Posts tagged ‘Sandu’

Vacanță experimentală ACTUL 2 Scena 3

ACTUL 2
Scena 3

Camera roz, seara.  Se adună lucrurile, se fac bagaje.  Atmosferă relaxată, de revistă. În prim plan, un spațiu liber care seamănă cu o scenă. Cei din camera albastră pun scaune în semicerc. Lică și Sebi se joacă cu o minge printre paturi. Veșminte colorate, unele care aduc a ținută de carnaval. Vali și Muti pregătesc o tavă cu gustări pe măsuță. Trili păzește ibricul de cafea. Eva se fardează. Sandu butonează radioul.

Mișu (intră vijelios): Avem noutăți și surprize!
Muti: Hai… spune odată, nu ne fierbe…
Eva: L-ați rezolvat pe derbedeu?
Mișu (misterios): Rezolvat! Mai multe o să aflați când vine Beleț! Îl așteptăm…
Sandu: Ce să caute Beleț aici? N-aș vrea să ne strice seara…
Mișu: Deocamdată vreau să știu dac-ați mai repetat piesa în lipsa mea…
Robin, Lizi, Radu, Toni, Adi și Marius se așează pe scaunele așezate în semicerc.
Sebi (hâtru, cu un papion din voal roz la gât): Formația noastră va cânta „Moldovenii s-au născut”…
Sandu: Nu mai spune! Da’ cine-i moldovean de aici?
Beleț (intră fără să bată la ușă): Eu, domnilor! Eu și câțiva din băieții mei pe care-i antrenez. I-ați cunoscut…
Ami (încruntată): Doar nu vreți să-i aplaudăm pe ăștia că s-au născut… moldoveni…
Eva (picată din lună): Hai, că asta-i bună!
Mișu (autoritar): Nu vă intimidați copii, rămâneți la locurile voastre, respectăm programul!
În cameră își fac apariția, după ce bat în ușă) trei băieți spilcuiți care salută  foarte politicos. Tăcere generală. Muti oftează, Trili dă pe gât o dușcă dintr-o sticluță.
Ami (înghițind la repezeală o pastilă): Se duse naibii vacanța asta… Cred că fac o criză de fiere…
Beleț își lărgește nițel nodul de la cravata albastră asortată cu un costum elegant, de culoare deschisă și scoate dintr-o geantă diplomat o sticlă, o tavă și pahare.
Mișu: În loc de conferința despre efectul radiațiilor asupra sănătății , azi vom vorbi despre…
Sebi: Despre mutanții ăștia…
Mișu: … despre rezolvarea unui caz cu implicații locale serioase. Trebuie menționat că individul pe care l-am capturat e fratele bucătăresei și vărul de al doilea al portarului. Oricum asta nu contează! Fiindcă a mărturisit tot, a semnat declarația și a înapoiat lucrurile furate…
Beleț (arătându-le ceasul de la mână): Între altele și ceasul ăsta, moștenire de la tata…
Mișu: …Marius n-a avut nici o pretenție, dar nu vrea să-l mai vadă! Iar dl. Beleț l-a pedepsit administrativ pe făptaș punându-l să muncească în folosul comunității de pe aici, toată vara. Ca să n-avem discuții. Clar?
Cei trei băieți împart flori fetelor și doamnelor.
Mișu: După cum știe tot campusul, echipa delenilor a câștigat la limită, meciul! Aplauze vă rog! ….Dl. Beleț vă va înmâna premiile: premiul special și adidași Puma pentru Lică, premiul întâi pe echipă și echipament pentru toți jucătorii, cumpărat din economiile făcute cu ocazia reparațiilor de aici… Iar premiul pentru fair-play revine adversarilor…
Fluierături, huiduieli, râsete
Beleț desface sticla de șampanie în aplauzele tuturor. Vali zâmbește și face poze.
Sandu (ridicând un pahar): Cam nemernici, dar ați întors-o frumos, nimic de zis… Noroc!
Vali: Noroc! Și io-s moldoveancă, nemernicule!
Mișu: Liniște vă rog! Ei, copii, hai să v-auzim…
Se ciocnesc pahare, Trili se plimbă cu tava cu gustări, atmosfera se încălzește. Pe scenă, trupa cântă piesa „Moldovenii s-au născut” (by Zdob și Zdub, playback după „Quorum”)

Fluierături și aplauze entuziate!
Beleț (euforic, împărțind premiile): Bravo! Vă invităm și la vara viitoare…
Sebi: Yees! Eu vin cu țestoasa…
Muti: Venim, cum să nu! O să ne simțim ca acasă…
Sandu (butonând tranzistorul): Merge un rock, nu?
Mișu: La dans, toată lumea!
Eva, Muti, Sandu și Mișu se retrag. Restul grupului dansează. Sebi golește  ce a mai rămas pe platou și soarbe dintr-un pahar. Lică se ia după el.  Dansul se-ncheie cu aplauze și fluierături.
Bucătăreasa (intră cu un platou cu bunătăți): Bună seara! M-am gândit să v-aduc niște specialități (pune platoul pe măsuță) –sunt proaspete, le-am făcut în după masa asta. Să le mâncați sănătoși!
Trili:  Wow, ce bine arată! Mulțumim…
Dansatorii golesc rapid platoul. Bucătăreasa iese.
Pe scenă apar Eva și Muti, Mișu și Sandu, costumați în stil ABBA
.
Lică (entuziasmat): Show must go on…
Cei patru interpretează piesa Voules-Vous (by ABBA, playback)

                 CORTINA

 

27 martie 2016 at 13:38 5 comentarii

Vacanță experimentală ACTUL 2 scena 2

ACTUL 2
Scena  2

Scările unei tribune în amfiteatru pe o latură a terenului, ocupate de câțiva spectatori. Suporterii delenilor se așează, pe măsură ce vin, pe rândul de sus, cei ai belețienilor, pe rândul de jos. Atmosferă tensionată de așteptare. Pe peretele din dreapta tribunei, un afiș mare cu anunțul meciului și  jucătorii celor două echipe. Voci amestecate, foială. În plan secund, pe teren, se văd siluetele jucătorilor care-și fac încălzirea și a d-lui Beleț, antrenorul gazdelor. Spectatorii belețienilor își pregătesc recuzita.

Sandu (puțin îngrijorat): În locul lui Mișu n-aș fi răspuns la provocarea asta, după tot ce s-a întâmplat…
Trili (calmă): De ce? E plăcut pentru toți! Și-i  face și lui bine să joace după atâta activitate clinică… Să se destindă, măcar la final de vacanță
Vali (nerăbdătoare): Da’ nu-ncepe odată?
Sebi (sarcastic): Nu-ncepe până nu vine Lizi! Cine știe ce-și mai pune pe ea…
Lică (mirat):  Nici Robin nu-i aici…
Muti (veselă): Vin și ele, aveți răbdare…
Eva (curioasă): Ăla care a intrat acum pe teren e arbitrul?…E de-al lor?
Sandu (sumbru):  Bineînțeles că e de-al lor, e din gașcă! Când v-am spus că nu e bine să ne încurcăm cu ăștia…
Ami (neliniștită) Pentru mine e o imprudență c-am venit… S-ar putea să mă coste…

Arbitrul dă semnalul de începere a jocului. În rândul de jos suporterii-și susțin echipa cu strigături ritmate, fluierături, bătăi în tobă. În rândul de sus, încurajări anemice.

Muti (uimită) : Ia te uită ce dribling derutant are Mișu!
Sandu (încântat): Băi, ce recital le dă Marius, se zgârie pe ochi ăștia de jos…
Vali: Ha, ha, ați văzut cum le ascunde Radu, mingea?
Lică: Bravo Toni, le-ai servit-o!
Eva (nedumerită): Cam greoi belețienii, nu vi se pare?
Sandu (cunoscător): Ăla de pe extrema stângă se mișcă bine, uite c-a înscris!
Lică (înfierbântat): Hai, Adi, dă-le coș de la semicerc!
Sebi (admirativ): Wow, ce coș! Cred că te-a auzit…
Lică: Așa, Toni, încă unul!…
Ami (entuziasmată): Joacă grozav, n-aș fi crezut…
Sandu (acru): Ce măgar arbitrul, nici vorbă să fie fault…

Arbitrul fluieră sfârșitul reprizei. Se aude muzică. Pe teren își fac apariția Lizi și Robin, în rochițe de majorete din voal roz și bleu într-un inspirat și energic număr de dans

Belețienii se ridică în picioare. Aplauze unanime și fluierături admirative.

Eva (bucuroasă):  Bravo, fata mea!
Sebi (entuziasmat): Hai Lizi!
Sandu (nedumerit): Da’ unde au găsit costumația asta?
Muti (încântată): Păi nu deduci? Le-am făcut eu, din triplu voal rămas de la ferestre…

Arbitrul fluieră, se reia jocul. În ținute sport, Robin și Lizi  vin și ele în tribună.

Vali (alarmată): Ce se-ntâmplă? Arbitrul ăsta fluieră invers? Îi sancționează pe ai noștri pentru greșelile lor?
Sandu (dând din mâini a lehamite): N-o să-i lase să câștige pe ai noștri, pun pariu…
Ami (furioasă): Dobitocule, nu vezi ce fac derbedeii voștri? Așa vreți să câștigați meciul? Cu piedici și lovituri în stomac?
Eva (indignată): Mi se pare mie sau Toni șchioapătă?
Sandu (sec): Pe Radu l-au lovit în umăr,  nu știu dacă poate să mai joace așa…
Trili: Nici Marius nu cred că poate continua, se ține de stomac!
Robin: Lui Adi îi curge sânge din nas…
Lizi (făcând un gest nesportiv cu degetul mijlociu): Asasinilor, ăsta-i sport?
Muti: Leșin, n-aș fi crezut s-aud de-astea…
Ami (arătându-și degetele, ca niște pernuțe): mi-au înțepenit deodată, n-au circulație
Un suporter belețian: Ia-ți un polițai cucoană

Râsete, miștocăreli, fluierături. Mișu înjură tare pe teren. Beleț cere time-out.
Meciul se reia. Arbitrul pare nemulțumit. Suporterii belețienilor reiau programul.

Eva: Uite, dacă joacă regulamentar, nici nu mai ajunge mingea la ei…
Robin: Cred c-o să le dăm o lecție…
Sandu:  Ăsta da, meci: conducem cu 3 coșuri și mai sunt două minute de joc…

Furioși, cei de pe rândul de jos fluieră și vociferează, bat din tobă.

Lică (sare brusc în picioare și arată cu degetul spre unul de jos): Hoțule, te-am prins! Ți-am văzut cicatricea, nenorocitule, când ai ridicat mâna!

Individul o rupe la fugă cu toți după el, în timp ce arbitrul fluieră sfârșitul meciului. Pe teren intră Ami care încearcă s-arunce o minge la coș.

Libris.ro

20 martie 2016 at 12:29 14 comentarii

Vacanță experimentală ACTUL 2 scena 1

ACTUL 2
Scena 1

Camera albastră la orele amiezii. Atmosferă de ședință. Ținută lejeră (se vede că abia au sosit de la plajă): pantaloni scurți, șlapi, rochițe de plajă, nisip pe jos. Se vorbește-n șoaptă. Vali înghite o pastilă și face poze din diferite unghiuri. Lizi șușotește cu Marius. Par complet desprinși de restul grupului. Sandu mănâncă un sandviș. Asistat cu mare interes de Sebi, Lică fixează niște postere cu formații muzicale pe un perete iar în final lipește o minge de baschet decupată dintr-o revistă de mâna ridicată a unuia de la Metallica care pare a se lupta cu cei de la Aerosmith. Pe post de chibiți, the Beatles.

Sandu (aruncă la coșul de gunoi șervețelul făcut ghemotoc): Știe cineva ce așteptăm?
Eva (făcându-și vânt cu boleroul): Mișu… are ceva important de discutat cu Beleț, i-am văzut mai-nainte, așteptăm să ne spună…
Sebi (nervos): Cine mi-a mâncat sandvișul?
Muti: Lasă că-ți fac imediat altul…
Iese în fugă
Toni (scoate cărțile de joc): Păi să facem un pic de sport, până una alta…
Băieții se așează în formația de joc.
Mișu (intră furtunos): Scuzați întârzierea, lăsați orice altă ocupație că avem treabă… (profesoral) toată lumea aici?
Muti (intră cu sandvișul în mână și i-l întinde lui Sebi): Prezent
Vali: Trili e dincolo, are pacienți la tratamente. E și bucătăreasa, cu un copil.
…si Lizi s-a dus dincolo, adineaori…
Mișu: Să nu mai pierdem timp, atunci. Evaluarea sănătății, primul punct de pe ordinea de zi, se amână pe mâine, abia o să ne dăm mai bine seama cum stăm. Al doilea, discuția despre sistemul simpatic și parasimpatic, de asemenea…
Sebi (cu gura plină): …Și ăla antipatic? L-ai uitat?
Mișu (serios): Exact despre ăsta o să discutăm acum. Am aflat că numărul de telefon de pe bilețelul pierdut de făptaș e al domnului Beleț!
Toți în cor: Oooooo!
Mișu: Aveți răbdare, nu vă grăbiți! Trebuia să vedeți ce față de om șocat avea când i-am spus! Așa că am renunțat să-l strâng de gât. Pe moment…
Eva scoate o oglindă din geanta de plajă și se examinează cu atenție.
Robin închide caietul de probleme.
Mișu (aruncând o ochiadă spre postere): Lică, mă-ntreb de ce ai vrut tu din prima zi să lipești chestiile alea pe perete? Ai visat ceva?
Sebi (invidios): Buturuga mică răstoarnă carul cu proști
Sandu (plictisit): Mișu, nu mai temporiza, că ne pierdem răbdarea. Treci la subiect!
Ami se duce la fereastră și face exerciții de respirație
Vali mai înghite o pastilă și face iar poze cu grupul  orientat spre peretele cu postere.
Mișu: Ei bine, am aflat de la Beleț lucruri foarte interesante!
Unu: Scrisul de pe bilet e al portarului
Doi: Portarul e vărul de-al doilea al directorului
Trei: Directorul e finul primarului și cumnat cu soră-sa.
Patru: Soră-sa e nevasta șefului poliției.
Cinci: Nevasta șefului poliției e din același sat cu bucătăreasa.
Fapta: cu o zi înainte de atentat, cineva care știa că nu-i nimeni acasă, încercase să intre prin efracție. Din întâmplare, exact atunci venise o vecină să-l roage să-i pună fereastra spartă de furtună. V-amintiți, furtuna de acum câteva zile… A sunat la ușă, s-a uitat pe geam, hoțul s-a speriat, a ieșit pe ușa din dos de la bucătărie și dus a fost. N-a apucat să cotrobăie după lucruri de valoare. Cam asta am înțeles eu…
… Întrebări?
Nimeni nu întreabă nimic.
Sebi aruncă cu precizie șervețelul făcut ghemotoc la coș, spre încântarea lui Lică.
Robin (brusc interesată): Seamănă cu un test NASA…
Eva (pensându-se): Sau NATO?
 Toți vorbesc tare deodată, nimeni n-ascultă.
Mișu: Pe rând, hai să vedem ce părere aveți, cum le descâlcim! Problema merită un brainstorming, că tot pomenisem de furtună…
Muti: A vorbit cineva cu portarul? Dacă nu, mă duc eu acum și-l fac să vorbească…
Sandu: A anunțat poliția? I-a reparat până la urmă fereastra vecinei?
Eva: A dispărut totuși, ceva din casă?
Toni: E același individ care l-a atacat pe Marius, asta-i clar!
Adi: Sau unul din gașca lui!
Ami (rotindu-și brațele): L-a mai văzut cineva pe nenorocitul ăla?
Radu: N-a acționat singur, o fi avut vreun complice…
Marius (blazat): Tâmpenii! N-are rost să ne batem capul, pierdem vremea.
Intră Lizi, radioasă, îmbrăcată cu un costum lejer de mătase cu fustă pantalon, în tonuri de verde, galben, havan, portocaliu, cu un colier cu chilimbar la gât
Toată lumea  cu ochii la ea. Marius nu-i dă atenție, se înghiontește amical, cu Lică.
Mișu: Tărășenia merită rezolvată mai întâi ca problemă matematică, de logică, iar în al doilea e și o chestiune de civism…
Sandu: Bine, bine, am înțeles! Hai să ne vedem de civismele noastre…
Mișu: Stați că n-am terminat! Domnul administrator vrea să rămânem cu amintiri plăcute! Ne provoacă la un meci de baschet cu o echipă locală, miercuri seara, în nocturnă. Băieți buni, antrenați de dumnealui. Ce ziceți? Ne antrenăm și noi un pic? Ne încropim un echipament? Facem și niște afișe? Că postere motivaționale avem…

13 martie 2016 at 11:28 2 comentarii

Vacanță experimentală Actul 1 Scena 2

ACTUL 1
Scena 2

O cameră aproape identică cu cealaltă, dar mai dărăpănată și mai întunecoasă. Nimic despachetat. Pe  un pat, grămadă, lenjeria albastră. Un sforăit casnic, ca bâzâitul unui frigider: Sandu doarme îmbrăcat pe un pat din fundul camerei. Pe alte două paturi, alăturate, băieții, asistați de Sebi și Lică,  joacă cărți și mănâncă mere. Sebi cere gumă. Lică vrea înghețată. Nu-i bagă nimeni în seamă. De pe coridor se aud voci aprinse. Mișu și administratorul intră ciorovăindu-se în cameră.

Mișu (încercând să fie calm): E clar c-aveți nevoie de bani dar mai știu și eu câte ceva despre reparații de astea, sunt administrator de bloc de zece ani… ghinion! (dinspre jucătorii de cărți se aud râsete înfundate) Cel puțin jumătate din cantitățile de pe lista dumitale sunt în plus…
Administratorul (cu admirație): Atunci putem coopera, domnul meu. Știm amândoi că reparațiile astea costă și că nu se poate fără…
Sebi (nervos): Eu mă duc la femei…  (iese)
Se aud zgomote de burghie și ciocane  de alături
Sandu (se trezește instantaneu): A
du-mi tranzistorul, băiete, că-ncepe amicalul cu Steaua…
Mișu (calm și sigur pe el, operând cu pixul lista preluată de la domnul Beleț): Reperele rămân, cantitățile se ajustează. Ia să tăiem noi surplusurile de aici…
Administratorul (resemnat): O
să mă consult și cu dl. Banciu, deja lucrează dincolo
Mișu: Să vă scriu și costurile sau le calculezi dumneatale?
Administratorul (puțin îndoit din umeri, preia lista): Puteți să vă bazați pe mine  (se retrage)
Mișu (
iese bodogănind): Mama voastră de șmecheri, nu mă las până nu bag viteză în voi…
Sandu (prost dispus): Iar s-au apucat vecinii de renovări ca-n fiecare vară…
Vali (intră râzând cu o pălărie mare de pai pe cap): Mi-am amintit un banc, e mortal! vi-l spun diseară (băieții n-o aud) …Nu vine nimeni la plajă? (reglând aparatul) Hai că v-am făcut o poză! Am plecat, pa!
Toni: Faites vos jeux, rien ne va plus…  pica nu se poate,  caro e periculos… 7 de treflă?…
Radu: Bătrâne, te-am prins cu optul de pică… am impresia că n-o să vezi degardată pica…
Adi: Aha, ai rămas descoperit? Poate te ajută Marius să scapi de treflă…
Marius (bine dispus, scrie ceva într-un caiețel): Da, da, rezolvăm…

Toni: Lică, nu te mai fâțâi, vezi că tu ești ucenic pe aici, nu chibiț! Ce-ar fi să te duci după înghețată?…
Sandu (se trezește din nou): Puștiulică, îți dau bani de înghețată, da-mi aduci și mie „Sportul”?

Trili (intrând în cameră după câteva bătăi în ușă la care nu primește niciun răspuns): dormiți?… Uite v-am adus plasa de țânțari s-o puneți la ferestre, triplu voal albastru, cumpărat de Muti…
Adi (dezamăgit): Am crezut că ne-ai adus ceva de haleală, nu le-ai promis părinților că ai grijă de noi?…
Muti (intră veselă, cu o farfurie cu sandvișuri): Vine, vine păpica la copii, credeați că v-am uitat?

5 februarie 2016 at 11:23 Lasă un comentariu


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 915.869 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.437 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 915.869 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat asta: