Posts tagged ‘vorbe’

Schimbare de accent

Zgomotoase şi colorate, bătăliile verbale pot lesne să treacă drept divertisment, dacă n-ar lua locul, treptat, a tot ceeace e serios. Ca să ne poarte, ca-ntr-un vârtej din care e foarte greu de ieşit, într-o direcţie nedorită. Obişnuiţi de decenii cu „claxonul” comunist al propagandei, criteriile noastre civice, în bună parte, se rezumă la impactul vorbelor rareori căutând dincolo de acest înveliş zăngănitor. Nu odată m-am întrebat de ce accentul aprecierii cade atât de rar pe fapte, acţiuni, pe temeiul celor spuse raportat la scopul lor? Să fie, oare, pentru că asta presupune un efort intelectual ieşit din obişnuit? Să nu uităm că efectele şcolii comuniste, a rosului de documente, a lipsei gândirii critice, a tocirii de texte, în fine dar nu în ultimul rând, a copiatului & plagiatului, se fac simţite mult timp după ieşirea din sistem. Indispensabile într-o societate autoreglabilă, operaţiile mentale de analiză, sinteză, de creativitate par a fi şi acum o barieră greu de trecut pentru readaptarea intelectuală, mai ales a celei care presupune onestitate.

Nefericită eticheta pusă recent de dl. Sebastian Lăzăroiu asupra d-lui Sever Voinescu! Nu pot, însă, să nu remarc diferenţa între accentul pe vorbire al d-lui Sever Voinescu, bun purtător de cuvânt al PDL, desigur, şi accentul pe fapte şi pe acţiune, al d-lui Lăzăroiu. Deşi stilul său de comunicare, mai puţin obişnuit, uneori cam eliptic, nu se bucură de aceeaşi apreciere,socotesc că e mai puţin încărcat de steril politicianist. Poziţia reţinută a d-lui Lăzăroiu, de exemplu, într-un moment trecut şi uitat acuma, nu foarte important dar semnificativ, faţă de efemera victorie a lui Teo Trandafir, o atenţionare pentru PDL, de fapt, a cărui popularitate era în scădere, s-a dovedit una mai onestă, mai demnă de încredere decât cea a d-lui Sever Voinescu, consultant, tot atunci, a junelui Prigoană.

Nedorită de greii PDL şi pare că nici de dl. Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al partidului, Mişcarea Populară încă mai poate deveni o mişcare de curăţare şi înnoire a mucegăitei clase politice autohtone. Dar nu în orice formulă. De fapt tocmai asta e problema acestor zile- în grupa celor puţini, a acelora pe care-i recomandă faptele, fiind imperios necesar să-i regăsim pe Macovei, Funeriu, Boagiu, poate şi alţii mai puţin vizibili. Probabil şi a altor persoane, din zona unor ONG-uri care pot fi apreciate în primul rând prin acordul între fapte şi atitudini. Din perspectiva aceloraşi criterii cred că pragmatismul şi dinamismul actualului premier pare exact ce trebuie pentru schimbarea accentului de care vorbim.

7 martie 2012 at 16:46 213 comentarii

Plumb radioactiv şi materiale fisionabile

Cu ceva ani în urmă, descălecarea unui comando pesedist la Sibiu în frunte cu dl. Geoană secondat de d-na Plumb nu trecu fără să lase-n urmă o impresie de neşters. Sasul Iohannis tocmai câştigase mandatul de primar al urbei cu un scor record de voturi, lăsând mare jale politică-n urmă. „Cine e ăsta?” se interesă cu surprindere dl. Geoană, adresându-se asistenţei pesediste umilite de recenta înfrângere electorală. „Să-l dăm jos” decretă, cu greutate, preşedinta Plumb a organizaţiei de femei a partidului la acea vreme. Dl Iohannis nu avu prea multe comentarii (era destul că episodul stârnise râsul sibienilor). Îmi aduc aminte că, întrebat de ziarişti, răspunsese sec că- aşa cum îl învăţase maică-sa de mic copil- primul lucru pe care l-ar fi făcut odată ajuns într-o localitate ar fi fost să dea bună ziua primarului ales.

Odată cu decizia forumului german de a intra în competiţie electorală şi câştigarea alegerilor începu o perioadă fastă pentru Sibiu, care a atins punctul maxim în 2007, în timpul celui de al doilea mandat al d-lui Iohannis, an în care urbea îşi onorase la superlativ statutul de capitală culturală europeană, devenind un loc invidiat şi admirat.

Sloganul primei campanii a saşilor, „Fapte, nu vorbe”, s-a dovedit a fi dublat şi de o conduită pe măsură. Unii membri FDGR îmi erau cunoscuţi, aşa că, la fel ca mulţi sibieni, am participat la întrunirile din „Sala oglinzilor” de la Forum, mai întâi din curiozitate şi apoi cu plăcere. Vreo două încercări izolate ale unora de a împinge discuţiile pe panta etichetării, acuzării etc. politicienilor aflaţi în competiţie după modelul de luptă obişnuit în asemenea campanii se dezumflară rapid în tăcerea politicoasă dar dezaprobatoare a amfitrionilor; care veneau, de altfel, cu un program simplu, clar şi pragmatic în întâmpinarea nevoilor oraşului şi voiau propuneri, argumentate, la fel de concrete. Cuvântul măsurat al viitorului primar al Sibiului n-a ieşit din matcă nici când, ispitit de moderatori la tocşourile televizate, era invitat, între altele, să răspundă la tot soiul de calomnii. Ascensiunea rapidă a oraşului după alegeri, înflorirea culturală, au confirmat pe deplin sloganul campaniei. În plus, din cât mi-am dat eu seama, au influenţat benefic şi civismul, spiritul critic şi exigenţele politice ale sibienilor, deloc amatori de atunci, de inflaţionism verbal, infantil şi găunos, pe post de ofertă electorală.

La Sibiu minunile n-au ţinut trei zile, ci şapte ani. Mai exact, până pe la jumătatea celui de al doilea mandat Iohannis când au început să curgă banii. În special pentru proiectele culturale, probleme în care se implicase, normal, ministrul penelist al culturii, dl.Adrian Iorgulescu. Singurul lucru şocant (că bârfe se puseseră destule-n circulaţie atunci) mi s-a părut menţionarea d-lui Iohannis într-o listă, publică, cu zece primari penali. Dar lăsând la o parte asta, lucru vizibil pentru oricine, în acel moment s-a-ntâmplat ceva care l-a schimbat peste noapte pe edilul nostru. Ceva care l-a politizat rapid. Lăsându-se folosit în „proiectul Iohannis” al d-lui geoană&plumb &other sau, mai exact, devenind „icoana grivco”, modelul de om politic-2000 a fost adus la acelaşi numitor. Politicianist. Dezolant. Cu efecte şi asupra aurei oraşului.

4 februarie 2012 at 11:14 56 comentarii

Suspendare de permis pe autostrada speranţei.

VORBELE( le ştim direct de la guvern, din M.O.,din comunicate oficiale)

Sună cam aşa:
-Pana in 2015, Romania va avea 12 autostrazi, proiecte prioritare identificate impreuna cu Uniunea Europeana (UE). In 2015, Comisia Europeana intentioneaza sa dea in folosinta Coridorul IV care leaga Europa Occidentala de sud-estul continentului, in scopul stimularii schimburilor comerciale intre vestul si sudul Europei si chiar Europa cu Orientul Apropiat si Mijlociu, avand in vedere ca si Turcia este inclusa.” spunea unul din guvernele tăriceanu mai deunăzi.

-Autostrada Transilvania este in acest moment cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. La finalizarea lucrarilor, aceasta va reprezenta un tronson important in cadrul sistemului national de autostrazi din Romania. Constructia autostrazii prezinta o importanta deosebita pentru integrarea Romaniei in economia europeana si va realiza legatura dintre pietele din Europa si cele din Asia Centrala”, spuneau la fel guvernul dinainte şi cel de acum.

-CORIDORUL 4, PRIORITATE A GUVERNULUI IN INFRASTRUCTURA – 29 Iunie 2006
Potrivit strategiei Ministerului Transporturilor, in acest an se vor executa peste 200 kilometri de autostrada, in 2007- 620, iar in 2008: 830″ aflam din surse oficiale mai vechi şi mai noi.
-este construita de catre compania americana Bechtel International, Inc. impreuna cu partenerul sau din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S din Turcia. Cele doua companii au o colaborare de peste 20 de ani si si-au castigat reputatia unui parteneriat de prima clasa cu experienta in constructia de autostrazi. Autostrada Transilvania este cel de-al patrulea proiect derulat de catre Bechtel si Enka.

In intervalul 2007-2013, Romania ar putea beneficia de fonduri europene nerambursabile in valoare de 4,6 miliarde de euro, destinate infrastructurii de transport.
Şi multe altele.

UN BANC(îl ştiu direct de la un drumar hâtru):
-Autostrada asta ar fi trebuit să aibe patru benzi două sunt gata, celelalte sunt, de fapt, vile-

FAPTELE( le vedem, le citim în unele ziare, le simţim din ce în ce mai dureros pe pielea noastră):

Autostrada Bechtel, cea mai scumpă din Europa. Rezilierea contractului în acest moment, plus toate penalităţile adunate şi reluarea constructiei autostrăzii cu altă firmă ar fi mai puţin costisitoare decât continuarea–-
-Accident în lanţ, vineri , pe Autostrada Soarelui. Numărul de morţi,în acest moment este-
-Autostrada inexistenta aduce pierderi de 170.000 de euro pe zi – Lipsa autostrazii Bucuresti-Brasov, cu o lungime de 168,6 km, ne va costa 65 de milioane-
-Verificările arată sute de nereguli la execuţia lucrărilor la autostrada Transilvania, printre care alunecări de teren, bucăţi de stâncă şi calcar în loc de piatră spartă în fundaţie, fisuri în betonul turnat-
-Atribuirea contractului pentru construirea autostrazii din Romania s-a facut fara licitatie, ceea ce a starnit protestele Uniunii Europene-
-In afacere a fost cooptata, ca principal partener, compania turca Enka. Aceasta a fost la un pas de a aduce Turcia in colaps economic, fiind implicata in mai multe scandaluri in care a fost acuzata de contracte ilegale-
-Contractul, in valoare de 2,241 de miliarde de euro, acordat de catre Guvernul roman prin procedura de negociere cu o singura sursa va fi impartit intre cele doua companii-
-Autostrada Comarnic-Brasov, peticita din proiect-
-Autostrada Transilvania la finalul lui 2008: zero km. Cu o luna inainte de preconizata deschidere a primilor kilometri din autostrada Transilvania, Compania de Autostrazi nu a terminat nici exproprierile.
-Pentru coridorul 4, paneuropean, nici n-au început expropierile-
-Autostrada Bechtel riscă să o ia la vale-
Şi câte altele.

ÎNTREBARE(îţi vine automat în minte, ca şi bancul drumarului)
De ce nu reuşesc să isprăvească meşterii nici un drum?
Studii de fezabilitate înşirate ca nişte basme de care se alege praful. Praful care ne intră-n ochi.
Dacă drumurile noastre-s abandonate-n drum şi în general, toate-s vraişte, cu vilele, multe şi arogante
am depăşit de mult prognozele la creştere economică. Lumea cea rea, însă,strigă tot mai nemulţumită.
În zadar. De sus, din fortăreţele cu termopane, nu se aude.
Nu se aud nici suspinele sacrificaţilor de pe şosele.
Meşterul Manole-cel-nou şi fudul destul e tot mai surd.
Mai ales de când îşi construieşte lăcaşurile de vacanţă prin străinătăţuri unde drumurile sunt mai sigure.

Aşa că punctul „RESPONSABILII” n-are rost.
Cine să dezgroape să vadă câte s-au adunat la temelia huzurului cu sisteme de alarmă pentru hoţi?

SOLUŢIA, una singură,
e la noi:
Să le suspendăm permisul de conducere.

22 octombrie 2008 at 12:56 9 comentarii


noradamian

noradamian

Nora Damian, scriitor Sibiu, Romania

Vezi profil complet →

Arhive

Categorii

Protected by Copyscape Originality Checker

Blog Stats

  • 930.390 hits

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 1.449 de urmăritori

Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Add to Google

all blogs

Urmărește-mă pe Twitter Follow @noradamian1

Statistici blog

  • 930.390 hits
Follow Aventuri în grădina de hârtie on WordPress.com

Feed-uri


%d blogeri au apreciat: