale demne de apreciat pentru apărarea parteneriatului strategic cu SUA). Că toți fiii „statului paralel” se îmbărbătează în acest fel e logic. Și au dreptate: câteva mii, zeci de mii și chiar sute de mii de protestatari ca-n iarnă, civilizați (cu unele excepții care n-o să schimbe conduita întregului) cei care ies fără să se lase intimidați, de luni de zile, în stradă, constituindu-se într-o opoziție civică la statul paralel, nu-s genul jupânilor din anii ’89- ’90 puși pe lovituri de stat plănuite prin subterane securiste ca să acapareze puterea și să n-o mai lase. Și totuși, barosanilor de la putere le e grozav de frică, altfel n-ar recurge la acțiuni în forță, provocatoare, n-ar organiza contramanifestații nerușinate cu costuri uriașe din bani publici ca să-și pună la adăpost politicienii infractori&acoliții lor cu dosare grele din parlament și din alte instituții. Asta pe lângă faptul evident că preocuparea lor obsesivă e să-și treacă legile de salvat penalii, să-și dea liber la furăciuni și să controleze justiția. Adică „fac totul” ca să-și vadă cocoțat definitiv statul paralel peste morală, justiție și civilizație.

Par să nu-și dea seama că „fac totul” să se ducă pe copcă contând pe armate de corupți și pe neputința&duplicitatea unora cărora li s-au găsit de ceva timp scheleți prin dulapuri (cum ar fi bani negri pentru campaniile electorale; e doar un exemplu).

Frica și prostia agresivă, mituirea pe față, disperată, a unor dependenți nevolnici, anunță prăbușirea. Asta o văd, însă, și membrii lor de partid care n-au probleme cu justiția (chiar dacă au intrat în politică ca să prospere pe căi inaccesibile cetățenilor onești). Pentru cei mai ambițioși dintre ei, ce fac mai-marii lor acum e o oportunitate nesperată de care vor profita rapid. Ce va însemna asta pentru noi, vom vedea.

4 decembrie 2017 at 17:20 12 comentarii

RMGC bagă ordine

Recentele întâlniri partinice motivaţionale desfăşurate conform tradiţiei pe litoral  au mai şters din neliniştile supuşilor uselişti provocate de dispariţia prelungită a liderilor lor prin zone de agrement la vest şi la est de patrie (bobor lăsat pe mâna dictatorului: pericol!). Acum  s-au liniştit: telefoanele s-au redeschis, distracţiile s-au mutat mai aproape, grijile, la alţii. Toate au revenit la normal. Planuri măreţe, laude personale, laude la adresa realizărilor miniştrilor (inclusiv a celor din dosarele DNA) vituperări la adresa preşedintelui; și tradiţionala relansare estival-prezidenţială a d-lui Antonescu. Politicieni puternici, pregătiţi să ducă boborul pe noi culmi de bunăstare, grăbiţi să revină-n capitală să rezolve chestiuni care nu suferă amânare. Astfel, după o lungă aşteptare, guvernul a dat, în fine, start proiectului lui Frank Timiş&comp. aflat pe prima poziţie de pe lista de urgenţe useliste de toamnă. Un proiect straniu cu o istorie bântuită parcă de duhul aurului din Apuseni.
Bucureşti, 6 0ctombrie, 2011 ( imediat după ce preşedintele Băsescu şi-a declarat opţiunea pentru demararea proiectului.
Liderul PSD Victor Ponta a declarat, joi, că proiectul Roşia Montană este şi va fi în continuare blocat pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi, „aşa cum este cumpărat preşedintele Traian Băsescu„. (de altfel, de neacceptat amorul președintelui pentru aur&cianuri, cum am spus și aici: https://noradamian.wordpress.com/2011/08/23/cu-barcuta-pe-lacul-de-cianura/  )
Bucureşti, 27 august 2013, Guvernul României Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost votat astăzi după ce a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de marţi, el urmând să fie transmis Parlamentului. Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publica si de interes national deosebit, dar si mandatarea unor entitati publice sa aduca la indeplinire unele masuri aferente exploatarii minereurilor din perimetrul Rosia Montana.
Bucureşti şi principalele localităţi din ţară 28, 29, august 2013, se anunţă proteste de amploare faţă de proiectul guvernului Ponta.
30 august 2013 Din întâmplare sau nu, resursele aurifere ale României intră tot  sub tutela Gabriel Resources şi tot prin celebra firmă de avocatură NNDKP, a familiei Șova,  firmă care a negociat contractele păguboase ale statului cu Bechtel” aici
Bucureşti, 30 august 2013 , Victor Ponta adresându-se parlamentarilor PSD: 
Ma gandeam insa ca un proiect atat de controversat nu poate fi decis de Guvern, ci poate fi decis doar de catre cei care ii reprezinta pe toti cetatenii Romaniei, si aceia sunteti numai dumneavoastra  () fiecare va fi liber sa voteze conform constiintei”.

…Aici conştiinţa d-lui Ponta suferind o fractură şi-o băgă iute-n ghips mulţumit c-a predat legea parlamentului (facă şi parlamentul ceva bun pentru ţară). În sinea sa însă dl. premier are de ce să fie mândru: a făcut ca nimeni altul, o artă din a guverna fără să răspundă (asta explică de ce cu orice  prilej vorbeşte de responsabilitate). Vrea nu vrea însă poartă responsabilitatea pentru tot ce s-a petrecut sub guvernarea sa: numirile de miniştri penali din subordine pe care continuă să-i laude, şomaj, inflaţie, privatizări eşuate. Acum, şi pentru dat liber unor vechi vânători de comori ocrotiţi (ce surpriză!) tot de mama avocată a ministrului Marilor Proiecte, la aurul Roşiei Montana. În schimb, e liber să reia războiul cu preşedintele. La asta şi la raliuri politice e profi. Toată lumea e mulţumită: şi RMGC, şi Antonescu cu nevastă cu tot, şi pesedeul cu ghipsul lui, cu tot. Şi doamna Daciana care-şi va trata urmele de lanţ cu pudră de aur.

31 august 2013 at 21:42 189 comentarii

Autopsie preventivă

Am reluat protestul. De la prima oră. Şi de vreo câţiva ani. Mă bănuiesc, de fapt, că protestez şi-n somn: corupţie, justiţie retrogradă, instituţii căpuşate, societate civilă politizată. De media, ce să mai vorbim! Azi m-au trezit grohăielile agonizante de la Balc. Pe pancarta mea se văd stropi de sânge. Degeaba protestez, în zgomotul făcut de atâtea zeci de trăgători, poate doar mistreţii să mă fi auzit. Am plecat înainte să-nceapă chiolhanul. Atmosfera sângeroasă de acolo îmi aduce aminte de alte şi alte simulacre. Simulacru de proteste, simulacru de separare a puterilor în stat. Simulacru de revoluţie, adică lucrătura obscură cu substrat criminal prin care s-a confiscat în ’89, o ţară. Oamenilor nu le trecea prin cap că vânarea lor, bestială, fusese decisă ca parte a unui scenariu. Cu sângele vărsat atunci, şi iute confiscat, din jertfirea a mii de tineri în ceea ce numim de atunci, revoluţie, s-au ştampilat legitimaţii, s-a legalizat un rapt istoric: actul de naştere al regimului democratic în care ne aflăm. Solemnizându-l infam, autorii raptului îl devalorizează cu fiecare comemorare ipocrită. Cu ceea ce au confiscat şi declasat din patrimoniul material-cultural naţional s-au văzut stăpâni peste toate. Trecut şi viitor, deopotrivă. Capitalul nemulţumirilor e gata de băgat în lucru. Din ’89, toxinele manipulării n-au avut un teren mai favorabil. Orice sistem opune rezistenţă la schimbare, e normal. Dar unul care s-a edificat pe o astfel de temelie mai curând ar arunca societatea-n aer decât să pună umărul, responsabil şi onest, la îndreptarea democratică a edificiului.Mai ales că, înţărcuit şi păzit prin drept consfinţit constituţional, de către şi pentru structuri, procesul de confiscare seamănă cu o beţie continuă. Ca la Balc.

…Timişoara, Cluj, Sibiu, Bucureşti. Oraşe martir. Autorii masacrului sunt printre noi.Tot ei sunt cei care le-au denumit, astfel. …Să mai protestez? Locurile-s ocupate.Tot de ei şi ai lor. Tot pentru cei sărmani. Cine a confiscat odată, confiscă şi a doua oară. E drept, în alte condiţii. Miroase a cadavre politice. Nerăbdători niscaiva vulturi de pe margine sunt gata de ciugulit. Au simţit că e rost de ospăţ.

22 ianuarie 2012 at 19:37 104 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 931.855 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.448 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 931.855 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: