Posts tagged ‘rozătoare’

Guvernule!

Ai prins vremuri grele, guvernule şi doar cine trăieşte-n altă lume, n-a observat cu cât chin reuşeşti să deparazitezi cotloanele instituţionale, să le cureţi de putregaiuri, să le pui în slujba cetăţeanului, să le redai rolul normal şi prestigiul în societate. Dar cum crezi, guvernule, că o să realizezi o construcţie statală sănătoasă, dacă, odată cu fiecare cărămidă pusă-n rostul ei, îngădui să-ţi intre apa-n pivniţă şi laşi mizeria să inunde subsolul? Cum crezi că se poate făptui reforma justiţiei şi statul de drept prin manevra propriului tău partid de a legaliza plasarea avocaţilor politicieni pe poziţii alese, parcă, în beneficiul crimei organizate? Cine să te mai creadă, guvernule, că vrei să delegitimizezi capitalismul de cumetrie şi afacerile cu statul când „firmele a patruzeci şi opt din cei treisute treizecişi patru de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului în valoare de aproape 225 de milioane de euro, potrivit ultimelor declaraţii de interese postate pe site-ul Camerei Deputaţilor”? …Dacă optsprezece dintre aceştia sunt membri PDL şi trei dintre ei sunt şi miniştri în funcţie în acest moment, cum poţi să alungi rozătoarele din cămara statului? N-a trecut suficient de mult timp din 2000, anul de reviriment a iliescismului ca să fi uitat că, odată cu şocantul abandon televizat, dintr-un balcon istoric, nevolnicul milică a deschis porţile hoardelor roş-bombon, arogante, flămânde şi gata de prăduit (cu care a şi pactizat, ulterior). Şi doar cinci ani de când, un manechin fără onoare a trădat electoratul pentru un galon de petrol, lăsând cale liberă cartelului de devalizatori transpartinici! Am crezut, guvernule, că, însfârşit, principialitatea şi hotărârea ta de a reforma statul vor determina pivnicerele justiţiei şi penalii varanului să facă un pas înapoi. Din păcate, noul tău milică, tot „sărac şi cinstit”, nu pare deloc să-nţeleagă că, prin budele insalubre de la subsol şi nu numai, reţeaua de canale ar putea deversa peste ţară, cu rozătoare cu tot.

up-date- surse:
http://www.hotnews.ro/stiri-8224408-video-avocatii-infractori-nu-mai-raspund-penal-daca-invata-clientii-dea-mita-faca-trafic-influenta-comit-falsuri-sau-dau-consultanta-evaziune-fiscala-vezi-text-cine-modificat-sest-legea-avocatilor-par.htm http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8177643-reguli-preferentiale-pentru-parlamentari-primari-cum-poti-ajunge-avocat-definitiv-dupa-mandat-politic.htm http://cursdeguvernare.ro/blocaj-%C8%99i-ineficien%C8%9Ba-cifrele-unui-parlament-aflat-intr-o-criza-mai-mare-decat-criza-economica.html http://cursdeguvernare.ro/prietenii-statului-episodul-ii-lista-senatorilor-si-contractele-lor.html

22 ianuarie 2011 at 15:56 55 comentarii

Sindromul Hybris, de la democraţia ateniană la cea românească.

Oare o fi existat vreo alegere democratică perfectă în istoria lumii ? De la democraţia atenienilor până la cea patronată de statuia libertăţii? Sau de la parlamentarismul britanic suplimentat cu discursurile din Hyde Park la cel inaugurat de doctorul Ghilotin? Cel puţin de una, de o democraţie, sunt sigură că nu e ceea ce se străduieşte să pară: cea proclamată din balcoanele universităţilor din oraşele martir ale revoluţiei române sub atenta supraveghere şi monitorizare a securiştilor…Cum aş numi-o? O anomalie social-politică bazată pe dizarmoniile unei societăţi debilizată de comunism! Nu pot să-i spun altfel şi nici atât nu-i destul. …O fi cronică? Are șanse de vindecare? Chiar cu sechele?

Știut lucru: cum nu există sănătate perfectă, nu există nici democraţie fără hibe. Poate singura democrație sută la sută normală a fost cea din antica Elada, dinainte de democraţia directă: atunci când pământenii locului şi-au ales zeii! Nu prin vot pe liste şi nici printr-o cacealma pseudo-uninominală. De fapt, parlamentarii& guvernanții din Olimp întruchipau proiecția teo-politică specifică lumii lor. Altfel spus, o democraţie autentică e imaginară. Miturile au evoluat, isprăvile aleşilor divini au creat civilizaţie şi cultură pentru multe secole. Nici o societate însă, n-a mai reuşit să se reprezinte atât de democratic, prin zei.

Tot de la vechii greci am moștenit, odată cu reperele democrației, și descrierea Hybris-ului, maladie politică gravă care se manifestă prin trufie fără limite, aroganţă, comportament discreţionar, narcisism, desprindere de realitate. Grecii antici socoteau asta „un atentat la ordinea fireasca a lucrurilor, tendinta unui individ, evident bogat si puternic, de a se aseza pe sine pe acelasi loc ca al zeilor vremii, tratând de sus lumea cu dispret, cu trufie excesiva, în mod irational. Comportament care inevitabil duce la autodistrugere”. Îl vedem de ani de zile amplificându-se la viețuitoarele din Casa Poporului şi Palatul Victoria. În sediile megalomanice ale potentaților politici și reședințele lor de grandomaniaci. Se cred superzei. Ne iau de proşti prin tocșouri. Se iau în băşcălie unii pe alţii când li se aminteşte că sunt pământeni. Nu dau doi bani pe cinste şi onoare- pe norme şi legi! Versatili şi cinici. Primitivi şi vicleni. Fioroși cu cei care le-ar periclita furăciunile. Nu concep că ar putea să dea vreodată să dea socoteală în faţa justiţiei. Banii şi puterea le țin loc de bun simț și cultură. A da şanse educaţiei le pare un non sens: nu câştigă nimic din asta. Unii s-ar potrivi într-o vitrina cu mutanţi. Bună pentru studiul genelor parvenirii şi hoţiei.

La  mii de ani distanţă de prima societate europeană organizată după legi democratice, constatăm că aici, în raza vizibilităţii noastre naţionale, prea puţine persoane cu responsabilităţi publice au scăpat neafectate de sindromul Hybris. Denunțat de tot mai mulți plebei nearondați unora sau altora din clanurile lor, hybrienii reacţionează agresiv sau ipocrit, după caz, străduindu-se să falsifice, să blocheze, spiritul democrației. Sprijinindu-i, din prostie ori din interes, servii își aduc contribuția la contaminarea în masă și la promovarea sistemelor electorale care să nu-i mai dezlipească din fotolii pe hybrieni. Câţi au ales să li se alăture în nesimţire şi privilegii? Şi câţi au renunțat la toate astea pentru a alege confruntarea şi riscurile unui război de uzură, dur şi inegal?

7 octombrie 2008 at 14:04 16 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 915.868 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.437 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 915.868 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: