Posts tagged ‘Sever Voinescu’

Schimbare de accent

Zgomotoase şi colorate, bătăliile verbale pot lesne să treacă drept divertisment, dacă n-ar lua locul, treptat, a tot ceeace e serios. Ca să ne poarte, ca-ntr-un vârtej din care e foarte greu de ieşit, într-o direcţie nedorită. Obişnuiţi de decenii cu „claxonul” comunist al propagandei, criteriile noastre civice, în bună parte, se rezumă la impactul vorbelor rareori căutând dincolo de acest înveliş zăngănitor. Nu odată m-am întrebat de ce accentul aprecierii cade atât de rar pe fapte, acţiuni, pe temeiul celor spuse raportat la scopul lor? Să fie, oare, pentru că asta presupune un efort intelectual ieşit din obişnuit? Să nu uităm că efectele şcolii comuniste, a rosului de documente, a lipsei gândirii critice, a tocirii de texte, în fine dar nu în ultimul rând, a copiatului & plagiatului, se fac simţite mult timp după ieşirea din sistem. Indispensabile într-o societate autoreglabilă, operaţiile mentale de analiză, sinteză, de creativitate par a fi şi acum o barieră greu de trecut pentru readaptarea intelectuală, mai ales a celei care presupune onestitate.

Nefericită eticheta pusă recent de dl. Sebastian Lăzăroiu asupra d-lui Sever Voinescu! Nu pot, însă, să nu remarc diferenţa între accentul pe vorbire al d-lui Sever Voinescu, bun purtător de cuvânt al PDL, desigur, şi accentul pe fapte şi pe acţiune, al d-lui Lăzăroiu. Deşi stilul său de comunicare, mai puţin obişnuit, uneori cam eliptic, nu se bucură de aceeaşi apreciere,socotesc că e mai puţin încărcat de steril politicianist. Poziţia reţinută a d-lui Lăzăroiu, de exemplu, într-un moment trecut şi uitat acuma, nu foarte important dar semnificativ, faţă de efemera victorie a lui Teo Trandafir, o atenţionare pentru PDL, de fapt, a cărui popularitate era în scădere, s-a dovedit una mai onestă, mai demnă de încredere decât cea a d-lui Sever Voinescu, consultant, tot atunci, a junelui Prigoană.

Nedorită de greii PDL şi pare că nici de dl. Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al partidului, Mişcarea Populară încă mai poate deveni o mişcare de curăţare şi înnoire a mucegăitei clase politice autohtone. Dar nu în orice formulă. De fapt tocmai asta e problema acestor zile- în grupa celor puţini, a acelora pe care-i recomandă faptele, fiind imperios necesar să-i regăsim pe Macovei, Funeriu, Boagiu, poate şi alţii mai puţin vizibili. Probabil şi a altor persoane, din zona unor ONG-uri care pot fi apreciate în primul rând prin acordul între fapte şi atitudini. Din perspectiva aceloraşi criterii cred că pragmatismul şi dinamismul actualului premier pare exact ce trebuie pentru schimbarea accentului de care vorbim.

7 martie 2012 at 16:46 213 comentarii

Politică pe credit

În politică nu există decât învingători şi învinşi (indiferent de ce cred şi spun aceştia din urmă). În istorie vor fi alte diferenţieri, istoria operează ştiinţific, analizează după criterii complexe, acolo evaluarea este făcută altfel şi cu alt scop. În ce ne priveşte, atitudinea tipică, de regulă perdantă (nu mă refer la oamenii casei, la reţeaua celor cumpăraţi sau a celor slabi, agăţaţi prin tehnici media) seamănă izbitor cu cea a suporterilor de footbal: frenetici „Pro” în caz de victorie, dezlănţuiţi „Anti” în caz de eşec…
Până la judecata istoriei e limpede că pedeleul merită drastic sancţionat pentru  nedesprinderea de păcatul originar, de matricea corupţiei. E limpede şi că Boc n-a părut, din capul locului, ministrul capabil să urnească căruţa, lucru confirmat pe parcurs: a pierdut startul şi pe urmă s-a mai şi oprit din loc în loc să-şi lege şireturile…  Deloc încurajator! L-am fluierat toţi pe bună dreptate, cine nu s-ar fi înfuriat?… Şi cei portocalii şi „ceilalţi” (care vai, cu ce cocteiluri „molestov” l-au atacat!) dar şi cei de pe margine plus preşedintele Băsescu! De ce nu s-a găsit altul mai bun?… De ce nu s-au gasit alţi miniştri în locul controversaţilor B, V şi B?… Greu de înţeles şi de acceptat! Ceea ce nu se poate nega, însă, că şi aşa, împiedicat de unii şi alţii, dar mai ales, de el însuşi, dându-şi dezarmant, cu stângu-n dreptul, premierul Boc a reuşit, într-un climat extrem de ostil, pe lângă rateuri, şi câteva mişcări imperios necesare care, până la el, nu păreau posibile! Că tocmai aceste acţiuni ale sale pe de o parte  sunt aspru criticate pentru lentoare şi incoerenţă, iar de cealaltă, sunt pricină de isterie naţională, nu-i de mirare. Cu toate astea, demersurile de blocaj din interior în acest moment sunt dezagreabile. Conştient de situaţie dar şi de lipsa de alternativă, în extremis, preşedintele a acordat un răgaz guvernului, un „credit” de două luni, exact timpul în care „statul”, în mare parte, era în vacanţă. Au urmat previzibil, vijelii din toate părţile,  inclusiv dinspre acel nucleu”promiţător, vizionar, proactiv”… Oare era atât de greu pentru d-nii Preda&Voinescu să reziste caniculei politice până-n septembrie?

16 august 2010 at 22:04 67 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 924.946 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.444 de urmăritori

Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 924.946 hits
Follow Drumul spre Mirhinia on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: