Posts tagged ‘Vântu’

Rotula şi burlanul

Nereuşind să ajungă la Viena pentru a fi tratat de afecţiunile sale cardiace aşa cum îi recomandase-n scris ginecologul austriac Husslein, dl. Vântu scapă, totuşi, de prezentarea la proces de la data de 25 ianuarie a acestui an, internându-se în spital pentru o evaluare completă a necazurilor sale cu rotula. Exact în ajun. Problemele cu rotula, un motiv mai serios decât cel parafat de ginecolog, îl scutiseră şi de prezentare la DNA pentru a da declaratii in dosarul UCM-Resita pentru o returnare ilegală de TVA. Procedeu devenit uzual, variante, după caz. Cum ştim, înaintea lui, într-o situaţie similară, dl. senator Voicu leşinase, iar mai de curând prin aceleaşi stări de inconştienţă a trecut şi un domn Nicolescu, preşedinte de consiliu judeţean la Argeş. Cu asta, prin repetare, manevrele de salvare medicală s-au cam uzat. Moral. Doar prin cele judecătoreşti se mai poate face câte ceva. Sau, mă rog, se-ncearcă, că-ncercarea moarte n-are. Nici nu trecu o săptămână de când hazlia eliberare din vorbe însăilate de către o d-nă judecătoare a liderului sindical Petcu a fost anulată, că la orizont se iveşte una şi mai şi, de data asta pentru a-l ajuta pe turbulentul domn Vântu; în regim de urgenţă, dat fiind că, prin evaluare şi tratare, pista cu rotula s-a închis. Prin urmare, nu mai era de ales:trebuia mers pe linie juridică. Cum s-ar spune, fără ocolişuri, din moment ce aşa cere mica reformă a justiţiei intrată-n funcţiune. Urgent să fie, dar nu pentru procesul întârziat de rotula inculpatului, ci, dimpotrivă, pentru recuzarea judecătoarei cazului vinovată de operativitate şi eficienţă! Altfel spus, cu un singur burlan se vrea salvat şi vântu, boicotată şi reforma, abia intrată pe rol, a justiţiei.

6 Aprilie 2011 at 13:00 132 comentarii

Efectul dezintegrator al stimulentelor

Domnul Vântu pare că şi-a încheiat misiunea istorică. Scăpând naţia de  un preşedinte -prostănac, ar trebui să i se acorde circumstanţe atenuante, chiar dacă intenţia lui era complet opusă. Năuceala stimatului domn explică oarecum abandonarea lui „noi vrem respect”,  a „revoluţiilor binelui”, „a bunului simţ”. Cu tot tratamentul de deznăucit al  mediei, nici „rezistenţa sticlei” nu mai e ce a fost.  Starea de prostraţie a distinşilor complotişti, însă, întrece orice  previziune. Totuşi, trebuie  înţeleşi: un producător care se dezintegrează la vedere, ca un extraterestru după o  „misiune” eşuată, deşi pregătită ani de zile în reţea,  e ceva şocant. Ajuns  o emblemă a mediei naţionale, personajul, care se voia un soi de hibrid  între Ostap Bender şi contele Cagliostro, lasă-n urmă o armată debusolată, supravieţuind, încă, din stimulentele acumulate. După ce  i-au ridicat cu zel, extrainfractorului, un piedestal, prin tehnicile binecunoscute ale cultului personalităţii (să trăiţi d-le dizident Dinescu!) ce să facă altceva? După ce l-au ajutat să se creadă un geniu  securistico-cultural, politico-sindical şi aroganto-financiar, cum să-nchidă prăvălia de care sunt legate atâte interese dosnice? Aşa că slujbaşii săi, ca şi   politicienii şi sindicaliştii casei, au reluat tehnologia de „fabricaţie”. Cum se vede, serialul pus în scenă de eroul de legendă al presei mioritice, continuă. Isteric. Cu ceva noutăţi, însă, de vreme ce „unora o să li se pună botniţe”, cum se plânge alt personaj istoric pierdut în vizite nocturne. Cei „mai normali la cap nu cred asta”, îi răspunde fostul prieten de familie. Adică nu vor să se uite-ndărăt. Greşit! Aduşi conform „tradiţiei” şi băgaţi în prim plan, figuranţii, mascaţi şi nemascaţi, tocmai au scos la iveală în ce hal fără de hal au ajuns halele naţionale de produs finanţe. Chiar dacă intenţia lor era opusă. Efectul dezintegrator al stimulentelor e în plină desfăşurare.

16 Octombrie 2010 at 17:42 97 comentarii

Danger!

In 22 iulie  va veni Raportul pe justiţie. Adică exact  peste 12 zile,  Comisia Europeană  va prezenta „Raportul privind evaluarea implementării mecanismului de cooperare şi verificare a justiţiei şi luptei anticorupţie din România”. Cum greva magistraţilor, în plină desfăşurare cu concursul structurii cesemiste,  tocmai a barat şoseaua europeană, acţiunea  se dovedeşte a fi  nu numai un mijloc de presiune cu scopul de a-şi menţine privilegiile neruşinate, ci şi prilejul optim de a obstrucţiona drumul spre independenţă al justiţiei, de a-i mai pune un rând de  cătuşe, exact când era la un pas de eliberare!
Pe vremea lui Ceauşescu, mi-aduc aminte, într-un judeţ al ţării fruntaş între fruntaşe la cantitatea de carne furată, fiindcă în tagma măcelarilor din zonă nu se mai găsea niciunul nefurăcios,  pentru a mai diminua cât de cât fenomenul, s-a găsit o soluţie salvatoare: „importul” de ciontolitori şi cârnăţari din alte judeţe.
În magistratura autohtonă, însă, cred că acest procedeu n-ar face mare lucru.  Oricât i-ai roti dintr-un judeţ în altul, tot imaginea judecătoarei din dolj cu fiola iese la developat (tare trist pentru aceia dintre ei care-şi respectă profesia)
Şi apoi, din altă parte, de unde?… Din „europa” oamenilor  lui ţiriac, aceea pe care distinsul vânător ne-o vântura mai an pe post de bau-bau în ameninţările la adresa Monicăi Macovei?… (Macovei, v-o amintiţi, o persoană „redusă” care se-ncăpăţânase să schimbe sistemul!… Care nu pricepea-n ruptul capului că legea trebuie să fie mumă pentru fiul nababului. Şi, în general, pentru toţi cei cu bani şi relaţii) … Sau, din planeta financiară a lui patriciu, oligarh celebru pe bani publici, care, printre vălătucii de fum, ne explica, nu demult,  faptul că intrarea noastră în clubul european ar trebui, dacă nu stopată, cel puţin amânată?… Aprobat  în manevre şi idei de vântul cel cumpărător de conştiinţe la kilogram?…
Iată, că învăţăturile maeştrilor privind tehnicile de încălecat statul le strepezesc dinţii tranşatorilor de dreptate.  La nevoie nu le stă în cale nici Europa. Mai ales  că, un moment ca ăsta cu atâtea stricăciuni benefice produse de ciclonul ridzi,  cum par să filozofeze penalii transpartinici, nu trebuie ratat…

10 Iulie 2009 at 19:53 138 comentarii

CRIZA. MANUAL de INTREBUINTARE.

Să-ncepem cu concepţiile. Câteva idei preluate dintr-un articol scris de Einstein(„Out of My Later Years (1950”) ar fi în măsură să ne facă sa privim lucrurile dintr-o perspectivă utilă şi motivatoare. Ca pe un moment de folosire a energiilor şi creativităţii în scopul reparării, refacerii şi construcţiei sociale-sconomice. Şi nu numai. Spune Einstein:
„…În perioadele de criză se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii. Creativitatea se naşte din necesitate, precum ziua din noapte… Cine atribuie crizei eşecul respectă mai mult problemele decât soluţiile… Adevărata criză este cea a incompetenţei. Problema persoanelor şi a ţărilor este lenea şi indiferenţa pentru a găsi soluţii şi ieşiri din astfel de situaţii”.
Fizicianul Einstein însă, e contrazis din două vorbe de celebrul miliardar Vântu, bun cunoscător al realitaţilor locului şi timpului, care spune într-un interviu(Ez. luni 23 martie):
” Poate fi un guvern condus de Einstein, cu încă douăzeci de Einsteini mititei. Imposibil să rezolve ei criza, pentru că nu este generată de ţara noastră”. Concepţie unanim împărtăşită de grosul celebrităţilor aşa-zis moguliene şi a cercurilor lor politico-financiare.
Dacă ne-amintim, termenul „criză” cel mai frecvent refren media, de a doua zi dupa alegerile de la sfârşitul lui noiembrie 2008, a devenit tot de atunci ideea/dorinţa exprimată public, de a servi ca soluţie pentru căderea guvernului! O miză la vedere, asumată de noii intraţi în opoziţie, împreună cu cea mai mare a presei mogulilor.
O miză asociată tot de atunci cu obiectivul înfrângerii actualului preşedinte. „Pe Băsescu nu-l poate dărîma nimeni decât o criză foarte puternică”, spunea zilele trecute domnul Vântu cu un fel de admiraţie. Iată soluţia! Criza!! Catastrofa economică! Inseamnă că are cine să-i vină de hac şi lui Băsescu. N-au reuşit ei cu atâtea eforturi, cu finanţele cât un împrumut pe doi ani de la FMI, consumate vreme de aproape o legislatură? …Cât o criza dinainte de criză?… Uite că se-ntrevede o rezolvare! O chestie externă, cum zice domnul Vântu şi de aceea imposibil de contracarat chiar şi de douăzeci de Einsteini!
„Domnule Einstein, în condiţiile astea, ideile D-tră aici, n-au nici o relevanţă. Cum zicea domnul Vântu, nici douăzeci ca D-tră n-au ce face.” Altele sunt urgenţele şi priorităţile la noi! Le-a spus explicit şi domnul Crin Antonescu.
„Ai scăpat de om, ai scăpat şi de problemă!”
Nişte vorbe realiste, nu-i aşa? Înainte de dumnealui le-au rostit răspicat şi explicat cu patos, mulţi alţi domni şi doamne. Dar nici ei nu sunt primii! Mai-nainte, istoria le ţine minte, le-a zis Stalin.
Cât despre instrucţiunile de folosire a manualului, aici intrăm în domeniul altor domni, în primul rând al domnului Guşă.
Pe un subiect asemanator, si aici

23 Martie 2009 at 17:52 10 comentarii


Nora Damian Facebook nora.damian@gmail.com

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 886,238 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2.314 urmăritori

Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Add to Google

Member of The Internet Defense League

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 886,238 hits
Follow Gradina de hartie on WordPress.com

Feeds


%d blogeri au apreciat asta: